2ra-920/22 — cu privire la obligarea respectării dreptului de vecinătate prin demoarea construcției

2ra-920/22 — cu privire la obligarea respectării dreptului de vecinătate prin demoarea construcției (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-920/22

2-21109401-01-2ra-30062022

Instanța de fond: Judecătoria Ungheni, sediul central – V. Șchiopu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila

DECIZIE

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de către Maria Căpăstru și de către Nicolai

Ciochina și Alexandra Ciochina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Căpăstru

Maria împotriva lui Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina cu privire la obligarea

respectării dreptului de vecinătate prin demolarea construcției,

împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Maria Căpăstru, reprezentată de avocatul Tatiana

Nastas, s-a menținut hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul

central,

constată:

La 21 iulie 2021 Maria Căpăstru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolai Ciochina și Alexandrei Ciochina, prin care a solicitat

obligarea demolării veceului construit neautorizat în curtea gospodăriei sale din or.

Nisporeni, str. xxxxx, care se află în apropiata vecinătate a fântânii de pe terenul

reclamantei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Căpăstru a indicat că este

proprietara imobilului situat în or. Nisporeni, str. xxxxx, iar Nicolai Ciochina și

Alexandra Ciochina sunt vecinii ei, proprietari ai imobilului situat în or. Nisporeni,

str. xxxxx.

Reclamanta a susțint că în curtea gospodăriei sale, în anul 2016 a construit o

fântână cu apă potabilă utilizată, atât pentru alimentație, cât și pentru necesitățile

gospodăriei. În luna mai 2021 vecinii săi Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina au

început construcția unui veceu în apropiata vecinătate a fântânii din gospodăria sa,

la o distanță de circa 5-7 metri.

În momentul în care a văzut că vecinii intenționează să efectueze această

construcție și să o exploateze, a discutat cu ei, încercând să explice faptul că

prezența și utilizarea acestei construcții atentează în mod inadmisibil asupra

terenului reclamantei, deoarece se încalcă cerințele normelor sanitare în vigoare,

privitor la respectarea distanței și zonei de protecție a fântânei de 50 metri,

1

indicându-le că între fântâna din curtea sa și veceul pe care aceștia îl construiesc

este o distanță de circa 7 metri și că prin această construcție pârâții îi pun în pericol

viața și sănătatea sa și a membrilor familiei sale.

Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina nu au reacționat la cerințele sale.

Astfel, fiind imposibil soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară a depus plângeri

către Primăria or. Nisporeni și Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Prin nota

informativă eliberată la 17 mai 2021 de către Agenția Națională pentru Sănătate

Publică cu privire la evaluarea situației de pe str. xxxxx din or. Nisporeni, s-au

constatat încălcările descrise de reclamantă, despre care a notificat pârâții,

solicitându-le interzicerea construcției veceului până la soluționarea întrebării

privind amplasarea lui cu respectarea normelor sanitare, cu elaborarea

documentației respective și coordonarea ei cu serviciile de resort.

Prin hotărârea din data de 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul

central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Căpăstru împotriva lui Nicolai Ciochina și Alexandrei Ciochina privind obligarea

respectării dreptului de vecinătate, s-a încasat de la Maria Căpăstru în beneficiul lui

Nicolai Ciochina și Alexandrei Ciochina cheltuielile de judecată în mărime de 2 500

lei. (f.d. 91,97-101)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Maria

Căpăstru, reprezentată de avocatul Tatiana Nastas. (f.d. 95)

Curtea de Apel Chișinău prind decizia din data de 01 martie 2022 a respins

apelul declarat de către Maria Căpăstru, reprezentată de avocatul Tatiana Nastas, a

menținut hotărârea din data de 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul

central. (f.d. 125,126-130)

Instanțele de judecată în temeiul art. 586 și art. 588 din Codul civil raportate la

materialele cauzei au concluzionat că cererea de chemare în judecată nu este

întemeiată, deoarece Maria Căpăstru nu a probat faptul creării obstacolelor în

folosirea bunului imobil ce-i aparține cu drept de proprietate prin construirea

veceului pe terenul învecinat și nici influența negativă a acestuia.

Totodată, au menționat că la caz nu sunt aplicabile prevederile Regulamentului

privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apa, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 949 din data de 25 noiembrie 2013, deoarece acest Regulament

stabilește zonele de protecție sanitare pentru sursele de apă subterane sau de

suprafață folosite de agenții economici și zăcămintele de apă minerală și captările

aferente acestora utilizate pentru îmbuteliere.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Maria Căpăstru, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d.135-

139)

În motivarea recursului Maria Căpăstru a indicat că instanța de apel a

interpretat eronat legea, ori hotărârea Guvernului nr.1466 din 30 decembrie 2016

stabilește delimitarea perimetrelor zonelor de protecție sanitară pentru prizele de

ape subterane, stabilind o rază de protecție de minim 30 metri, unde nu se admite

amplasarea unor surse de poluare. Veceul litigios a fost construit de către Nicolai

Ciochina și Alexandra Ciochina la o distanță mult mai mică de 30 metri, prin

urmare nu poate fi vorba despre respectarea acestei distanțe.

Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina la 22 iulie 2022 au depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, menționând că sunt de acord cu decizia

2

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond. Totodată, au indicat că instanța de

apel, a omis să se expună asupra cheltuielilor de judecată suportate de către aceștia

în apel. (f.d. 147-148)

La 08 august 2022 Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina, prin intermediul

avocatului Teodor Bordei, au depus referință asupra recursului declarat de către

Maria Căpăstru, prin care au solicitat declararea acestuia inadmisibil, deoarece

argumentele expuse nu sunt de natură să răstoarne soluția adoptată, acestea sunt

aceleași ca în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 01

martie 2022, expediată participanților la proces la 16 mai 2022. Confirmare privind

recepționarea acesteia de către Maria Căpăstru, Nicolai Ciochina și Alexandra

Ciochina la materialele dosarului lipsește.

Maria Căpăstru, în termen, la data de 10 iunie 2022 a expediat în adresa Curții

Supreme de Justiție recursul împotriva deciziei instanței de apel.

Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina la fel s-au conformat prevederilor

legale și la 22 iulie 2022, în termen, au depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel.

Prin încheierea din 03 august 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

admisibile recursurile declarate de către Maria Căpăstru și de către Nicolai Ciochina

și Alexandra Ciochina, împotriva deciziei din data de 01 martie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și s-a transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin prisma art. 442, alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea

de recurs.

Verificând argumentele invocate în recursuri, prin prisma materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că recursurile urmează a fi admise și casată

decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din

05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un

principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio

3

așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă

trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Astfel, efectuând controlul judiciar al deciziei din 01 martie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a interpretat eronat normele

de drept material, nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea

justă a cauzei, nu a supus aprecierii multiaspectuale, complete, nepărtinitoare a

probelor prezentate la materialele dosarului, iar drept consecință nu a dat un răspuns

cert dacă prin construcția blocului sanitar, în imediata apropiere cu fântâna, Nicolai

Ciochina și Alexandrei Ciochina au atentat în mod inadmisibil asupra terenului

Mariei Căpăstru și dacă pun în pericol viața și sănătatea familiei Căpăstru.

Implicit circumstanțelor cauzei, Colegiul constată că potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile proprietar al terenului situat în or. Nisporeni, str. xxxxx

este Maria Căpăstru.

Totodată, se atestă că pe terenul menționat Maria Căpăstru în anul 2016 a

construit o fântână cu apă potabilă.

În anul 2021 proprietarii terenului învecinat situat în or. Nisporeni, str. xxxxx

Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina au început construcția unui bloc sanitar.

Prin nota informativă cu privire la evaluarea situației de pe str. xxxxx, or.

Nisporeni nr. 06/70 din 17 mai 2021 Agenția Națională pentru Sănătate Publică a

constatat că în gospodăria Mariei Căpăstru este amplasată o fântână de mină de

unde se utilizează apă cu scopuri potabile și pentru necesitățile gospodăriei și se

exploatează mai mult de 10 ani. Vecinul Nicolai Ciochina construiește veceul în

gospodăria sa cu încălcarea cerințelor normelor sanitare în vigoare, privitor la

respectarea distanței și zonei de protecție a fântânei de 50 metri. Distanța de la

veceu și fântână este de circa 7 metri. Totodată, s-a interzis construcția veceului

până la soluționarea întrebării privitor la amplasarea lui cu respectarea cerințelor

normelor sanitare, cu elaborarea documentației respective și coordonarea ei cu

serviciile de resort. (f.d. 20)

Prin certificatul eliberat de către Primăria or. Nisporeni nr. 235 din 07 iunie

2021 se atestă că Nicolai Ciochina a fost avertizat să stopeze lucrările de construcție

a blocului sanitar. (f.d 23)

Potrivit răspunsului Primăriei or. Nisporeni nr. 217 din 08 iunie 2021 se

confirmă faptul că Nicolai Ciochina la data de 13 mai 2021 construia veceul la o

distanță de până la 10 metri de fântâna situată pe terenul din or. Nisporeni, str.

xxxxx, ceea ce contravine normelor sanitare. (f.d.24)

Primăria or. Nisporeni prin răspunsul nr. 338 din data de 20 septembrie 2021

confirmă că fântâna se află în gospodăria Mariei Căpăstru de care se folosește doar

aceasta. La edificarea fântânei Maria Căpăstru nu a consultat nici un serviciu

abilitat, nu a ținut cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1466 din 30

decembrie 2016 și nu a solicitat și nu a obținut de la administrația publică locală un

certificat de urbanism. Fântâna nu este înregistrată la Centrul de Sănătate Publică

din motiv că la edificarea ei proprietara nu a anunțat nici o instituție abilitată. (f.d.

47)

Prin răspunsul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică nr. 6-5/690 din 16

septembrie 2021 se constată că construcția fântânei a fost efectuată cu mai bine de

10 ani în urmă, cu o adâncime de peste 10 metri, fără certificat de urbanism, din

care motiv nu a fost dată în exploatare conform legislației, inclusiv fără investigații

4

de laborator. (f.d. 50)

La 21 iulie 2021 Maria Căpăstru a depus prezenta acțiune, prin care a solicitat

obligarea lui Nicolai Ciochina și Alexandrei Ciochina să demoleze blocul sanitar,

susținând că această construcție atentează în mod inadmisibil asupra terenului său, la

construcția veceului fiind încălcate normele sanitare în vigoare privitor la respectarea

distanței de 50 metri de la fântâna care se află pe terenul Mariei Căpăstru.

La rândul său Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina au menționat că Maria

Căpăstru nu a demonstrat că între fântână și veceu sunt circa 7 metri, la fel au

susținut că fântâna a fost construită ilegal.

Instanța de apel a respins apelul declarat de către Maria Căpăstru și a menținut

hotărârea instanței de fond, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată,

menționând că nu s-a probat faptul creării obstacolelor în folosirea bunului imobil

ce-i aparține cu drept de proprietate prin construirea veceului pe terenul învecinat și

nici influența negativă a acestuia.

Această concluzie a instanței de apel este apreciată de către Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

prematură, deoarece instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele importante

pentru soluționarea justă a cauzei, fapt ce impune necesitatea casării deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Articolul 239 din Codul de procedură civilă statuează că hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Instanței de apel, reieșind din efectul devolutiv al apelului, îi revenea obligația

de a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite de prima instanță, precum

și cele nestabilite dar care au importanță pentru justa soluționare a cauzei, să

aprecieze probele din dosar și cele prezentate suplimentar de către participanții la

proces și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

La caz, Maria Căpăstru atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea

de apel a susținut că Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina au construit blocul

sanitar la o distantă de circa 7 metri de la fântâna sa.

Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina nu au probat faptul respectării distanței

stabilite în normele sanitare, dar au afirmat că anume Maria Căpăstru la construcția

fântânei nu a respectat prevederile legale.

Astfel, prioritar pentru justa soluționare a litigiului instanțele de judecată ierarhic

inferioare urmau să stabilească normele de drept material care reglementează obiectul

litigiului, care dintre aceste două bunuri se bucură de o protecție legală mai mare,

care este distanța permisă conform normelor sanitare de a construi blocul sanitar față

de fântână, dacă la caz Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina au respectat această

distanță și dacă această construcție atentează în mod inadmisibil asupra fântânei

utilizate de Maria Căpăstru.

În conformitate cu art. 588, alin. (1) din Codul civil proprietarul poate cere

interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se poate

afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra

terenului său.

În speță, Maria Căpăstru solicită obligarea lui Nicolai Ciochina și Alexandra

Ciochina de a demola blocul sanitar construit, contrar normelor sanitare, la o distantă

de circa 7 metri de la fântâna sa cu apă potabilă.

5

Aici, instanța de recurs ține să sublinieze că potrivit art. 8 din Convenția

europeană a Drepturilor Omului orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale

private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Nu este admis

amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care

acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură

necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării,

apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a

drepturilor și a libertăților altora.

Deși Convenția nu recunoaște niciun drept explicit la un mediu sănătos [Hatton

și alții împotriva Regatului Unit (MC), pct. 96], Curtea s-a pronunțat în mai multe

cauze, în care era în discuție calitatea mediului înconjurător, argumentând că

bunăstarea unei persoane poate fi afectată negativ de condiții de mediu periculoase

sau perturbatoare. Art. 8 se poate aplica în cauze în materie de mediu fie în cazul în

care poluarea este cauzată direct de către stat, fie atunci când răspunderea statului

decurge din absența unei reglementări corespunzătoare a activităților din sectorul

privat. Trebuie să se țină seama de echilibrul echitabil care trebuie stabilit între

interesele concurente ale individului și ale comunității în ansamblul ei; în ambele

contexte, statul beneficiază de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește

stabilirea măsurilor care trebuie adoptate pentru asigurarea respectării Convenției.

În speța dedusă judecății era important de stabilit care interese sunt prioritare:

cele ale familiei Ciochina la confort prin construirea blocului sanitar sau cele ale

familiei Căpăstru la utilizarea fântânei cu apă potabilă.

Potrivit art. 2 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 ape subterane

sunt ape care se află sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu

solul sau cu subsolul.

Conform art. 4, alin. (1) din Legea apelor, apa reprezintă o resursă naturală

regenerabilă, vulnerabilă și limitată, un element indispensabil pentru viață și

societate, un factor determinant în menținerea echilibrului ecologic, o materie primă

pentru activități productive, o sursă de energie și o cale de transport.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 34. alin. (1) și (3) din Legea apelor

deversarea, introducerea de poluanți într-un corp de apă de suprafață, într-un corp de

apă subterană, în terenurile fondului de apă sau în terenurile din care este posibilă

scurgerea într-un corp de apă de suprafață sau într-un corp de apă subterană sunt

interzise, cu excepția cazurilor în care se efectuează în conformitate cu condițiile de

deversare a apei uzate prevăzute în autorizația de mediu pentru folosința specială a

apei.

Zonele de protecție sanitară a prizelor de apă din apele de suprafață și din apele

subterane se stabilesc conform unui regulament aprobat de Guvern.

Potrivit pct. 2 din Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de

apa, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 949 din 25 noiembrie 2013 priză de apă

este locul de extragere sau captare a apei din surse subterane sau de suprafață și

totalitatea construcțiilor și instalațiilor. Priza de apă poate conține una sau mai multe

instalații de captare a apei (sonde arteziene, izvoare).

Punctul 3 din Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apa

stipulează că normele privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară se

stabilesc pentru:

a) sursele de apă subterane sau de suprafață privind captările de apă pentru

aprovizionarea cu apă destinată consumului uman, a agenților economici din industria

6

alimentară și farmaceutică, a unităților sanitare și social-culturale, construcțiile și

instalațiile componente ale sistemelor pentru aprovizionare cu apă potabilă;

b) zăcămintele de apă minerală și captările aferente acestora utilizate pentru

îmbuteliere, instalațiile de îmbuteliere, captările de ape subterane sau de suprafață

folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decît apa minerală naturală.

În acest context rezultă că concluzia instanței de apel precum că Regulamentul

privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apa, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 949 din 25 noiembrie 2013, nu este aplicabil speței este eronată, ori

din conținutul pct. 3 rezultă că norme de delimitare, creare și funcționare a zonelor de

protecție sanitară a prizelor de apă din apele de suprafață și din cele subterane sunt

aplicabile pentru aprovizionarea cu apă destinată consumului uman și se aplică

inclusiv fântânilor de mină.

Conform pct. 13 din Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor

de apa perimetrul I al zonei de protecție sanitară a prizei de ape subterane include

teritoriul nemijlocit al prizelor de apă subterană în afara zonelor industriale sau

rezidențiale și numai în cazul unor justificări adecvate. Perimetrul I are un diametru

de cel puțin 30 metri de la priză pentru apele subterane protejate, și de cel puțin 50 de

metri – în cazul apelor subterane insuficient protejate de contaminare.

Deci, instanța de apel, având în vedere caracterul devolutiv a apelului avea

obligația prin prisma Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de

apa să stabilească dacă Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina la inițierea lucrărilor

de construcție a blocului sanitar au respectat normele sanitare sus-citate.

În speță, Maria Căpăstru a susținut că blocul sanitar este construit de Nicolai

Ciochina și Alexandra Ciochina la o distanță de circa 7-10 metri. Această afirmație

este constatată și de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, atât prin

răspunsul eliberat Mariei Căpăstru nr. 06/70 din 17 mai 2021, cât și prin răspunsul

eliberat avocatului lui Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina nr. 06-5/690 din 16

septembrie 2021. (f.d. 20, 50)

Astfel, instanța de recurs conchide că Curtea de Apel Chișinău la examinarea

apelului a neglijat poziția apelantei precum că prin construcția blocului sanitar familia

Ciochina îi aduce atingere inadmisibilă asupra terenului său, în special asupra prizei

de apă.

Stabilirea certă a faptului dacă, la construcția blocului sanitar Nicolai Ciochina

și Alexandra Ciochina au respectat sau nu normele sanitare, era necesară să fie

efectuată de către instanța de apel, în condițiile în care doar după stabilirea acestui

fapt și prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic

urma să respingă sau să admită cererea de chemare în judecată.

Argumentul precum că Maria Căpăstru a construit fântâna neautorizat urmează

să fie evaluat prin prisma legislației în vigoare la data construirii fântânei, ori din

materialele dosarului rezultă că fântâna a fost construită în anul 2016, pe când

Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, care

obligă la obținerea unei autorizații, a intrat în vigoare la 24 februarie 2017.

Instanța de recurs opinează că neelucidarea acestor circumstanțe nu poate duce

la soluționarea justă a litigiului, deoarece au un rol decisiv în constatarea faptului

dacă au fost sau nu respectare normele sanitare și această construcție aduce atingere

inadmisibilă asupra fântânii Mariei Căpăstru, în condițiile în care Nicolai Ciochina și

Alexandra Ciochina au susținut că această fântână este seacă și nu este folosită de

către Maria Căpăstru.

7

Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzia că Maria Căpăstru nu a fost auzită de

instanța de apel într-un mod echitabil, cu respectarea garanțiilor prevăzute la articolul

6 din Convenție. Instanța de apel nu și-a exercitat obligația instituită prin efectul

devolutiv al apelului.

La caz, este relevantă jurisprudența CtEDO, care a statuat în cauza Hiro Balani

vs. Spania că, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special

și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO.

Astfel, Colegiul deduce că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, însă, în

condițiile din speță, decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu

corespunde acestor calități.

Sub acest aspect Colegiul învederează că, prin prisma jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea hotărârii judecătorești ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu

adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din

15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997,

paragraful 60).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în repetate rânduri a statuat necesitatea

motivării hotărârilor instanței, or, funcția unei decizii motivate este să demonstreze

părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de

a arăta, în motivarea sa, temeiurile pentru care anumite argumente au fost acceptate

sau respinse. O hotărâre se consideră motivată în mod corespunzător atunci când

permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva

Finlande).

Totodată, instanța de recurs observă că Curtea de Apel Chișinău a constatat că

fântâna aflată pe terenul Mariei Căpăstru, construită în anul 2016, nu este inclusă în

Registrul bunurilor imobile și pașaportul tehnic al imobilului și nu este inclusă în

evidența Primăriei or. Nisporeni în ordinea prevăzută de pct. 83 din Regulamentul

sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1466 din 30 decembrie 2016, fără a verifica când acest Regulament a

intrat în vigoare, dacă prevederile acestuia sunt aplicabile speței în condițiile în care

fântâna a fost construită până la 24 februarie 2017 și cui în aceste condiții îi revine

obligația de a introduce fântânile existente în localitate în Registrul surselor locale de

apă și în evidența Primăriei or. Nisporeni.

Chiar și în situația în care fântâna nu este construită în modul prevăzut de lege,

statul are obligația prin instrumentele sale administrative și judiciare să protejeze

orice priză de apă potabilă necesară consumului uman. Deci, în speță este necesar să

se constate dacă apă din fântână este pentru consum, dacă blocul sanitar construit în

apropiere poate aduce influență negativă sursei de apă prin nerespectarea distanței,

care este distanța reală dintre aceste două obiecte.

Este evident că pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar implicarea

specialiștilor. Astfel Curtea Supremă de Justiției, reieșind din specificul procedurii în

recurs, nu poate asigura soluționarea litigiului decât prin remiterea cauzei la

rejudecare.

8

Cu referire la recursul înaintat de către Nicolai Ciochina și Alexandrei Ciochina,

Colegiul lărgit menționează că aceștia au invocat că instanța de apel a omis să se

expusă asupra cheltuielilor de judecată suportate apel, iar dat fiind faptul că s-a ajuns

la concluzia casării deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare,

instanța de apel, rejudecând apelul depus de către Maria Căpăstru și în dependență de

concluzia acesteia se va expune și asupra cheltuielilor de judecată suportate de către

participanții la proces.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursurilor declarate de către Maria Căpăstru și de către Nicolai Ciochina și

Alexandra Ciochina, împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe interpretarea eronată o

normelor de drept procedural și neelucidarea circumstanțelor speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată de

interpretarea eronată o normelor de drept procedural și neelucidarea tuturor

circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității

admiterii recursurilor declarate de către Maria Căpăstru și de către Nicolai Ciochina

și Alexandra Ciochina și casării deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și art. 445 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către Maria Căpăstru și de către Nicolai

Ciochina și Alexandra Ciochina.

Se casează integral decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Căpăstru Maria împotriva lui Nicolai Ciochina și Alexandra Ciochina cu privire la

obligarea respectării dreptului de vecinătate prin demolarea construcție și se trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9