2ra-1623/22 — recunoasterea faptului că edificarea si exploatarea constructiei atentează în mod inadmisibil asupra imobilelor si demolarea constructiei

2ra-1623/22 — recunoasterea faptului că edificarea si exploatarea constructiei atentează în mod inadmisibil asupra imobilelor si demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1623/22

2-18166961-01-2ra-11112022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Miron

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Balan Mihai Petru,

Rotaru Diana, Rotaru Andrei, Balan Mihai Nicanor, Balan Maria, AO ”Comitetul

Civic de combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Nartea

Mihail, Onica Tamara, Șumilin Veaceslav, Zadnipru Valentina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Telpis Olga,

Zadnipru Valentina, Telpis Artur, Asociația Obștească ”Comitetul Civic de

combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Rotaru Andrei,

Rotaru Diana împotriva Irinei Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav

cu privire la interzicerea demarării construcției,

la cererea depusă de Nartea Mihail, Onica Tamara, Colesnicenco Tatiana,

Șumilin Veaceslav, Balan Mihai, Lunev Ecaterina împotriva Irinei Cozlova cu

privire la interzicerea demarării construcției,

la cererea depusă de Rotaru Andrei, Rotaru Diana, Colesnicenco Tatiana,

Balan Mihai, Balan Maria împotriva Irinei Cozlova, intervenient accesoriu

Novițchi Stanislav cu privire la demolarea construcției,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2022,

c o n s t a t ă :

La 21 iunie 2018, Telpis Olga, Zadnipru Valentina, Telpis Artur, Asociația

Obștească ”Comitetul Civic de combatere a construcțiilor ilegale și apărarea

Drepturilor Omului”, Rotaru Andrei, Rotaru Diana au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Irinei Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav cu

privire la interzicerea demarării construcției.

1

În motivarea acțiunii, reclamanții au menționat că sunt proprietarii caselor de

locuit din cartierul locativ situat pe str. Barbu Lăutaru mun. Chișinău.

De asemenea, reclamanții au invocat că în imediata apropiere a cartierului

locativ, s-a inițiat edificarea unui bloc locativ cu mai multe nivele pe str. Barbu

Lăutaru 21 mun. Chișinău, care are loc cu încălcări ale legislației și a normelor în

construcții.

La fel, au relatat că lipsește acordul favorabil al vecinilor ale căror interese

pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit.

Reclamanții au solicitat interzicerea Irinei Cozlova de a demara construcția pe

terenul din str. Barbu Lăutaru 21 mun. Chișinău.

La 07 mai 2019, Nartea Mihail, Onica Tamara, Colesnicenco Tatiana, Șumilin

Veaceslav, Balan Mihai, Lunev Ecaterina au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Irinei Cozlova cu privire la interzicerea demarării construcției (f. d. 31-

36 Vol. II).

În motivarea cererii, au invocat că sunt proprietarii caselor de locuit din

cartierul locativ situat pe str. Barbu Lăutaru mun. Chișinău, iar în imediata

apropiere a cartierului locativ, pe str. Barbu Lăutaru 21, s-a inițiat edificarea unui

bloc locativ cu mai multe nivele.

Totodată, au specificat că construcția are loc cu încălcări ale legislației și a

normelor în construcții, precum și faptul că lipsește acordul favorabil al vecinilor

ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de

construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

Nartea Mihail, Onica Tamara, Colesnicenco Tatiana, Șumilin Veaceslav,

Balan Mihai, Lunev Ecaterina au solicitat interzicerea Irinei Cozlova de a demara

construcția pe terenul din str. Barbu Lăutaru 21 mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2019,

s-au conexat cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nartea

Mihail, Onica Tamara, Colesnicenco Tatiana, Șumilin Veaceslav, Balan Mihai,

Lunev Ecaterina împotriva Irinei Cozlova cu privire la interzicerea demarării

construcției și cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Telpis

Olga, Zadnipru Valentina, Telpis Artur, Asociația Obștească ”Comitetul Civic de

combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Rotaru Andrei,

Rotaru Diana împotriva Irinei Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav

cu privire la interzicerea demarării construcției (f. d. 47- 48 Vol. II).

La 10 septembrie 2019, Rotaru Andrei, Rotaru Diana, Colesnicenco Tatiana,

Balan Mihai, Balan Maria au depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei

Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav cu privire la demolarea

construcției (f. d. 4-9 Vol. III).

În motivarea cererii, au relevat că sunt proprietarii caselor de locuit din

cartierul locativ situat pe str. Barbu Lăutaru mun. Chișinău, iar în imediata

apropiere a cartierului locativ, pe str. Barbu Lăutaru 21, s-a inițiat edificarea unui

bloc locativ cu mai multe nivele.

Demararea construcției respective are loc cu încălcări ale legislației și

normelor în construcții, astfel fiind încălcate drepturile sale.

2

De asemenea, au menționat că în perioada anilor 2015-2016, pe str. Barbu

Lăutaru 21, în perimetrul terenului cu suprafața de 0,0625 ha, au fost efectuate

lucrări de desființare a unui imobil, iar în legătură cu acest fapt, terenul a fost

îngrădit cu un gard metalic.

Astfel, în vara anului 2017, pe terenul dat au fost începute lucrările de

construcție, iar din autorizația de construire nr. 262-c/167 din 09 august 2017,

rezultă că construcția imobilului urmează să fie efectuată de către Cozlova Irina,

fiind autorizată construirea unei case de locuit pentru două familii cu parter

nelocuibil cu suprafața totală de 1 712 m.p. cu o înălțime de 18 metri.

Cozlova Irina a fost sancționată contravențional de către Inspecția Ecologică

din motiv că nu a coordonat proiectul de execuție, iar prin prescripția emisă de

Inspecția de Stat în Construcții la 08 septembrie 2017, a fost sistată valabilitatea

Autorizației de construire a lucrărilor de construcție pe motiv că suprafața ocupată

a terenului și coeficientul de utilizare a acestuia sunt depășiți și nu corespund

certificatului de urbanism și Planului urbanistic general a mun. Chișinău, prin

urmare, Cozlova Irina a fost obligată să modifice proiectul.

Respectiv, edificarea imobilului va avea ca consecință afectarea drepturilor

proprietarului imobilelor adiacente, nemijlocit în procesul executării lucrărilor de

construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

Mai mult ca atât, Agenția Ecologică de Stat și Inspecția de Stat în Construcții

au constatat cu certitudine că atât în procesul executării lucrărilor de construcție,

cât și în perioada exploatării obiectului construit, va avea loc atentarea inadmisibilă

asupra imobilelor din vecinătate.

La fel, au susținut că nu și-au dat acordul la construcția bunului imobil.

Rotaru Andrei, Rotaru Diana, Colesnicenco Tatiana, Balan Mihai, Balan

Maria au solicitat recunoașterea faptului că edificarea și exploatarea construcției pe

terenul din str. Barbu Lăutaru 21 mun. Chișinău, atentează în mod inadmisibil

asupra terenului și imobilelor ce le aparțin. Totodată, au solicitat demolarea

construcției edificate pe terenul din str. Barbu Lăutaru 21 mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 februarie 2020, s-a

conexat cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rotaru Andrei,

Rotaru Diana, Colesnicenco Tatiana, Balan Mihai, Balan Maria împotriva Irinei

Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav cu privire la demolarea

construcției, cu cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Telpis

Olga, Zadnipru Valentina, Telpis Artur, Asociația Obștească ”Comitetul Civic de

combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Rotaru Andrei,

Rotaru Diana împotriva Irinei Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav

cu privire la interzicerea demarării construcției (f. d. 85-86 Vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iulie 2020, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Telpis Olga, Zadnipru Valentina,

Telpis Artur, Asociația Obștească ”Comitetul Civic de combatere a construcțiilor

ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Rotaru Andrei, Rotaru Diana împotriva

Irinei Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav cu privire la interzicerea

demarării construcției, cererea depusă de Nartea Mihail, Onica Tamara,

Colesnicenco Tatiana, Șumilin Veaceslav, Balan Mihai, Lunev Ecaterina împotriva

3

Irinei Cozlova cu privire la interzicerea demarării construcției și cererea depusă de

Rotaru Andrei, Rotaru Diana, Colesnicenco Tatiana, Balan Mihai, Balan Maria

împotriva Irinei Cozlova, intervenient accesoriu Novițchi Stanislav cu privire la

demolarea construcției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că reclamanții sunt proprietarii caselor de locuit situate în cartierul locativ

din str. Barbu Lăutaru, mun. Chișinău.

Totodată, instanța de judecată a stabilit că, Cozlova Irina deține cu drept de

proprietate bunul imobil din str. Barbu Lăutaru 21 mun. Chișinău.

La fel, instanța de fond a reținut că, în vara anului 2017, pe terenul din

str. Barbu Lăutaru 21 mun. Chișinău, Cozlova Irina a început lucrări de construcție

în temeiul Autorizației de construcție nr.262-c/167 din 09 august 2017, fiind

autorizată construirea unei case de locuit pentru două familii cu parter nelocuibil

cu suprafața de 1 712 m.p. cu o înălțime de 18 metri.

În opinia reclamanților, demararea construcției menționate afectează și

creează incomodități atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere al

exploatării bunurilor imobile învecinate.

Examinând cumulul probatoriu anexat speței, instanța de judecată a reținut

comunicatul eliberat de INCP „Urbanproiect” din 31 ianuarie 2018, care a stabilit

că, depășirile indicilor urbanistici: coeficientului de utilizare a terenului și

procentului de ocupare a terenului se consideră nesemnificative și nu pot atrage

după sine modificarea proiectului, deoarece destinația (construcție rezidențială

pentru două familii cu ateliere de creație) și valoarea parametrilor principali ale

construcției proiectate corespund prevederilor acestora.

În asemenea circumstanțe, având în vedere cele constatate și raportate la

prevederile Legii nr.163 din 09 iulie 2010, instanța de judecată a conchis că, la

emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.225i/16 din 23 mai 2016

eliberat Irinei Cozlova, au fost respectate prevederile Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, respectiv nu poate fi reținut argumentul

reclamanților precum că, Certificatul de urbanism pentru proiectare nr.225i/16 din

23 mai 2016 a fost emis cu încălcarea legislației în vigoare.

Suplimentar, instanța de judecată a menționat că, din materialele cauzei

rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 aprilie 2018,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019 și încheierea

Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2019, a fost respinsă acțiunea depusă

de către Mihail Nartea, Tamara Onica, Tatiana Colesnicenco, Veaceslav Șumilin,

Mihai Balan și Ecaterina Lunev împotriva Primarului General al mun. Chișinău și

a Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Irina Cozlova și Inspecția de Stat

în Construcții cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și a

autorizației de construire.

Pe cale de consecință, instanța de fond a concluzionat că Cozlova Irina

întrunește toate condițiile necesare demarării construcției, iar pe parcursul

examinării cauzei reclamanții nu au administrat careva probe plauzibile din care

s-ar deduce că, edificarea și exploatarea construcției din str. Barbu Lăutaru 21

4

mun. Chișinău atentează în mod inadmisibil asupra imobilelor învecinate și prin

urmare, cererea de chemare în judecată necesită a fi respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2022, s-a respins apelul

declarat de Balan Mihai, Balan Maria, Colesnicenco Tatiana, Zadnipru Valentina,

Asociația Obștească ”Comitetul Civic de combatere a construcțiilor ilegale și

apărarea Drepturilor Omului”, Rotaru Andrei și Rotaru Diana și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iulie 2020.

La 30 septembrie 2022, Balan Mihai a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Recurentul Balan Mihai, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel

a aplicat eronat legea și anume art. 377, 379, 389 și 391 alin. (4) din Codul civil.

La 03 octombrie 2022, Rotaru Diana, Rotaru Andrei, Balan Mihai Nicanor și

AO ”Comitetul Civic de combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor

Omului” au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei

noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului, au invocat aceleași temeiuri specificate în recursul

declarat de Balan Mihai.

La 11 noiembrie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților

copia recursurilor, fiind recepționate conform avizelor de recepție.

La 24 noiembrie 2022, Cozlova Irina a depus referință la recursurile declarate,

prin care a solicitat să fie considerate ca inadmisibile.

La 13 decembrie 2022, Balan Mihai, Balan Maria, AO ”Comitetul Civic de

combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Rotaru Diana,

Rotaru Andrei și Zadnipru Valentina au depus recurs suplimentar, prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fire admisă.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 07 iulie

2022.

La 02 august 2022, instamnța de apel a expediat în adresa recurenților decizia

motivată, însă date referitor la recepționarea deciziei motivate, la materialele

cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursurile au fost declarate la 30 septembrie 2022, 03 octombrie 2022 și

04 octombrie 2022, respectiv se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

5

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

6

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de către Balan

Mihai Petru, Rotaru Diana, Rotaru Andrei, Balan Mihai Nicanor, Balan Maria,

AO ”Comitetul Civic de combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor

Omului”, Nartea Mihail, Onica Tamara, Șumilin Veaceslav, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Balan Mihai Petru, Rotaru

Diana, Rotaru Andrei, Balan Mihai Nicanor, Balan Maria, AO ”Comitetul Civic de

combatere a construcțiilor ilegale și apărarea Drepturilor Omului”, Nartea Mihail,

Onica Tamara, Șumilin Veaceslav, Zadnipru Valentina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

7