2ra-1817/22 — cu privire la restabilirea incalcarii dreptului de proprietate, inlaturarea obstacolelor, obligarea respectarii dreptului de vecinatate

Dosarul nr. 2ra-1817/22 2-20135941-01-2ra-27122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Ciubotaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Buliga împotriva Mariei Bucur și lui Vladimir Bucur cu privire la stabilirea încălcării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și obligarea respectării dreptului de vecinătate, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Maria Buliga și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 30 octombrie 2020 Maria Buliga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Bucur și lui Vladimir Bucur, prin care a solicitat stabilirea încălcării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și obligarea respectării dreptului de vecinătate.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este proprietarul bunului imobil din str. XXXXX, comuna XXXXX, iar pârâții sunt proprietarii imobilului învecinat din aceiași adresă nr. XX, care, pe parcursul unei perioade de timp îndelungat, au plantat pe linia de hotar mai mulți arbori, ce depășesc 3 metri și chiar 4 metri, ramurile cărora se înalță deasupra locuinței sale, creând un pericol eminent de cădere în caz de vânt puternic, ploi, chiciură, depuneri de lapoviță și cădere, fapt ce îi provoacă retrăială, stare de anxietate, neliniște, deoarece locuiește de una singură, este pensionară și în imposibilitate de a înlătura acest pericol. Reclamanta a indicat că pe cont propriu a construit un gard cu fundație din beton, din blocuri de fortan, care din cauza rădăcinilor arborilor plantați la hotar, care cresc sub gard, se deteriorează, provocând prejudicii materiale.

În perioada anilor 2017-2020 s-a adresat de multiple ori către Maria Bucur și Vladimir Bucur, Administrației publice locale, Inspectoratului de Poliție Ciocana cu rugămintea de a defrișa copacii plantați cu încălcarea prevederilor legale, însă 1 rezultate n-au fost. Starea de fapt existentă a fost constatată de către reprezentanții com. Bubuieci, iar agentul constatator a întocmit proces-verbal în baza art. 104 din Codul contravențional. Pentru exercitarea dreptului de apărare a purces la remediile legale extrajudiciare de soluționare amiabilă a litigiului, a expediat la 30 septembrie 2020 pârâtei somația, la care răspuns nu a primit și nici acțiuni concrete de înlăturarea impedimentelor n-au fost întreprinse, fapt ce a determinat-o să depună acțiune în judecată.

Reclamanta Maria Buliga a solicitat stabilirea încălcării dreptului de proprietate asupra imobilului său, obligarea pârâților de a defrișa arborii plantați pe terenul ce le aparține cu drept de proprietate și este învecinat cu terenul reclamantei la o distanță mai mică de 2 metri de la linia de hotar și obligarea de a-și exercita cu bună credință dreptul de vecinătate prin neadmiterea depozitării de obiecte, bunuri, deșeuri la gardul reclamantei. Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Buliga împotriva Mariei Bucur și lui Vladimir Bucur cu privire la stabilirea încălcării dreptului de proprietate, încălcarea obstacolelor și obligarea respectării dreptului de vecinătate ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 58, 70-74) Maria Buliga, în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Maria Buliga și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 91, 92-98) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că Maria Buliga a solicitat stabilirea încălcării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și obligarea respectării dreptului de vecinătate de către Maria Bucur, însă nu a respectat prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or, ignorând prevederile art. 585 din Codul civil nu a demonstrat faptul săvârșirii acțiunilor ce împiedică exercitarea folosirii și dispoziției bunurilor și ca aceste acțiuni ar fi ilegale.

Totodată, instanța a menționat că cerința Mariei Buliga privind defrișarea copacilor sădiți la o distanță mai mică de 2 metri de la hotar a fost satisfăcută de către Maria Bucur, acest fapt fiind recunoscut și de către Maria Buliga, iar în conformitate cu art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. La data de 19 decembrie 2022 Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

(f.d. 105-107) În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Recurenta a menționat că dacă dreptul proprietarului este tulburat în alt mod decât prin uzurpare sau privare de posesie, proprietarul este în drept să ceară instanței să fie apărat. Comportamentul incorect al Mariei Bucur și a lui Vladimir Bucur pe 2 parcursul mai multor ani, generează o stare de frică, ori persistă o frică că după finisarea procesului, se va repeta, motiv pentru care a solicitat protecția instanței. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Maria Buliga care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa Mariei Buliga prin poștă, iar avocatului Sergiu Vasiliu, prin poștă electronică la 04 noiembrie 2022. (f.d.

99, 100) Recursul, declarat la 19 decembrie 2022 de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, este în termen. La data de 27 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

3 Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4