2ra-1817/22 — cu privire la restabilirea incalcarii dreptului de proprietate, inlaturarea obstacolelor, obligarea respectarii dreptului de vecinatate

Dosarul nr. 2ra-1817/22

2-20135941-01-2ra-27122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Ciubotaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Buliga,

reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Maria Buliga împotriva Mariei Bucur și lui Vladimir Bucur cu privire la stabilirea

încălcării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și obligarea respectării

dreptului de vecinătate,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Maria Buliga și s-a menținut hotărârea din 30

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 30 octombrie 2020 Maria Buliga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Bucur și lui Vladimir Bucur, prin care a solicitat stabilirea

încălcării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și obligarea respectării

dreptului de vecinătate.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este proprietarul bunului imobil

din str. XXXXX, comuna XXXXX, iar pârâții sunt proprietarii imobilului învecinat

din aceiași adresă nr. XX, care, pe parcursul unei perioade de timp îndelungat, au

plantat pe linia de hotar mai mulți arbori, ce depășesc 3 metri și chiar 4 metri,

ramurile cărora se înalță deasupra locuinței sale, creând un pericol eminent de cădere

în caz de vânt puternic, ploi, chiciură, depuneri de lapoviță și cădere, fapt ce îi

provoacă retrăială, stare de anxietate, neliniște, deoarece locuiește de una singură,

este pensionară și în imposibilitate de a înlătura acest pericol.

Reclamanta a indicat că pe cont propriu a construit un gard cu fundație din

beton, din blocuri de fortan, care din cauza rădăcinilor arborilor plantați la hotar,

care cresc sub gard, se deteriorează, provocând prejudicii materiale.

În perioada anilor 2017-2020 s-a adresat de multiple ori către Maria Bucur și

Vladimir Bucur, Administrației publice locale, Inspectoratului de Poliție Ciocana cu

rugămintea de a defrișa copacii plantați cu încălcarea prevederilor legale, însă

1

rezultate n-au fost. Starea de fapt existentă a fost constatată de către reprezentanții

com. Bubuieci, iar agentul constatator a întocmit proces-verbal în baza art. 104 din

Codul contravențional.

Pentru exercitarea dreptului de apărare a purces la remediile legale

extrajudiciare de soluționare amiabilă a litigiului, a expediat la 30 septembrie 2020

pârâtei somația, la care răspuns nu a primit și nici acțiuni concrete de înlăturarea

impedimentelor n-au fost întreprinse, fapt ce a determinat-o să depună acțiune în

judecată.

Reclamanta Maria Buliga a solicitat stabilirea încălcării dreptului de

proprietate asupra imobilului său, obligarea pârâților de a defrișa arborii plantați pe

terenul ce le aparține cu drept de proprietate și este învecinat cu terenul reclamantei

la o distanță mai mică de 2 metri de la linia de hotar și obligarea de a-și exercita cu

bună credință dreptul de vecinătate prin neadmiterea depozitării de obiecte, bunuri,

deșeuri la gardul reclamantei.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Buliga împotriva

Mariei Bucur și lui Vladimir Bucur cu privire la stabilirea încălcării dreptului de

proprietate, încălcarea obstacolelor și obligarea respectării dreptului de vecinătate ca

fiind neîntemeiată. (f.d. 58, 70-74)

Maria Buliga, în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Maria Buliga și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 91, 92-98)

În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că Maria Buliga a

solicitat stabilirea încălcării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și

obligarea respectării dreptului de vecinătate de către Maria Bucur, însă nu a respectat

prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or, ignorând prevederile

art. 585 din Codul civil nu a demonstrat faptul săvârșirii acțiunilor ce împiedică

exercitarea folosirii și dispoziției bunurilor și ca aceste acțiuni ar fi ilegale.

Totodată, instanța a menționat că cerința Mariei Buliga privind defrișarea

copacilor sădiți la o distanță mai mică de 2 metri de la hotar a fost satisfăcută de

către Maria Bucur, acest fapt fiind recunoscut și de către Maria Buliga, iar în

conformitate cu art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă faptele invocate de

una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

La data de 19 decembrie 2022 Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu

Vasiliu, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 20

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d. 105-107)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel

la examinarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

Recurenta a menționat că dacă dreptul proprietarului este tulburat în alt mod

decât prin uzurpare sau privare de posesie, proprietarul este în drept să ceară instanței

să fie apărat. Comportamentul incorect al Mariei Bucur și a lui Vladimir Bucur pe

2

parcursul mai multor ani, generează o stare de frică, ori persistă o frică că după

finisarea procesului, se va repeta, motiv pentru care a solicitat protecția instanței.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Maria Buliga care are calitatea procesuală de reclamantă

și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 octombrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa Mariei

Buliga prin poștă, iar avocatului Sergiu Vasiliu, prin poștă electronică la 04

noiembrie 2022. (f.d. 99, 100)

Recursul, declarat la 19 decembrie 2022 de către Maria Buliga, reprezentată

de avocatul Sergiu Vasiliu, este în termen.

La data de 27 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat

participanților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință

asupra criticilor formulate în recurs.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Maria Buliga,

reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

3

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Maria Buliga, reprezentată de avocatul Sergiu

Vasiliu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Buliga, reprezentată

de avocatul Sergiu Vasiliu, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4