2ra-1040/20 — constatarea faptului încălcării dreptului de vecinătate, demolarea obiectelor, obligarea permisiunii accesului, compensarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată

2ra-1040/20 — constatarea faptului încălcării dreptului de vecinătate, demolarea obiectelor, obligarea permisiunii accesului, compensarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1040/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Olga Murga și Maxim Murga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Murga și

Maxim Murga împotriva Anei Bulan și lui Serghei Bulan cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului de vecinătate, demolarea obiectelor, obligarea permisiunii

accesului, compensarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Olga Murga și Maxim Murga și s-a menținut

hotărârea din 9 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 28 aprilie 2017, Olga Murga și Maxim Murga au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Anei Bulan și lui Serghei Bulan cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului de vecinătate, demolarea obiectelor, obligarea permisiunii

accesului, compensarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, apartamentul nr. xxxxx, este amplasat pe

lângă hotarul terenului vecin din xxxxx, mun. Chișinău, proprietarii căruia sunt Ana

Bulan și Serghei Bulan, care contrar obligației de respect reciproc, prevăzut de art.

377 Cod civil, în mod vădit încalcă drepturile vecinilor la un trai decent și civilizat.

Au menționat că în anul 2016, pârâții Ana Bulan și Serghei Bulan, în lipsa

acordului reclamanților au instalat de-a lungul fațadei laterale a casei de locuit nr.

xxxxx, din partea imobilului vecin din str. xxxxx, la o depărtare de circa 80 cm de

pereți, un gard din tablă cutată cu suprafața plină și înălțimea de 2 metri, iar pe

cealaltă porțiune a fațadei laterale, la o depărtare de circa 80 cm de pereți, au instalat

o carcasă pentru vie din țevi de metal, pe care crește viță de vie.

1

Au afirmat că în rezultatul instalării de către vecini în apropiere de apartamentul

nr. xxxxx, mun. Chișinău, a gardului și a carcasei pentru vie, o odaie locativă a

reclamanților, practic nu se insolează. Din cauza ploilor abundente și a insuficienței

insolații în odaia în cauză s-a format mucegai, precum și s-au creat impedimente și

obstacole la exploatarea imobilului în care locuiesc, cum ar fi: imposibilitatea

amenajării pereului, care lipsește, nu este posibilă executarea lucrărilor de reparație a

acoperișului de a lungul fațadei laterale.

Reclamanții au invocat că potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.

464 din 18 august 2016, prejudiciul material cauzat proprietarului apartamentului nr.

xxxxx, mun. Chișinău, din cauza instalării necorespunzătoare a gardului metalic și a

altor construcții de către vecinii din str. xxxxx, constituie suma de 3 637,69 de lei.

Au explicat că gardul și construcția ridicată de pârâți atentează în mod inadmisibil

asupra imobilului, proprietatea reclamanților, iar atitudinea lor iresponsabilă față de

obligația de respect reciproc, contrar principiului bunei vecinătăți, le afectează

dreptul la protecția proprietății private.

Olga Murga și Maxim Murga au solicitat constatarea faptului încălcării dreptului

de vecinătate prin acțiunile pârâților Ana Bulan și Serghei Bulan; obligarea pârâților

la demolarea gardului metalic și carcasa pentru vie, instalate în apropiere de

apartamentul nr. xxxxx, mun. Chișinău; obligarea pârâților de a nu interzice accesul

pe terenul ultimilor pentru a efectua lucrări de amenajare și reparație a imobilului din

str. xxxxx; repararea din contul pârâților a prejudiciului material în mărime de 3

637,69 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei, cât și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 9 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Olga Murga și Maxim Murga.

Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Olga Murga și Maxim Murga și s-a menținut hotărârea din

9 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 23 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Olga Murga și Maxim

Murga au declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs au invocat că, nefiind de acord cu hotărârea

instanței de fond au contestat-o cu apel, pe motiv că este ilegală și neîntemeiată, iar

concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu materialele cauzei.

Au menționat că ședința instanței de apel fixată pentru data de 30 ianuarie 2020,

nu a avut loc pe motiv că judecătorul Marina Anton se afla în concediu medical, fapt

despre care a fost anunțată anticipat avocatul Lilia Pacișina, la 29 ianuarie 2020 prin

intermediul poștei electronice. La fel, prin intermediul poștei electronice, avocatul

Lilia Pacișina a fost citată pentru data de 13 februarie 2020, ora 11.00. Cu toate că,

conform citației din 29 ianuarie 2020 ședința instanței de apel a fost fixată pentru ora

11.00 la 13 februarie 2020, judecarea apelului a avut loc la ora 10.00.

Au explicat că instanța de apel constatând că sunt absenți apelanții și

reprezentantul lor, nu a amânat examinarea până la ora 11.00, pentru a le asigura

dreptul la participarea personală sau prin reprezentant în ședința de judecată, de a

exercita pe deplin drepturile prevăzute de art. 56, 60 Cod de procedură civilă, și a

2

respins apelul menținând hotărârea instanței de fond. Instanța de apel a reținut că

avocatul Lilia Pacișina s-a prezentat în instanță cu întârziere, invocând citarea sa

pentru o altă oră decât cea la care a fost stabilită ședința de judecată, circumstanță ce

nu putea fi reținută drept temei de reluare a examinării cauzei în fond în contextul în

care ședința de judecată a fost petrecută la data și ora stabilită în ședința precedentă,

astfel încât reprezentantul apelanților, în calitate de participant profesionist la

procesul de înfăptuire a justiției, urma să se informeze cu referire la data petrecerii

ședinței de judecată.

Au relatat că, instanța de apel a ignorat faptul înștiințării avocatului pentru ora

11.00 prin citația din 29 ianuarie 2020 și a indicat în decizii informații eronate,

precum că data și ora ședinței din 13 februarie 2020 au fost stabilite în ședința

precedentă.

Au afirmat că astfel instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, și

anume: art. 16 alin. (1), 102 alin. (1), 379 alin. (2) Cod de procedură civilă.

Prin referința depusă la 9 august 2020 Ana Bulan și Serghei Bulan au solicitat ca

recursul declarat de către Olga Murga și Maxim Murga să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 24 martie 2020 (f.d.167), însă careva date ce ar

confirma recepționarea acesteia de către recurenți la actele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursul din 23 mai 2020, este declarat în termen.

Prin încheierea din 26 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Olga Murga și Maxim Murga a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Articolul 444 Cod de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs și în referință, pe

baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul

constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În speță, Olga Murga și Maxim Murga înaintând prezenta acțiune împotriva Anei

Bulan și lui Serghei Bulan, au solicitat constatarea faptului încălcării dreptului de

vecinătate, demolarea obiectelor, obligarea permisiunii accesului, compensarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

3

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depusă de către Olga Murga și Maxim Murga.

Instanța de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de apel depusă de către

Olga Murga și Maxim Murga, menținând hotărârea din 9 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, verificând legalitatea deciziei, a constatat că, instanța de apel a încălcat

normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, hotărârea instanței

de judecată este lovită de nulitate în cazul în care au fost încălcate sau aplicate greșit

normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 370 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel

expediază participanților la proces copii de pe cererea de apel și de pe înscrisurile

care nu au fost prezentate primei instanțe și citează părțile și alți participanți la

proces.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) CPC Cod de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

În conformitate cu art. 105 alin. (1) Cod de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței.

Din materialele dosarului și, anume, din procesul-verbal al ședinței de judecată

din 13 februarie 2020 rezultă că, în cadrul ședinței atât apelanții cât și reprezentantul

acestora nu s-au prezentat, însă, instanța de apel constatând că au fost citați legal, a

dispus în temeiul art. 379 alin. (2) Cod de procedură civilă, judecarea apelului în lipsa

lor.

Instanța de recurs reține că, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 13

februarie 2020 se denotă că ședința de judecată a fost deschisă la ora 10:09 min. și s-a

declarat închisă la 10:15 min. (f.d.156-157).

În același timp, din actele cauzei se constată că reprezentantul apelanților –

avocatul Lilia Pacișina a fost înștiințată despre următoarea ședința de judecată pentru

data de 13 februarie 2020, ora 11:00, fapt ce se confirmă prin citația anexată (f.d.151,

177).

Prin urmare, la 13 februarie 2020 instanța de apel a purces la examinarea cauzei și

a examinat-o anterior orei pentru care au fost înștiințați apelanții și reprezentantul lor.

Or, la materialele cauzei careva acte care să ateste contrariul nu sunt anexate.

Așadar, se reține că, art. 379 alin. (1) Cod de procedură civilă, acordă dreptul

instanței de apel de a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a

4

reprezentanților acestora, precum și a unui alt participant la proces, doar în cazul în

care aceștia sunt citați legal despre locul, data și ora ședinței.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că, instanța de apel nu a respectat procedura citării legale a recurenților Olga Murga

și Maxim Murga, fapt care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil

prevăzut de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile, care sunt parte

a procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața

instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar

celui al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond,

posibilitatea pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile

invocate și observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că, fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze

într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât să se mențină un

echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în

procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă

parte, precum și a le discuta.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă,

contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți

participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția

în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra

oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-

și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței. Instanța care judecă pricina

își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea

drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor

reale ale cauzei.

Prin urmare, în condițiile în care recurenții au fost privați de dreptul de a participa

la examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de recurs conchide că, nu constituie

decât o îngrădire a dreptului acestuia de a beneficia de un proces echitabil, cu

respectarea principiilor procesului civil reglementate atât de legislația națională, cât și

cea internațională.

Astfel, din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

5

Se admite recursul declarat de către Olga Murga și Maxim Murga.

Se casează integral decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Murga și Maxim

Murga împotriva Anei Bulan și lui Serghei Bulan cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului de vecinătate, demolarea obiectelor, obligarea permisiunii

accesului, compensarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6