2ra-227/19 — obligarea de a permite consolidarea peretelui comun, demolarea etajului si a anexelor apartamentului, readucerea apartamentului la situatia initiala, repararea prejudiciului material si moral

2ra-227/19 — obligarea de a permite consolidarea peretelui comun, demolarea etajului si a anexelor apartamentului, readucerea apartamentului la situatia initiala, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-227/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

DECIZIE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul

Valentina Hriplivaia

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leonid Dugar împotriva

lui Ion Munteanu și Victoriei Munteanu cu privire la obligarea de a permite

consolidarea peretelui comun, demolarea etajului și a anexelor apartamentului

construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială în limitele

planimetrice înregistrate, repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, și

cererea reconvențională a lui Ion Munteanu împotriva lui Leonid Dugar cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Ion Munteanu și menținută hotărârea din

13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

constată:

La 22 octombrie 2010, Leonid Dugar a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Munteanu cu privire la înlăturarea piedicilor în folosința și

dispoziția apartamentelor ce-i aparțin în proprietate, demolarea etajului doi și a

anexelor de la etajul întâi construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la

situația inițială, repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că apartamentul nr. XXXXX din XXXXX îi

aparține cu drept de proprietate, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 3670

1

din 23 mai 2000, iar apartamentul nr. XXXXX din XXXXX – în baza contractului

de vânzare-cumpărare nr. 3092 din 9 iunie 2010, încheiat cu Tamara Terentieva.

Potrivit certificatului de urbanism nr. 634/09 din 10 iulie 2009 și autorizației

de construcție nr. 695 din 28 septembrie 2009 i-a fost permisă executarea lucrărilor

de construire a unui oficiu în limitele parametrice ale încăperilor private din

XXXXX.

A precizat că bunul imobil din str. XXXXX este format din trei apartamente,

proprietarul apartamentul nr. XXXXX fiind Ion Munteanu în baza contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a locuinței.

În perioada exploatării, mai mult timp a locuit proprietarul apartamentului

nr. XXXXX Ion Munteanu, care a construit acest apartament după bunul său plac,

fără a dispune de autorizațiile necesare pentru construcția apartamentului.

Totodată, pârâtul a mărit suprafața etajului întâi și a ridicat nivelul doi, la

construirea căruia a ieșit din limitele existente ale apartamentului mărind suprafața

și din partea peretelui comun cu apartamentul ce îi aparține în proprietate.

Având în vedere faptul că casa de locuit inițial a fost construită cu un nivel,

fundamentul acesteia nu va rezista la ridicarea nivelului doi și există pericol de a se

nărui.

A mai menționat că pârâtul a reconstruit apartamentul său fără a dispune de

certificate de urbanism și autorizație de construire eliberate de Primăria municipiului

Chișinău.

Lucrările de construcție nu au fost efectuate de persoane licențiate în acest

domeniu, din care motive nu au fost respectate normele în construcție și nici nu poate

fi vorba de îndeplinirea unor lucrări calitative.

Din acest motiv, dânsul nu poate efectua reconstrucția apartamentului său

existând pericolul de a se prăbuși etajul doi construit neautorizat de către pârât.

A obiectat că dânsul a început lucrările de reconstrucție a apartamentului ce-i

aparține, dispunând de certificatul de urbanism nr. 634/09 din 10 iulie 2009 și

autorizația de construcție nr. 695 din 28 septembrie 2009, însă Ion Munteanu îi

creează obstacole prin nepermiterea lucrătorilor de la întreprinderea de construcție

de a efectua lucrările de construire, prin insultarea atât a lui cât și a membrilor

familiei, etc.

La solicitarea de a-i prezenta actele referitor la legalizarea construcției

efectuate neautorizat, prin mărirea suprafeței apartamentului, cu ridicarea nivelului

doi Ion Munteanu a refuzat.

Potrivit informației de la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, suprafața

apartamentului nr. XXXXX din XXXXX ce îi aparține lui Ion Munteanu în baza

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a

locuinței, la momentul actual este aceeași care a fost la data privatizării acestui

apartament, fapt ce denotă că pârâtul nu a legalizat construcțiile efectuate

neautorizat.

A remarcat că s-a adresat pârâtului solicitând soluționarea conflictului apărut

pe cale amiabilă, însă ultimul a refuzat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 376, 377, 380, 1422, 1423

Cod civil, art. 5, 166, 167 CPC.

2

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului de a înlătura piedicile în

folosința și dispoziția apartamentelor nr. XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX,

demolarea etajului doi și a anexelor de la etajul întâi construite neautorizat, cu

readucerea apartamentului nr. XXXXX din XXXXX la situația inițială, cu suprafața

și conform planului apartamentului potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile,

existente până la efectuarea neautorizată a lucrărilor de reconstrucție, repararea

prejudiciului material în mărime de 5000 de lei și a prejudiciului moral în mărime

de 10000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 21 decembrie 2010, Ion Munteanu a depus cerere reconvențională

împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 23 mai 2000 și 9 iunie

2010, Leonid Dugar a cumpărat apartamentele nr. XXXXX și nr. XXXXX din

XXXXX.

Ulterior, potrivit răspunsurilor primite de la organele abilitate și anume, de la

Primăria mun. Chișinău, Procuratura sect. Centru mun. Chișinău și Inspecția de Stat

în Construcții, dânsul a aflat că la 22 octombrie 2010 Inspecția de Stat în Construcții

a întocmit în privința lui Leonid Dugar procese-verbale cu privire la contravențiile

prevăzute la art. 177 alin. (2) lit. e) și 177 alin. (2) lit. j) Cod contravențional, ce au

fost expediate spre examinare la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău.

Drept temei pentru pornirea procedurii administrative a servit faptul demolării

integrale fără autorizație de desființare de către Leonid Dugar a apartamentului

nr. XXXXX din str. XXXXX și neîndeplinirea de către ultimul a prescripției

Inspecției de Stat în Construcții nr. 000524 din 8 iunie 2010 privind stoparea

lucrărilor de demolare si construire.

A precizat că demolarea apartamentelor nr. XXXXX și nr. XXXXX din

XXXXX a fost efectuată de Leonid Dugari fără a întreprinde anumite măsuri de

întărire a imobilelor existente.

Prin urmare, la 22 octombrie 2010, Inspecția de Stat în Construcții a emis

prescripția nr. 001000 privind sistarea lucrărilor la obiect cu excepția, că Leonid

Dugar conform recomandărilor expertului să execute în mod de urgență consolidare

și întărire a fundației apartamentului nr. XXXXX din XXXXX și să întreprindă

măsuri de protejare și excludere de pătrundere a apelor pluviale în groapa de fundație

a obiectivului din curtea comună.

A remarcat că pârâtul și în prezent execută în mod abuziv și cu abateri de la

documentația de proiect lucrări de construcție, execută săpături care pot duce la

prăbușirea pereților apartamentului nr. XXXXX din XXXXX. Totodată, la

executarea lucrărilor menționate a fost avariat apeductul existent care a inundat

groapa de fundație.

În rezultatul neglijării de către Leonid Dugar a normelor în construcție,

precum și a prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții, apartamentul nr. XXXXX

din XXXXX a devenit practic nelocuibil în legătură cu apariția crăpăturilor pe pereți

și tavane, iar luând în considerație că o camera practic a fost distrusă, dânsul a fost

nevoit să se refuze de la folosirea acesteia.

3

Mai mult ca atât, prelungirea efectuării în mod abuziv de către Leonid Dugar

a lucrărilor de construcție în timpul de iarnă dăunează și mai grav asupra proprietății

lui, iar în legătură cu crăpăturile apărute, dânsul a fost nevoit pentru încălzirea casei

să cheltuie un volum mai mare de gaze naturale, fapt ce, la fel, în mod negativ s-a

oglindit la bugetul familiei.

Având în vedere prevederile art. 1398 alin. (1) și 1422 alin. (1) Cod civil și

luând în considerație incomoditătile pe care le suferă familia sa, necesitatea

efectuării unei reparații capitale noi, precum și cazarea familiei într-un imobil care

este pasibil prăbușirii, fapt ce grav dăunează tuturor membrelor familiei, a evidențiat

că pârâtul este obligat să repare prejudiciul moral cauzat în cuantum de 50000 de lei.

Referitor la acțiunea înaintată de Leonid Dugar a menționat că aceasta este

pur formală, fără trimitere la fapte reale, probe sau norme de drept material.

A remarcat că lucrările de reconstrucție și construire a apartamentului nr.

XXXXX din XXXXX în două nivele au fost efectuate în baza unui acord încheiat

cu Leonid Dugar autentificat notarial, precum și a unui proiect elaborat în luna

martie 2006 de proprietarul V. Bîcov.

Având în vedere prevederile art. 267 alin. (1) Cod civil, a menționat că cerința

lui Leonid Dugar cu privire la demolarea etajului doi și a anexelor construite la etajul

întâi a apartamentului nr. XXXXX din XXXXX a fost înaintată cu omiterea

termenului de prescripție.

Astfel, Inspecția de Stat în Construcții a constatat că mansarda a fost

construită în anul 2005, consimțământul la efectuarea lucrărilor de construcție a fost

dat de către Leonid Dugar în același an, iar fiind proprietarul imobilului vecin,

ultimul nu putea să nu cunoască despre lucrările de construcție efectuate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 267 alin. (1), 380, 1398 alin.

(1) și (4), 1422-1423 Cod civil, art. 6, 75 alin. (1), 80, 81, 96, 118, 166, 167, 172,

173 alin. (1) lit. c) și d) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea din contul lui Leonid

Dugar în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei și a tuturor

cheltuielilor de judecată, precum și respingerea acțiunii înaintate de către Leonid

Dugar.

Prin cererea de concretizare a cerințelor, Leonid Dugar a indicat-o în calitate

de copârât și pe Viorica Munteanu, solicitând obligarea lui Ion Munteanu și a

Vioricăi Munteanu să permită consolidarea peretelui comun potrivit indicațiilor

expertizei nr. 279 și a proiectului de lucru, demolarea etajului doi și a anexelor la

apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea

apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT

Chișinău, încasarea de la Ion Munteanu și Viorica Munteanu în beneficiul lui a

prejudiciului material în mărime de 6000 de euro și a prejudiciului moral în mărime

de 10000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea lui Leonid Dugar.

Au fost obligați Ion Munteanu și Viorica Munteanu să-i permită lui Leonid

Dugar consolidarea peretelui comun potrivit indicațiilor expertizei nr. 279 și a

proiectului de lucru, să demoleze etajul doi și anexele la apartamentul nr. XXXXX

4

din XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială

în limitele planimetrice înregistrate la oficiul cadastral.

Au fost respinse cerințele lui Leonid Dugar cu privire la repararea

prejudiciului material și a prejudiciului moral, ca neîntemeiate.

A fost încasată de la Leonid Dugar în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 4186 de lei.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Ion Munteanu ca neîntemeiată.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Ion Munteanu și menținută hotărârea primei instanțe.

La 3 decembrie 2018, prin intermediul adresei electronice, Ion Munteanu,

reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia a declarat recurs împotriva deciziei din

19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea lui Leonid Dugar să fie respinsă, încetarea procesului, în temeiul

art. 265 lit. b) CPC, pe capătul de cerere cu privire la demolarea construcției

neautorizate și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel, considerându-le ilegale, emise cu aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Contradicțiile dintre concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare

expuse și circumstanțele pricinii au loc atunci când probele administrate constituie

temeiul unor concluzii, la caz însă concluziile instanței sunt contrare.

A accentuat că în argumentarea concluziei sale, instanța de apel a menționat

că Leonid Dugar este proprietarul apartamentului nr. XXXXX și nr. XXXXX din

XXXXX, însă potrivit raportului de expertiză din 20 ianuarie 2016 (instanța de

judecată a indicat 20 ianuarie 2017) și conform Extrasului din Registrul bunurilor

imobile, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile menționate aparține

Cristinei Dugar și Igor Dugar în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 10

noiembrie 2014.

Mai mult, potrivit raportului de expertiză, în urmă cercetărilor efectuate s-a

constatat că apartamentul nr. XXXXX și nr. XXXXX sunt demolate.

Prin urmare, se constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

examinat fondul cauzei.

Concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind obligarea lui și a

Vioricăi Munteanu să-i permită lui Leonid Dugar (care nu este proprietar al

apartamentului în litigiu) consolidarea peretelui comun conform indicațiilor

expertizei nr. 279 și a proiectului de lucru, sunt în contradicție cu circumstanțele

constatate de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 15 octombrie 2014, menținută

prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2015.

Or, prin decizia din 11 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de către Leonid Dugar și Tatiana Dugar și menținută decizia

din 15 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul

declarat de Viorica Munteanu, casată hotărârea primei instanțe în partea obligării

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău să elibereze lui Leonid Dugar

autorizația de construire în privința apartamentelor nr. XXXXX și nr. XXXXX din

5

XXXXX și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care această pretenție a fost

respinsă.

Astfel, apartamentele nr. XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX sunt demolate,

iar Leonid Dugar nu dispune de permisiunea respectivă.

Totodată, Leonid Dugari nu a indicat la care perete comun urmează a fi

efectuată consolidarea, în situația în care s-a constatat că apartamentele nr. XXXXX

și nr. XXXXX care au aparținut cu drept de proprietate lui Leonid Dugar sunt

demolate și nu există niciun perete comun între apartamentele nr.XXXXX și nr.

XXXXX, nr. XXXXX și nr. XXXXX.

Prin urmare, fiind ilegală, neîntemeiată și care contravine circumstanțelor de

fapt și de drept stabilite printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă, hotărârea

primei instanțe urmează a fi casată în partea prin care a fost admisă cerința privind

obligarea de a demola etajului doi și anexele la apartamentul nr. XXXXX din

XXXXXX, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială

în limitele planimetrice înregistrate la OCT Chișinău, cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri privind încetarea procesului.

Mai mult, autoritatea de lucru judecat este considerat un principiu, exprimat

prin non bis in idem - principiu care nu mai permite declanșarea unei noi judecăți cu

privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei

judecăți pentru care există deja o hotărâre definitivă, în cazul dat fiind în vigoare

hotărârea din 29 decembrie 2010 a Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, prin care

Viorica Munteanu a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute

la art. 179 Cod contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 100 unități

convenționale, cu demolarea construcției neautorizate și remedierea construcțiilor

afectate în urma intervențiilor neautorizate, menținută prin decizia irevocabilă din 4

februarie 2011 a Curții de Apel Chișinău.

Menționează recurentul că instanța de judecată nu a luat în considerație nici

faptul că potrivit procesului-verbal de contravenție Viorica Munteanu a fost

sancționată cu amendă contravențională cu demolarea construcției neautorizate

(mansarda) și remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate,

nu și demolarea replanificărilor interioare.

Prin urmare, replanificările interioare executate de Viorica Munteanu în

limitele parametrilor existente nici într-un mod nu au afectat nici apartamentul său,

nici apartamentele nr. XXXXX și nr. XXXXX.

La 7 februarie 2019, Leonid Dugar a depus referință la recursul declarat de

Ion Munteanu, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 5 octombrie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 16 vol. III), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 3 decembrie 2018 în termenul legal.

6

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Leonid Dugar înaintând prezenta

acțiune în judecată împotriva lui Ion Munteanu și Vioricăi Munteanu a solicitat

obligarea acestora să permită consolidarea peretelui comun potrivit indicațiilor

expertizei nr. 279 și a proiectului de lucru, demolarea etajului doi și a anexelor la

apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea

apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT

Chișinău, încasarea de la Ion Munteanu și Viorica Munteanu în beneficiul său a

prejudiciului material în mărime de 6 000 de euro și a prejudiciului moral în mărime

de 10 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Tot actele cauzei atestă că Ion Munteanu a depus cerere reconvențională

împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de către Leonid Dugar, fiind

obligați Ion Munteanu și Viorica Munteanu să permită lui Leonid Dugar

consolidarea peretelui comun conform indicațiilor expertizei nr. 279 și a proiectului

de lucru, să demoleze etajul doi și anexele la apartamentul nr. XXXXX din XXXXX

construite neautorizat cu readucerea apartamentului la situația inițială în limitele

planimetrice înregistrate la Organul cadastral.

Au fost respinse cerințele lui Leonid Dugar cu privire la repararea

prejudiciului material și a prejudiciului moral, ca neîntemeiate.

A fost încasată de la Leonid Dugar în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 4186 de lei.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Ion Munteanu ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Ion Munteanu instanța de apel l-a respins și

a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

7

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate de părți.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 130 alin. (1) și (2)

CPC, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege și nici

un fel de probe nu au pentru instanță judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor.

Iar potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

În acest context, instanța de recurs remarcă că atât instanța de fond, cât și

instanța de apel, care a susținut soluția emisă de prima instanță, la adoptarea actului

de dipoziție a omis să efectueze o analiză amplă a probelor anexate la materialele

dosarului pentru constatarea circumstanțelor importante ale cauzei și pentru

stabilirea subiectului raportului material litigios în vederea justificării calității

procesuale active a reclamantului acțiunii inițiale Leonid Dugar.

Instanța de recurs reține că, instanțele de judecată ierarhic inferioare la

soluționarea prezentului litigiu au reținut că lui Leonid Dugar, proprietarul

apartamentelor nr. XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX, i-a fost afectat dreptul de

proprietate prin acțiunile lui Ion Munteanu și Vioricăi Munteanu la executarea

lucrărilor de construire prin extindere/reconstrucție în apartamentul nr. XXXXX,

situat pe aceeași adresă, fără autorizare de construire și în lipsa certificatului de

urbanism, documentației de proiect coordonată și verificată în modul stabilit.

La emiterea deciziei din 19 septembrie 2018, instanța de apel a reținut același

ansamblu de probe ca și prima instanță, referindu-se la dreptul de proprietate a lui

Leonid Dugar asupra apartamentelor nr. XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX.

Se va menționa că la materialele dosarului într-adevăr se conțin contractul de

vânzare – cumpărare nr. 3092 din 9 iunie 2010 și contractul nr. 3670 din 23 mai

2000, în baza cărora Leonid Dugar a devenit proprietarul apartamentelor nr.

XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX (f. d. 7-8,10 vol. I).

În același timp, instanța de recurs notează că în raportul de expertiză nr. 020

din 20 ianuarie 2017, elaborat în baza încheierii din 22 martie 2016 a Judecătoriei

Centru mun. Chișinău la examinarea prezentului litigiu și întocmit de către Anatolie

Achimov - expert judiciar particular inclus în Registru de Stat a experților judiciari

atestați în domeniul cercetării obiectelor imobiliare, materialelor de construcții,

construcțiilor și altor documente, este menționat că, potrivit extrasului din Registrul

bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor cu nr. cadastral 0100205181,

dreptul de proprietate asupra bunurile imobile amplasate în XXXXX, cu modul de

folosință locativ, aparține Cristinei Dugar și lui Igor Dugar, în temeiul contractelor

de vânzare-cumpărare nr. 2066 din 10 noiembrie 2014 și nr. 2072 din 10 noiembrie

8

2014, fapt invocat și de către recurentul Ion Munteanu în cererea de recurs.

Astfel, de vreme ce raportul de expertiză a fost luat în considerare în mod

substanțial la darea soluției de către instanțele de judecată iertarhic inferioare, din

perspectiva art. 70 CPC, instanța de judecată care a examinat prezenta cauză în fond,

urma să pună în discuție chestiunea cu privire la succesiunea în drepturile

procedurale a noilor proprietari a apartamentelor XXXXX și XXXXX din XXXXX,

în ipoteza încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a acestor imobile și

schimbarea proprietarului Leonid Dugar, care în pricina dată deține calitatea de

reclamant.

Mai cu seamă aceasta că, prin dispozitivul hotărârii primei instanțe, menținută

prin decizia instanței de apel, Ion Munteanu și Viorica Munteanu au fost obligați

să-i permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui comun, fapt care ar putea crea

dificultăți și duce la imposibilitatea executării unei asemenea hotărâri, în situația în

care ultimul nu ar mai deține calitatea de proprietar al imobilului menționat.

Or, instanțele urmau să analizeze și să administreze toate circumstanțele

pricinii întru verificarea și identificarea subiecților raportului material litigios, având

în vedere interesul lui Leonid Dugar în soluționarea litigiului în situația în care acesta

nu mai deține dreptul de proprietate asupra imobilelor menționate, precum și faptul

dacă-i mai sunt justificate pretențiile acestuia din acțiune cu privire la obligarea de

a permite consolidarea peretelui comun, demolarea etajului și a anexelor

apartamentului construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația

inițială.

Ca consecință, în contextul celor descrise, motivarea de către instanțele de

judecată ierarhic inferioare precum că Leonid Dugar este proprietarul

apartamentelor XXXXX și XXXXX din XXXXX este prematură.

În acest sens, instanța de recurs relevă că o condiție importantă pentru ca o

persoană fizică sau juridică să devină parte în procesul civil constituie calitatea

procesuală. Astfel, în orice acțiune în justiție, instanța este obligată să verifice

calitatea părților, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât

între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.

Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana

reclamantului și cel care este titularul dreptului pretins.

În același timp, condiția existenței calității procesuale active trebuie să existe

pe perioada tuturor formelor procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii și nu

doar la momentul formulării acțiunii.

Drept urmare, în prezentul litigiu, calitatea procesuală nu poate aparține decât

titularilor dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu, astfel că, instanța de

apel era obligată să verifice aceste aspecte în raport cu circumstanțele cauzei și

normele de drept aplicabile raportului litigios.

În situația când instanța de recurs este în imposibilitate la examinarea pricinii

în ordine de recurs să administreze noi dovezi conform art. 442 alin. (1) CPC, la

cazul din speță fiind necesară familiarizarea cu întreg ansamblul probelor, inclusiv

acele care sunt actualmente lipsă la materialele dosarului, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează

asupra remiterii cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

9

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa

integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în instanța de

apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina

Hriplivaia.

Se casează integral decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leonid Dugar împotriva lui

Ion Munteanu și Victoriei Munteanu cu privire la obligarea de a permite

consolidarea peretelui comun, demolarea etajului și a anexelor apartamentului

construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială în limitele

planimetrice înregistrate, repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională a lui Ion Munteanu

împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

10