2ra-230/20 — obligarea de a permite consolidarea peretului comun, demolarea etajului si a anexelor apartamentului construite neautorizat, repararea prejudiciului material si moral

2ra-230/20 — obligarea de a permite consolidarea peretului comun, demolarea etajului si a anexelor apartamentului construite neautorizat, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-230/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

DECIZIE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Boico

Elena Cobzac

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Cristina Dugari, Igor Dugari și

reprezentanții acestora, avocatul Constantin Tănase,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina

Dugari și Igor Dugari împotriva lui Ion Munteanu și Victoriei Munteanu cu privire

la obligarea de a permite consolidarea peretelui comun, demolarea etajului și a

anexelor apartamentului construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la

situația inițială în limitele planimetrice înregistrate și repararea prejudiciului

material și moral și la cererea reconvențională depusă de către Ion Munteanu

împotriva Cristinei Dugari și lui Igor Dugari cu privire la repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Ion Munteanu, reprezentat de către avocatul

Valentina Hriplivaia, a fost casată hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea admiterii acțiunii inițiale și a fost emisă în această

parte o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii inițiale, iar în rest hotărârea a

fost menținută,

constată:

La 22 octombrie 2010 Leonid Dugar a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Munteanu cu privire la înlăturarea piedicilor în folosința și

dispoziția imobilelor, demolarea etajului doi și a anexelor de la etajul întâi construite

neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială și repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, apartamentul xxxx îi aparține

cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 3670 din 23

mai 2000, iar apartamentul nr. xxxx – în baza contractului de vânzare-cumpărare

nr. 3092 din 9 iunie 2010, încheiat cu Tamara Terentieva.

1

A menționat că, conform certificatului de urbanism nr. 634/09 din 10 iulie

2009 și autorizației de construire nr. 695 din 28 septembrie 2009, i-a fost permisă

executarea lucrărilor de construire a unui oficiu în limitele parametrice ale

încăperilor private din xxxx.

A precizat că, bunul imobil din xxxx este format din trei apartamente,

proprietarul apartamentul nr. 2 fiind Ion Munteanu în baza contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată.

A susținut că, în perioada exploatării, mai mult timp a locuit proprietarul

apartamentului nr. 2, Ion Munteanu, care a construit acest apartament după bunul

său plac, fără a dispune de autorizațiile necesare pentru construcția apartamentului.

A afirmat că, pârâtul a mărit suprafața etajului întâi și a ridicat nivelul doi, la

construirea căruia a ieșit din limitele existente ale apartamentului, mărind suprafața

și din partea peretelui comun cu apartamentul, ce-i aparține în proprietate.

A relevat că, având în vedere faptul că, casa de locuit inițial a fost construită

cu un nivel, fundamentul acesteia nu va rezista la ridicarea nivelului doi și există

pericol de a se nărui.

A declarat că, pârâtul a reconstruit apartamentul său fără a dispune de

certificate de urbanism și autorizație de construire eliberate de către Primăria

municipiului Chișinău.

A notat că, lucrările de construcție nu au fost efectuate de persoane licențiate

în acest domeniu, din care motive nu au fost respectate normele în construcție și nici

nu poate fi vorba de îndeplinirea unor lucrări calitative. Din acest motiv, nu poate

efectua reconstrucția apartamentului său, existând pericolul de a se prăbuși etajul doi

construit neautorizat de către pârât.

A invocat că, a început lucrările de reconstrucție a apartamentului, ce-i

aparține, dispunând de certificatul de urbanism nr. 634/09 din 10 iulie 2009 și

autorizația de construire nr. 695 din 28 septembrie 2009, însă Ion Munteanu îi

creează obstacole prin nepermiterea lucrătorilor de la întreprinderea de construcție

de a efectua lucrările de construire, prin insultarea atât a lui, cât și a membrilor

familiei sale, etc.

A mai invocat că, la solicitarea de a-i prezenta actele referitor la legalizarea

construcției efectuate neautorizat, prin mărirea suprafeței apartamentului, cu

ridicarea nivelului doi, Ion Munteanu a refuzat.

A specificat că, conform informației de la Oficiul cadastral teritorial Chișinău,

suprafața apartamentului xxxx, ce aparține lui Ion Munteanu în baza contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, la

momentul actual este aceeași care a fost la data privatizării acestui apartament, fapt

ce denotă că pârâtul nu a legalizat construcțiile efectuate neautorizat.

A remarcat că, s-a adresat pârâtului, solicitând soluționarea conflictului apărut

pe cale amiabilă, însă ultimul a refuzat.

A solicitat obligarea pârâtului de a înlătura piedicile în folosința și dispoziția

apartamentelor nr. 1 și nr. 3 din str. xxxx, demolarea etajului doi și a anexelor de la

etajul întâi construite neautorizat, cu readucerea apartamentului nr. 2 din xxxx la

situația inițială, cu suprafața și conform planului apartamentului potrivit datelor din

Registrul bunurilor imobile, existente până la efectuarea neautorizată a lucrărilor de

2

reconstrucție și încasarea de la pârât a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

judecată.

La 21 decembrie 2010 Ion Munteanu a depus cerere reconvențională

împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că, la 23 mai 2000 și

09 iunie 2010 Leonid Dugar a cumpărat apartamentele nr. 1 și nr. 3 din str. xxxx.

A menționat că, ulterior, conform răspunsurilor primite de la organele abilitate

și, anume, de la Primăria mun. Chișinău, Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău și

Inspecția de Stat în Construcții, a aflat că, la 22 octombrie 2010 Inspecția de Stat în

Construcții a întocmit în privința lui Leonid Dugar procese-verbale cu privire la

contravențiile prevăzute la art. 177 alin. (2) lit. e) și 177 alin. (2) lit. j) din Codul

contravențional, care au fost expediate spre examinare la Judecătoria Rîșcani,

mun. Chișinău.

A susținut că, drept temei pentru pornirea procedurii administrative a servit

faptul demolării integrale fără autorizație de desființare de către Leonid Dugar a

apartamentului nr. 1 din xxxx și neîndeplinirea de către ultimul a prescripției

Inspecției de Stat în Construcții nr. 000524 din 08 iunie 2010 privind stoparea

lucrărilor de demolare și construire.

A precizat că, demolarea apartamentelor nr. 1 și nr. 3 din xxxx a fost efectuată

de către Leonid Dugar fără a întreprinde anumite măsuri de întărire a imobilelor

existente.

A afirmat că, la 22 octombrie 2010 Inspecția de Stat în Construcții a emis

prescripția nr. 001000 privind sistarea lucrărilor la obiect cu excepția că, Leonid

Dugar, conform recomandărilor expertului, să execute în mod de urgență

consolidarea și întărirea fundației apartamentului nr. 2 din xxxx și să întreprindă

măsuri de protejare și excludere de pătrundere a apelor pluviale în groapa de fundație

a obiectivului din curtea comună.

A remarcat că, Leonid Dugar și în prezent execută în mod abuziv și cu abateri

de la documentația de proiect lucrări de construcție, execută săpături care pot duce

la prăbușirea pereților apartamentului nr. 2 din xxxx. Totodată, la executarea

lucrărilor menționate a fost avariat apeductul existent, care a inundat groapa de

fundație.

A declarat că, în rezultatul neglijării de către Leonid Dugar a normelor în

construcție, precum și a prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții, apartamentul

nr. 2 din xxxx a devenit practic nelocuibil în legătură cu apariția crăpăturilor pe

pereți și tavane, iar luând în considerare că, o camera practic a fost distrusă, a fost

nevoit să se refuze de la folosirea acesteia.

A invocat că, prelungirea efectuării în mod abuziv de către Leonid Dugar a

lucrărilor de construcție în timpul de iarnă dăunează și mai grav asupra proprietății

sale, iar în legătură cu crăpăturile apărute, a fost nevoit pentru încălzirea casei să

cheltuie un volum mai mare de gaze naturale, fapt ce, la fel, în mod negativ s-a

oglindit la bugetul familiei.

Având în vedere prevederile art. 1398 alin. (1) și 1422 alin. (1) din Codul civil

și luând în considerare incomoditățile, pe care le suferă familia sa, necesitatea

3

efectuării unei reparații capitale noi, precum și cazarea familiei într-un imobil care

este pasibil prăbușirii, fapt ce grav dăunează tuturor membrelor familiei sale, a

evidențiat că, pârâtul este obligat să repare prejudiciul moral cauzat în cuantum de

50000 de lei.

A remarcat că, lucrările de reconstrucție și construire a apartamentului nr. 2

din xxxx în două nivele au fost efectuate în baza unui acord încheiat cu Leonid Dugar

autentificat notarial, precum și a unui proiect elaborat în luna martie 2006 de

proprietarul V. Bîcov.

A menționat că, cerința lui Leonid Dugar cu privire la demolarea etajului doi

și a anexelor construite la etajul întâi al apartamentului nr. 2 din xxxx a fost înaintată

cu omiterea termenului de prescripție.

A susținut că, Inspecția de Stat în Construcții a constatat că, mansarda a fost

construită în anul 2005, consimțământul la efectuarea lucrărilor de construcție a fost

dat de către Leonid Dugar în același an, iar, fiind proprietarul imobilului vecin,

ultimul nu putea să nu cunoască despre lucrările de construcție efectuate.

A solicitat încasarea din contul lui Leonid Dugar a sumei de 50000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Leonid Dugar a depus cerere de concretizare a pretențiilor, indicând

în calitate de copârât pe Viorica Munteanu și solicitând obligarea lui Ion Munteanu

și a Vioricăi Munteanu de a permite consolidarea peretelui comun potrivit

indicațiilor expertizei nr. 279 și a proiectului de lucru, demolarea etajului doi și a

anexelor la apartamentul nr. 2 din xxxx, construite neautorizat, cu readucerea

apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT

Chișinău și încasarea de la Ion Munteanu și Viorica Munteanu în beneficiul său a

sumei de 6000 de Euro, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea inițială depusă de către Leonid Dugar și au fost obligați Ion

Munteanu și Viorica Munteanu să-i permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui

comun conform indicațiilor expertizei nr. 279 și a proiectului de lucru și să demoleze

etajul doi și anexele la apartamentul nr. 2 din xxxx, construite neautorizat, cu

readucerea apartamentului la situația inițială în limitele planimetrice înregistrate la

oficiul cadastral. În rest acțiunea inițială a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost

respinsă acțiunea reconvențională depusă de către Leonid Dugar ca neîntemeiată. A

fost încasată de la Leonid Dugar în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 4186

de lei.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Ion Munteanu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Ion Munteanu, reprezentat de către avocatul Valentina

Hriplivaia, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost remisă cauza spre

rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecători.

Prin încheierea protocolară din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău a

fost dispusă înlocuirea părții care a ieșit din proces, Leonid Dugar cu succesorii în

drepturi procedurale, Cristina Dugari și Igor Dugari.

4

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Ion Munteanu, reprezentat de către avocatul Valentina

Hriplivaia, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii inițiale

și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea inițială depusă de

către Leonid Dugar a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest hotărârea primei instanțe

a fost menținută.

La 21 noiembrie 2019, 28 noiembrie 2019 și 03 ianuarie 2020 Cristina Dugari

și reprezentantul Cristinei Dugari și al lui Igor Dugari, avocatul Constantin Tănase

au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel.

Au menționat că, Viorica Munteanu nu a contestat hotărârea primei instanțe

cu apel. Prin urmare, instanța de apel a depășit limitele examinării cauzei, deoarece

s-a pronunțat asupra drepturilor unei persoane, care nu a exercitat calea apelului.

Au susținut că, Viorica Munteanu este cea care a edificat construcțiile

neautorizate și a participat prin reprezentant la judecarea cauzei.

Au afirmat că, instanța de apel a făcut concluzii contrare probelor din dosar

și, anume, raportul de expertiză nr. 020 din 20 ianuarie 2017 stabilește clar care este

suprafața construită neautorizat de către Viorica Munteanu și Ion Munteanu. La fel,

din acest raport rezultă că, această construcție neautorizată prezintă pericol de

prăbușire.

Au relevat că, au drepturi reale consfințite prin extrasele cadastrale, care

confirmă dreptul lor de proprietate asupra acestor apartamente. Ei achită impozitul

imobiliar pe teren și pentru imobil, astfel că, au drepturi și interese subiective

garantate de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Au considerat că, în speță, instanța de apel nu putea să neglijeze drepturile lor

atît timp cît în calitate de persoane interesate au dreptul legal la protecția vieții și a

proprietății împotriva oricăror acte de violare a acestor drepturi.

Au notat că, actul de expertiză și actele cadastrale în mod cert indică care este

acea parte din imobilul Vioricăi Munteanu și al lui Ion Munteanu, care a fost

edificată neautorizat.

Au declarat că, acordul din 09 iulie 2005, prin care Leonid Dugar a dat acordul

pentru ca soții Munteanu să-și reconstruiască apartamentul nr. 2, nu are legătură cu

demolarea construcției neautorizate. Indiferent de orice acord pretins, construcția

este neautorizată.

Au specificat că, Leonid Dugar a cerut să-i fie permisă consolidarea peretelui

comun, lucrare care nu necesită autorizație.

Au invocat că, instanța de apel a neglijat raportul de expertiză din 20 ianuarie

2017, raport care s-a întocmit la cererea ambelor părți, de către un expert desemnat

de comun acord. Acest raport stabilește clar că, construcțiile edificate ilegal există

la moment și prezintă pericol de prăbușire.

Au mai invocat că, pe cauza dată există o decizie în procedura

5

contravențională, prin care s-a stabilit caracterul ilegal al construcțiilor edificate la

apartamentul nr. 2 de către soții Munteanu, cu obligarea demolării acestor

construcții.

Au relatat că, Igor Dugari nu a fost citat legal pentru ședința de judecată a

instanței de apel și nu avea reprezentant desemnat la data judecării cauzei.

Prin referința depusă la data de 24 ianuarie 2020 Ion Munteanu, reprezentat

de către avocatul Valentina Hriplivaia, a solicitat declararea recursurilor ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 26 iunie 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală

a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Ion Munteanu, reprezentat de către avocatul Valentina

Hriplivaia, a fost casată integral decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet

de judecători (f. d. 71-80, vol. III).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că, netrimiterea cauzei spre rejudecare a doua oară a fost

concepută de legiuitor ca o dispoziție edictată în favoarea părților, urmărindu-se

soluționarea într-un termen rezonabil a cauzelor, însă, în speță, aplicarea acestei

dispoziții este în defavoarea recurenților, aplicarea ei producându-le daune mult mai

mari decât trimiterea spre rejudecare. O altă soluție decât aceea a trimiterii spre

rejudecare ar echivala cu o validare și protejare a unor încălcări grave ale legii

săvârșite în instanța de apel și implicit la o atingere severă adusă drepturilor și

intereselor legitime ale persoanelor.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care a fost concretizată,

Leonid Dugar a solicitat obligarea lui Ion Munteanu și a Vioricăi Munteanu de a

permite consolidarea peretelui comun potrivit indicațiilor expertizei nr. 279 și a

proiectului de lucru, demolarea etajului doi și a anexelor la apartamentul nr. 2 din

xxxx, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială, în

limitele planimetrice înregistrate la OCT Chișinău și încasarea de la Ion Munteanu

și Viorica Munteanu în beneficiul său a sumei de 6000 de Euro, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

judecată.

6

La rândul său, Ion Munteanu, înaintând prezenta cererea reconvențională, a

solicitat încasarea din contul lui Leonid Dugar a sumei de 50000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii inițiale, obligându-i pe Ion Munteanu și

Viorica Munteanu să-i permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui comun

conform indicațiilor expertizei nr. 279 și a proiectului de lucru și să demoleze etajul

doi și anexele la apartamentul nr. 2 din xxxx, construite neautorizat, cu readucerea

apartamentului la situația inițială în limitele planimetrice înregistrate la oficiul

cadastral, în rest respingând acțiunea inițială ca neîntemeiată, precum și la concluzia

netemeiniciei acțiunii reconvenționale.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Ion Munteanu, reprezentat de către avocatul Valentina Hriplivaia, a ajuns la

concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei instanțe în partea admiterii

acțiunii inițiale și pronunțând în această parte o nouă hotărâre, prin care a respins

acțiunea inițială ca neîntemeiată, în rest menținând hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei, a constatat că, instanța de apel a

încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, hotărârea instanței de judecată este

lovită de nulitate în cazul în care au fost încălcate sau aplicate greșit normele de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) CPC, se consideră că normele de

drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 370 alin. (2) CPC, instanța de apel expediază

participanților la proces copii de pe cererea de apel și de pe înscrisurile care nu au

fost prezentate primei instanțe și citează părțile și alți participanți la proces.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) CPC, instanța înștiințează prin citație

participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul,

data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de

procedură.

În conformitate cu art. 105 alin. (1) CPC, citația și înștiințarea se trimit prin

scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de

judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie

instanței.

Din materialele dosarului și, anume, din procesul-verbal al ședinței de

judecată din 08 august 2019 rezultă că, în cadrul ședinței de judecată din 08 august

2019 instanța de apel, prin încheiere protocolară, a dispus înlocuirea părții, care a

ieșit din proces, Leonid Dugar cu succesorii în drepturi procedurale, Cristina Dugari

și Igor Dugari.

De asemenea, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 08 august 2019

rezultă că, în cadrul ședinței de judecată din 08 august 2019 reprezentantul Cristinei

7

Dugari, avocatul Constantin Tănase și reprezentantul lui Ion Munteanu, avocatul

Valentina Hriplivaia au considerat că, este imposibilă continuarea examinării cauzei,

deoarece lipsește dovada citării legale a lui Igor Dugari și, prin urmare, instanța de

apel a dispus amânarea ședinței de judecată pentru 03 octombrie 2019, cu citarea

succesorilor în drepturi (f. d. 109, vol. III).

La 03 octombrie 2019 instanța de apel a examinat prezenta cauză în absența

recurentului Igor Dugari, căreia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată din 03 octombrie 2019. Or, la materialele cauzei lipsește citația pentru

ședința de judecată din 03 octombrie 2019.

La caz, se reține că, art. 379 alin. (1) CPC acordă dreptul instanței de apel de

a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a reprezentanților acestora,

precum și a unui alt participant la proces, doar în cazul în care aceștia sunt citați

legal despre locul, data și ora ședinței.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că, instanța de apel nu a respectat procedura citării legale a recurentului

Igor Dugari, fapt care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil

prevăzut de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile, care sunt

parte a procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în

fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept

similar celui al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond,

posibilitatea pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile

invocate și observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că, fiecare parte trebuie

să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o

plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încît să se

mențină un echilibru corect.

Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în procesul

civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă parte, precum

și a le discuta.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) și (3) CPC, contradictorialitatea presupune

organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți participanți la proces să aibă

posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege

modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de

alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de

drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere

asupra inițiativelor instanței. Instanța care judecă pricina își păstrează imparțialitatea

și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la

proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Prin urmare, în condițiile în care recurentul a fost privat de dreptul de a

participa la examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de recurs conchide că, nu

constituie decît o îngrădire a dreptului acestuia de a beneficia de un proces echitabil,

8

cu respectarea principiilor procesului civil reglementate atît de legislația națională,

cît și cea internațională.

Astfel, din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză

nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Cristina Dugari, Igor Dugari și

reprezentanții acestora, avocatul Constantin Tănase.

Se casează integral decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Dugari și

Igor Dugari împotriva lui Ion Munteanu și Victoriei Munteanu cu privire la obligarea

de a permite consolidarea peretelui comun, demolarea etajului și a anexelor

apartamentului construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația

inițială în limitele planimetrice înregistrate și repararea prejudiciului material și

moral și la cererea reconvențională depusă de către Ion Munteanu împotriva

Cristinei Dugari și lui Igor Dugari cu privire la repararea prejudiciului moral, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Boico

Elena Cobzac

Mariana Pitic

9