2ra-1873/21 — obligarea consilidarii peretelui comun, demolarea constructiilor neautorizate s.a.

Dosarul nr.2ra-1873/21 2-16141123-01-2ra-23112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Mazur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Buhnaci, D. Dulghieru, O. Cojocaru) Î N C H E I E R E 25 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Ghenadie Plămădeală Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Dugar, succedat în drepturi de Cristina Dugari și Igor Dugari, împotriva lui Ion Munteanu și Vioricăi Munteanu cu privire la obligarea de a permite consolidarea peretelui comun, demolarea etajului și anexelor apartamentului construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la starea inițială în limitele planimetrice neautorizate, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională depusă de Ion Munteanu împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia și menținută hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă: La 22 octombrie 2010,

Leonid Dugar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Munteanu cu privire la înlăturarea obstacolelor la folosirea și dispoziția imobilelor, demolarea etajului doi și a anexelor de la etajul întâi construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX amplasate pe strada XXXXX, îi aparțin cu drept de proprietate privată în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 23 mai 2000 și contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 9 iunie 2010. Potrivit certificatului de urbanism nr.XXXXX din 10 iulie 2009 și autorizației de construire nr.XXXXX din 28 septembrie 2009, i s-a permis executarea lucrărilor de construire a unui oficiu în limitele perimetrice ale încăperilor private din str.XXXXX.

Reclamantul a explicat că bunul imobil din str.XXXXX, este o construcție edificată la începutul secolului XX, formată din trei apartamente. 1 Proprietar al apartamentului nr.XXXXX este pârâtul Ion Munteanu în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a locuinței. A precizat că în perioada exploatării, de fapt, mai mult timp, s-a locuit doar în apartamentul nr.XXXXX, proprietarul căruia este Ion Munteanu, care a construit locuința după bunul său plac, fără a dispune de autorizațiile necesare pentru reconstrucția apartamentului, mărind suprafața etajului întâi, și ridicând nivelul doi, unde, la construirea etajului doi, a ieșit din limitele existente ale construcției, mărind suprafața acesteia și din partea peretelui comun cu apartamentul ce-i aparține.

Având în vedere faptul că inițial casa de locuit a fost construită cu un singur nivel, fundamentul acesteia nu este în stare să reziste edificarea nivelului doi, existând pericol de a se surpa. Mai mult, Ion Munteanu a reconstruit apartamentul său fără a dispune de certificat de urbanism și autorizație de construire, eliberate de către Primăria mun. Chișinău, lucrările de construcție nu au fost efectuate de persoane licențiate în acest domeniu, din care motive nu au fost respectate normele în construcție și respectiv executarea unor lucrări de construcție calitative. Din motivul enunțat dânsul nu poate efectua reconstrucția apartamentului său, existând un pericolul real de a se prăbuși în orice moment etajul doi, construit neautorizat de către pârât.

Pe lângă acestea, demarând lucrările de reconstrucție a apartamentului ce-i aparține în baza certificatului de urbanism nr.XXXXX din 10 iulie 2009 și autorizației de construcție nr.XXXXX din 28 septembrie 2009, potrivit cărora i s-a permis executarea lucrărilor de construire a unui oficiu în limitele parametrice ale încăperilor private din str.XXXXX, vecinul Ion Munteanu îi creează obstacole prin nepermiterea lucrătorilor de la întreprinderea de construcție de a efectua careva lucrări, insultându-l atât pe el, cât și pe membrii familiei sale, impune copiii săi minori să între pe teritoriul îngrădit cu gard, unde se efectuează construcția, să stea lângă lucrători și să nu permită efectuarea lucrărilor de construcție, din care motiv a fost nevoit să se adreseze la organele de poliție.

La solicitarea sa de a i se prezenta actele referitor la legalizarea construcției efectuate neautorizat, prin mărirea suprafeței apartamentului, cu ridicarea nivelului doi, Ion Munteanu refuză neîntemeiat, iar după adresarea la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău i s-a comunicat că de fapt apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, aparține lui Ion Munteanu în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a locuinței, la momentul actual, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, suprafața apartamentului este aceiași, care a fost la data privatizării acestui apartament. Din cele menționate supra rezultă că, Ion Munteanu până în prezent nu a legalizat construcțiile efectuate neautorizat.

Reclamantul a specificat că a încercat să soluționeze conflictul pe cale amiabilă, însă pârâtul categoric a refuzat. În contextul enunțat, Leonid Dugar a solicitat admiterea acțiunii, obligarea lui Ion Munteanu să înlăture obstacolele la folosirea și dispoziția apartamentelor nr.XXXXX și nr.XXXXX din str. XXXXX, demolarea etajului doi și a anexelor de la etajul întâi construite neautorizat, cu readucerea apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX, la situația inițială, cu suprafața și conform planului apartamentului potrivit datelor din 2 Registrul bunurilor imobile, existente până la efectuarea neautorizată a lucrărilor de reconstrucție, încasarea din contul lui Ion Munteanu în beneficiul său sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu material și sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 21 decembrie 2010, Ion Munteanu a depus cerere reconvențională împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reconvenționale Ion Munteanu a invocat că la 23 mai 2000 și 09 iunie 2010, Leonid Dugar a cumpărat apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX din str.XXXXX. Potrivit răspunsurilor primite de la organele abilitate și anume, de la Primăria mun. Chișinău, Procuratura sect. Centru mun. Chișinău și Inspecția de Stat în Construcții, a aflat că la 22 octombrie 2010 Inspecția de Stat în construcții a întocmit în privința lui Leonid Dugar procese-verbale cu privire la contravenție prevăzute la art.177 alin.(2) lit.e) și art.177 alin.(2) lit.j) din Codul contravențional, expediate spre examinare la Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău. Drept temei pentru pornirea procedurii administrative a servit faptul demolării integrale fără autorizație de desființare de către Leonid Dugar a apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX și neîndeplinirea de către ultimul a prescripției Inspecției de Stat în construcții nr.XXXXX din 08 iunie 2010 privind stoparea lucrărilor de demolare și construire. A precizat că demolarea apartamentelor nr.XXXXX și nr.XXXXX din str.XXXXX a fost efectuată de către Leonid Dugar fără a întreprinde anumite măsuri de întărire a imobilelor existente.

Prin urmare, la 22 octombrie 2010, Inspecția de Stat în Construcții a emis prescripția nr.XXXXX privind sistarea lucrărilor la obiect cu excepția, că Leonid Dugar conform recomandărilor expertului să execute în mod de urgență consolidare și întărire a fundației apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX și să întreprindă măsuri de protejare și excludere de pătrundere a apelor pluviale în groapa de fundație a obiectivului din curtea comună. A remarcat că pârâtul și în prezent execută în mod abuziv și cu abateri de la documentația de proiect lucrări de construcție, a executat săpături care pot duce la prăbușirea pereților apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX. Totodată, la executarea lucrărilor menționate a fost avariat apeductul existent care a inundat groapa de fundație.

În rezultatul neglijării de către Leonid Dugar a normelor în construcție, precum și a prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții, apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX a devenit practic nelocuibil în legătură cu apariția crăpăturilor pe pereți și tavane, iar luând în considerație că o camera practic a fost distrusă, dânsul a fost nevoit să se refuze de la folosirea acesteia. Mai mult ca atât, prelungirea efectuării în mod abuziv de către Leonid Dugar a lucrărilor de construcție în timpul de iarnă dăunează și mai grav asupra proprietății lui, iar în legătură cu crăpăturile apărute, dânsul a fost nevoit pentru încălzirea casei să cheltui un volum mai mare de gaze naturale, fapt ce la fel în mod negativ s-a oglindit în bugetul familiei.

3 Reieșind din prevederile art.1398 alin.(1) și art.1422 alin.(1) din Codul civil și luând în considerație incomoditățile pe care le suferă familia sa, necesitatea efectuării unei reparații capitale noi, precum și cazarea familiei într-un imobil care este pasibil prăbușirii, fapt ce grav dăunează tuturor membrelor familiei, i-a cauzat un prejudiciu moral cauzat pe care îl estimează în mărime de 50000 de lei. Referitor la acțiunea înaintată de Leonid Dugar, Ion Munteanu a menționat că aceasta este neîntemeiată. Or, lucrările de reconstrucție și construire a apartamentului nr.XXXXX din str. XXXXX, în două nivele au fost efectuate în baza unui acord încheiat cu Leonid Dugar, autentificat notarial, precum și a unui proiect elaborat în luna martie 2006 de proprietarul XXXXX.

Pe lângă aceasta, contrar art.267 alin (1) din Codul civil, pretenția înaintată de Leonid Dugar cu privire la demolarea etajului doi și a anexelor construite la etajul întâi a apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX, a fost înaintată cu omiterea termenului de prescripție. Mai mult, Inspecția de Stat în Construcții a constatat că mansarda a fost construită în anul 2005, consimțământul la efectuarea lucrărilor de construcție a fost dat de către Leonid Dugar în același an, iar fiind proprietarul imobilului vecin, ultimul nu putea să nu cunoască despre lucrările de construcție efectuate. În contextul expus, Ion Munteanu a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea din contul lui Leonid Dugar în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei și cheltuielilor de judecată, precum și respingerea acțiunii înaintate de către Leonid Dugar.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din acțiune, Leonid Dugar a indicat în calitate de copârât pe Viorica Munteanu, solicitând obligarea lui Ion Munteanu și Vioricăi Munteanu să permită consolidarea peretelui comun potrivit indicațiilor expertizei nr.XXXXX și a proiectului de lucru, demolarea etajului doi și a anexelor la apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT Chișinău, încasarea din contul lui Ion Munteanu și Vioricăi Munteanu în beneficiul său a sumei de 6000 de euro cu titlu de prejudiciu material, 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de Leonid Dugar. Au fost obligați Ion Munteanu și Viorica Munteanu să permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui comun conform indicațiilor expertizei nr.XXXXX și a proiectului de lucru, să demoleze etajului doi și anexele la apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială în limitele planimetrice înregistrate la oficiul cadastral. A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de Leonid Dugar ca neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Leonid Dugar în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 4186 de lei. La 26 martie 2018, Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

4 Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Ion Munteanu și menținută hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru. La 03 decembrie 2018, Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel. Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Munteanu Ion, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, casată integral decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin încheierea protocolară din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus înlocuirea părții care a ieșit din proces - Leonid Dugar, cu succesorii săi în drepturi procedurale, Cristina Dugari și Igor Dugari.

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de avocatul Valentina Hriplivaia, în interesele lui Ion Munteanu, casată parțial hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea admiterii acțiunii inițiale, și în această parte a fost adoptată o hotărâre nouă prin care, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Dugari. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută fără modificări. Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Cristina Dugari și Igor Dugari, casată decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia și menținută hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Fiind învestite cu judecarea cauzei, atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut că în lipsa actelor permisive de efectuare a lucrărilor de construcție, există temeiuri de drept, în privința dispunerii demolării etajului XXXXX a anexelor la apartamentul nr.XXXXX, astfel, urmează a fi admisă pretenția respectivă, cu readucerea apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate în organul cadastral, cu atât mai mult că, și rapoartele de expertiză nr.XXXXX din 30 martie 2011, proiectul de execuție, din memoriul explicativ al căruia rezultă că, etajul mansardat necesită a fi demontat și legal reconstruit în baza unui certificat de urbanism în conformitate cu prevederile unui proiect legalizat.

Cu referire la argumentul lui Ion Munteanu precum că anterior prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 21 ianuarie 2010 întocmit în privința Vioricăi Munteanu și hotărârea nr.4A-1480/2010 din 29 decembrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, aceasta fusese deja sancționată prin indicarea demolării etajului doi, iar solicitarea în prezentului litigiu privind demolarea etajului doi ar încălca principiul „non bis in idem” și procesul civil în această parte urmează a fi încetat, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat. Or, Viorica Munteanu a fost sancționată administrativ de comiterea contravenției prevăzute la art.179 din Codul contravențional, în privința acesteia fiind iscată o procedură contravențională, pe când în prezentul litigiul fostul proprietarul 5 Leonid Dugar și actualii proprietari Cristina Dugari și Igor Dugari, prin intermediul unei acțiuni negatorii își protejează dreptul lor de proprietate.

Cât privește acțiunea reconvențională depusă de Ion Munteanu, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat-o integral neîntemeiată, fiindcă cauzarea prejudiciul material pe care îl pretinde Ion Munteanu ar rezulta, în opinia acestuia, din demolarea apartamentelor nr.XXXXX și nr.XXXXX din str. XXXXX, care ar fi executate în lipsa autorizației de demolare respective.

În acest context, s-a precizat că lucrările ce țin de demolarea construcțiilor menționate au fost executate în baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr.783i/10 privind extinderea imobilului aflat în faza de construire pe terenul eliberat în urma demolării apartamentului nr.XXXXX din str. XXXXX și a autorizației de desființare nr. 138id/10 din 28 octombrie 2010. Mai mult, în privința legalității actelor administrative menționați s-au expus instanțele de judecată prin decizia din 11 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, care are puterea lucrului judecat în conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut că potrivit raportului de expertiză nr.XXXXX din 20 ianuarie 2017, starea tehnică nesatisfăcătoare a apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX se datorează parțial atât exploatării bunului imobile pe o perioadă îndelungată, cât și reconstrucției și mansardării bunului contrar legislației în vigoare, uzura bunului construcție de bază constituind 62%.

Reieșind din concluziile expertului expuse în raport, și având în vedere că etajul 2, edificat la apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, în lipsa unei autorizații de construcție și unui plan de executare a lucrărilor, instanțele de judecată au conchis că nu se atestă temei legal de cauzare lui Ion Munteanu a prejudiciului material, în situația în care acesta a acționat în lipsa documentelor permisive pentru legalizarea lucrărilor de edificare a bunului, cu atât mai mult că, ultimul era la curent despre starea și uzura bunului principal și anume etajului 1 al ap. XXXXX din str. XXXXX.

Referitor la repararea prejudiciul moral pe care îl solicită Ion Munteanu, instanțele de judecată au remarcat că în condițiile art.1422 și art.1423 din Codul civil și art.118 din Codul de procedură civilă, ultimul nu a prezentat probe incontestabile care să demonstreze caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate lui, existența temeiurilor prin care s-ar constata lezarea drepturilor nepatrimoniale și care în consecință ar justifica necesitatea compensării prejudiciului moral solicitat în mărime de 50000 de lei.

La 29 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, și ulterior la 02 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Leonid Dugar, iar pe capătul de cerere privind demolarea construcției neautorizată – încetarea procesului în temeiul art.265 lit.b) CPC, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. 6 În susținerea recursului Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le ilegale, emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, cu aprecierea arbitrară a materialului probator, fiind pasibile de a fi casate.

A susținut că concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind obligarea lui și a Vioricăi Munteanu să-i permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui comun conform indicațiilor expertizei nr.XXXXX și a proiectului de lucru, sunt în contradicție cu circumstanțele constatate de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 15 octombrie 2014, menținută prin decizia irevocabilă din 11 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis apelul declarat de Viorica Munteanu, casată hotărârea primei instanțe în partea obligării Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău să elibereze lui Leonid Dugar autorizația de construire în privința apartamentelor nr.XXXXX și nr.XXXXX din str.XXXXX, și emisă în această parte o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

Respectivul act judecătoresc prin prisma art.123 din Codul de procedură civilă are puterea lucrului judecat. A notat că la moment apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX sunt demolate, iar Leonid Dugar, succedat în drepturi de Igor Dugari și Cristina Dugari, nu dispune de autorizația de construire în privința acestor apartamente. Atât Leonid Dugar, cât și noii proprietari Igor Dugari și Cristina Dugari nu au prezentat probe concludente precum că ei și Viorica Munteanu se opun cu vehemență la efectuarea acestor lucrări, dar nici instanțele de judecată nu au făcut trimitere care sunt acele probe în acest sens. Mai mult, în raportul de expertiză din 20 ianuarie 2016 și nu în cel din 20 ianuarie 2017, după cum a menționat instanța de apel, s-a constatat că apartamentele nr.1 și nr.3 sunt demolate, prin urmare, lipsesc impedimente care să creeze obstacole intimaților să consolideze din exterior pereții apartamentului nr.XXXXX.

Circumstanțele nominalizate denotă faptul că concluziile instanțelor de judecată referitor la cerința lui Leonid Dugari privind demolarea etajului doi și a anexelor la apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT Chișinău, sunt totalmente eronate. Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să înceteze procesul pe capătul de cerere privind demolarea construcției. Afară de aceasta, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerație că potrivit procesului-verbal de contravenție Viorica Munteanu a fost sancționată cu amendă contravențională cu demolarea construcției neautorizat (mansarda) și remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate și nu demolarea replanificărilor interioare.

Prin urmare, replanificările interioare executate de către Viorica Munteanu în limitele parametrilor existente nici într-un mod nu au afectat nici apartamentul său, nici apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX. Distinct, recurentul a reținut că prin hotărârea din 29 decembrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, menținută prin decizia irevocabilă din 04 februarie 2011 a Curții de Apel Chișinău, Viorica Munteanu a fost recunoscută vinovată de comiterea 7 contravenției prevăzute la art.179 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 100 unități convenționale, cu demolarea construcției neautorizate și remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.

Așadar, autoritatea lucrului judecat este considerat un principiu, exprimat prin „non bis in idem” – principiu care nu mai permite declanșarea unei noi judecăți cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care există deja o hotărâre definitivă, în cazul dat hotărârea din 29 decembrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău. În conformitate cu art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 30 iunie 2021 și expediată în adresa participanților la proces la 19 iulie 2021 (f.d.56, vol. IV).

Totodată, din actele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost notificată reprezentantului lui Ion Munteanu, avocata Valentina Hriplivaia, prin intermediul oficiului poștal, la 30 august 2021, fapt confirmat de către ultima în cererea de recurs (f.d. 84, vol. IV). Astfel, se constată că recursul a fost declarat în termenul legal prevăzut la art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă. La 23 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Igor Dugari și Cristinei Dugari copia cererii de recurs depusă de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

95 vol. IV). La 14 februarie 2022, Cristina Dugari și Igori Dugari, reprezentanți de avocatul Constantin Tănase, au depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Ion Munteanu, deoarece temeiurile invocate de către aceasta în cererea de recurs nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 8 a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, asemenea aspecte nu se regăsesc. 9 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.431 alin.(2), art.433 lit.a) și art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Ghenadie Plămădeală Aliona Miron 10