2ra-1873/21 — obligarea consilidarii peretelui comun, demolarea constructiilor neautorizate s.a.

2ra-1873/21 — obligarea consilidarii peretelui comun, demolarea constructiilor neautorizate s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ra-1873/21

2-16141123-01-2ra-23112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Buhnaci, D. Dulghieru, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ghenadie Plămădeală

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Munteanu, reprezentat de

avocatul Valentina Hriplivaia

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Dugar, succedat

în drepturi de Cristina Dugari și Igor Dugari, împotriva lui Ion Munteanu și Vioricăi

Munteanu cu privire la obligarea de a permite consolidarea peretelui comun, demolarea

etajului și anexelor apartamentului construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la

starea inițială în limitele planimetrice neautorizate, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională

depusă de Ion Munteanu împotriva lui Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia și

menținută hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2010, Leonid Dugar a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Munteanu cu privire la înlăturarea obstacolelor la folosirea și dispoziția

imobilelor, demolarea etajului doi și a anexelor de la etajul întâi construite neautorizat, cu

readucerea apartamentului la situația inițială, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că apartamentele nr.XXXXX și

nr.XXXXX amplasate pe strada XXXXX, îi aparțin cu drept de proprietate privată în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 23 mai 2000 și contractului de

vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 9 iunie 2010.

Potrivit certificatului de urbanism nr.XXXXX din 10 iulie 2009 și autorizației de

construire nr.XXXXX din 28 septembrie 2009, i s-a permis executarea lucrărilor de

construire a unui oficiu în limitele perimetrice ale încăperilor private din str.XXXXX.

Reclamantul a explicat că bunul imobil din str.XXXXX, este o construcție edificată

la începutul secolului XX, formată din trei apartamente.

1

Proprietar al apartamentului nr.XXXXX este pârâtul Ion Munteanu în baza

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a locuinței.

A precizat că în perioada exploatării, de fapt, mai mult timp, s-a locuit doar în

apartamentul nr.XXXXX, proprietarul căruia este Ion Munteanu, care a construit locuința

după bunul său plac, fără a dispune de autorizațiile necesare pentru reconstrucția

apartamentului, mărind suprafața etajului întâi, și ridicând nivelul doi, unde, la construirea

etajului doi, a ieșit din limitele existente ale construcției, mărind suprafața acesteia și din

partea peretelui comun cu apartamentul ce-i aparține.

Având în vedere faptul că inițial casa de locuit a fost construită cu un singur nivel,

fundamentul acesteia nu este în stare să reziste edificarea nivelului doi, existând pericol

de a se surpa.

Mai mult, Ion Munteanu a reconstruit apartamentul său fără a dispune de certificat de

urbanism și autorizație de construire, eliberate de către Primăria mun. Chișinău, lucrările

de construcție nu au fost efectuate de persoane licențiate în acest domeniu, din care

motive nu au fost respectate normele în construcție și respectiv executarea unor lucrări de

construcție calitative.

Din motivul enunțat dânsul nu poate efectua reconstrucția apartamentului său,

existând un pericolul real de a se prăbuși în orice moment etajul doi, construit neautorizat

de către pârât.

Pe lângă acestea, demarând lucrările de reconstrucție a apartamentului ce-i aparține

în baza certificatului de urbanism nr.XXXXX din 10 iulie 2009 și autorizației de

construcție nr.XXXXX din 28 septembrie 2009, potrivit cărora i s-a permis executarea

lucrărilor de construire a unui oficiu în limitele parametrice ale încăperilor private din

str.XXXXX, vecinul Ion Munteanu îi creează obstacole prin nepermiterea lucrătorilor de

la întreprinderea de construcție de a efectua careva lucrări, insultându-l atât pe el, cât și pe

membrii familiei sale, impune copiii săi minori să între pe teritoriul îngrădit cu gard, unde

se efectuează construcția, să stea lângă lucrători și să nu permită efectuarea lucrărilor de

construcție, din care motiv a fost nevoit să se adreseze la organele de poliție.

La solicitarea sa de a i se prezenta actele referitor la legalizarea construcției efectuate

neautorizat, prin mărirea suprafeței apartamentului, cu ridicarea nivelului doi, Ion

Munteanu refuză neîntemeiat, iar după adresarea la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău i

s-a comunicat că de fapt apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, aparține lui Ion

Munteanu în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate

privată a locuinței, la momentul actual, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile,

suprafața apartamentului este aceiași, care a fost la data privatizării acestui apartament.

Din cele menționate supra rezultă că, Ion Munteanu până în prezent nu a legalizat

construcțiile efectuate neautorizat.

Reclamantul a specificat că a încercat să soluționeze conflictul pe cale amiabilă, însă

pârâtul categoric a refuzat.

În contextul enunțat, Leonid Dugar a solicitat admiterea acțiunii, obligarea lui Ion

Munteanu să înlăture obstacolele la folosirea și dispoziția apartamentelor nr.XXXXX și

nr.XXXXX din str. XXXXX, demolarea etajului doi și a anexelor de la etajul întâi

construite neautorizat, cu readucerea apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX, la

situația inițială, cu suprafața și conform planului apartamentului potrivit datelor din

2

Registrul bunurilor imobile, existente până la efectuarea neautorizată a lucrărilor de

reconstrucție, încasarea din contul lui Ion Munteanu în beneficiul său sumei de 5000 de

lei cu titlu de prejudiciu material și sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 21 decembrie 2010, Ion Munteanu a depus cerere reconvențională împotriva lui

Leonid Dugar cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale Ion Munteanu a invocat că la 23 mai 2000 și

09 iunie 2010, Leonid Dugar a cumpărat apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX din

str.XXXXX.

Potrivit răspunsurilor primite de la organele abilitate și anume, de la Primăria mun.

Chișinău, Procuratura sect. Centru mun. Chișinău și Inspecția de Stat în Construcții, a

aflat că la 22 octombrie 2010 Inspecția de Stat în construcții a întocmit în privința lui

Leonid Dugar procese-verbale cu privire la contravenție prevăzute la art.177 alin.(2) lit.e)

și art.177 alin.(2) lit.j) din Codul contravențional, expediate spre examinare la Judecătoria

Rîșcani mun. Chișinău.

Drept temei pentru pornirea procedurii administrative a servit faptul demolării

integrale fără autorizație de desființare de către Leonid Dugar a apartamentului

nr.XXXXX din str.XXXXX și neîndeplinirea de către ultimul a prescripției Inspecției de

Stat în construcții nr.XXXXX din 08 iunie 2010 privind stoparea lucrărilor de demolare și

construire.

A precizat că demolarea apartamentelor nr.XXXXX și nr.XXXXX din str.XXXXX a

fost efectuată de către Leonid Dugar fără a întreprinde anumite măsuri de întărire a

imobilelor existente.

Prin urmare, la 22 octombrie 2010, Inspecția de Stat în Construcții a emis prescripția

nr.XXXXX privind sistarea lucrărilor la obiect cu excepția, că Leonid Dugar conform

recomandărilor expertului să execute în mod de urgență consolidare și întărire a fundației

apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX și să întreprindă măsuri de protejare și

excludere de pătrundere a apelor pluviale în groapa de fundație a obiectivului din curtea

comună.

A remarcat că pârâtul și în prezent execută în mod abuziv și cu abateri de la

documentația de proiect lucrări de construcție, a executat săpături care pot duce la

prăbușirea pereților apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX. Totodată, la executarea

lucrărilor menționate a fost avariat apeductul existent care a inundat groapa de fundație.

În rezultatul neglijării de către Leonid Dugar a normelor în construcție, precum și a

prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții, apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX

a devenit practic nelocuibil în legătură cu apariția crăpăturilor pe pereți și tavane, iar

luând în considerație că o camera practic a fost distrusă, dânsul a fost nevoit să se refuze

de la folosirea acesteia.

Mai mult ca atât, prelungirea efectuării în mod abuziv de către Leonid Dugar a

lucrărilor de construcție în timpul de iarnă dăunează și mai grav asupra proprietății lui, iar

în legătură cu crăpăturile apărute, dânsul a fost nevoit pentru încălzirea casei să cheltui un

volum mai mare de gaze naturale, fapt ce la fel în mod negativ s-a oglindit în bugetul

familiei.

3

Reieșind din prevederile art.1398 alin.(1) și art.1422 alin.(1) din Codul civil și luând

în considerație incomoditățile pe care le suferă familia sa, necesitatea efectuării unei

reparații capitale noi, precum și cazarea familiei într-un imobil care este pasibil prăbușirii,

fapt ce grav dăunează tuturor membrelor familiei, i-a cauzat un prejudiciu moral cauzat pe

care îl estimează în mărime de 50000 de lei.

Referitor la acțiunea înaintată de Leonid Dugar, Ion Munteanu a menționat că

aceasta este neîntemeiată. Or, lucrările de reconstrucție și construire a apartamentului

nr.XXXXX din str. XXXXX, în două nivele au fost efectuate în baza unui acord încheiat

cu Leonid Dugar, autentificat notarial, precum și a unui proiect elaborat în luna martie

2006 de proprietarul XXXXX.

Pe lângă aceasta, contrar art.267 alin (1) din Codul civil, pretenția înaintată de

Leonid Dugar cu privire la demolarea etajului doi și a anexelor construite la etajul întâi a

apartamentului nr.XXXXX din str.XXXXX, a fost înaintată cu omiterea termenului de

prescripție.

Mai mult, Inspecția de Stat în Construcții a constatat că mansarda a fost construită în

anul 2005, consimțământul la efectuarea lucrărilor de construcție a fost dat de către

Leonid Dugar în același an, iar fiind proprietarul imobilului vecin, ultimul nu putea să nu

cunoască despre lucrările de construcție efectuate.

În contextul expus, Ion Munteanu a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale,

încasarea din contul lui Leonid Dugar în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de

50000 de lei și cheltuielilor de judecată, precum și respingerea acțiunii înaintate de către

Leonid Dugar.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din acțiune, Leonid Dugar a indicat în

calitate de copârât pe Viorica Munteanu, solicitând obligarea lui Ion Munteanu și Vioricăi

Munteanu să permită consolidarea peretelui comun potrivit indicațiilor expertizei

nr.XXXXX și a proiectului de lucru, demolarea etajului doi și a anexelor la apartamentul

nr.XXXXX din str.XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea apartamentului la

situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT Chișinău, încasarea din contul

lui Ion Munteanu și Vioricăi Munteanu în beneficiul său a sumei de 6000 de euro cu titlu

de prejudiciu material, 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Leonid Dugar. Au fost obligați Ion Munteanu și Viorica

Munteanu să permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui comun conform indicațiilor

expertizei nr.XXXXX și a proiectului de lucru, să demoleze etajului doi și anexele la

apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea

apartamentului la situația inițială în limitele planimetrice înregistrate la oficiul cadastral.

A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de Leonid Dugar ca neîntemeiată. S-a

încasat din contul lui Leonid Dugar în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 4186 de

lei.

La 26 martie 2018, Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, a

depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

4

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de Ion Munteanu și menținută hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

La 03 decembrie 2018, Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de Munteanu Ion, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, casată integral

decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus

înlocuirea părții care a ieșit din proces - Leonid Dugar, cu succesorii săi în drepturi

procedurale, Cristina Dugari și Igor Dugari.

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de avocatul Valentina Hriplivaia, în interesele lui Ion Munteanu, casată parțial

hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea admiterii

acțiunii inițiale, și în această parte a fost adoptată o hotărâre nouă prin care, a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Dugari. În rest,

hotărârea primei instanțe a fost menținută fără modificări.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de Cristina Dugari și Igor Dugari, casată decizia din 03 octombrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat

de Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia și menținută hotărârea din

13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, atât prima instanță, cât și instanța de apel au

reținut că în lipsa actelor permisive de efectuare a lucrărilor de construcție, există temeiuri

de drept, în privința dispunerii demolării etajului XXXXX a anexelor la apartamentul

nr.XXXXX, astfel, urmează a fi admisă pretenția respectivă, cu readucerea

apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate în organul cadastral,

cu atât mai mult că, și rapoartele de expertiză nr.XXXXX din 30 martie 2011, proiectul de

execuție, din memoriul explicativ al căruia rezultă că, etajul mansardat necesită a fi

demontat și legal reconstruit în baza unui certificat de urbanism în conformitate cu

prevederile unui proiect legalizat.

Cu referire la argumentul lui Ion Munteanu precum că anterior prin procesul-verbal

cu privire la contravenție din 21 ianuarie 2010 întocmit în privința Vioricăi Munteanu și

hotărârea nr.4A-1480/2010 din 29 decembrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

aceasta fusese deja sancționată prin indicarea demolării etajului doi, iar solicitarea în

prezentului litigiu privind demolarea etajului doi ar încălca principiul „non bis in idem” și

procesul civil în această parte urmează a fi încetat, instanța de apel l-a considerat ca fiind

neîntemeiat. Or, Viorica Munteanu a fost sancționată administrativ de comiterea

contravenției prevăzute la art.179 din Codul contravențional, în privința acesteia fiind

iscată o procedură contravențională, pe când în prezentul litigiul fostul proprietarul

5

Leonid Dugar și actualii proprietari Cristina Dugari și Igor Dugari, prin intermediul unei

acțiuni negatorii își protejează dreptul lor de proprietate.

Cât privește acțiunea reconvențională depusă de Ion Munteanu, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au considerat-o integral neîntemeiată, fiindcă cauzarea

prejudiciul material pe care îl pretinde Ion Munteanu ar rezulta, în opinia acestuia, din

demolarea apartamentelor nr.XXXXX și nr.XXXXX din str. XXXXX, care ar fi executate

în lipsa autorizației de demolare respective.

În acest context, s-a precizat că lucrările ce țin de demolarea construcțiilor

menționate au fost executate în baza certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.783i/10 privind extinderea imobilului aflat în faza de construire pe terenul eliberat în

urma demolării apartamentului nr.XXXXX din str. XXXXX și a autorizației de

desființare nr. 138id/10 din 28 octombrie 2010.

Mai mult, în privința legalității actelor administrative menționați s-au expus

instanțele de judecată prin decizia din 11 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, care

are puterea lucrului judecat în conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul de procedură

civilă.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut că potrivit raportului de expertiză

nr.XXXXX din 20 ianuarie 2017, starea tehnică nesatisfăcătoare a apartamentului

nr.XXXXX din str.XXXXX se datorează parțial atât exploatării bunului imobile pe o

perioadă îndelungată, cât și reconstrucției și mansardării bunului contrar legislației în

vigoare, uzura bunului construcție de bază constituind 62%.

Reieșind din concluziile expertului expuse în raport, și având în vedere că etajul 2,

edificat la apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, în lipsa unei autorizații de

construcție și unui plan de executare a lucrărilor, instanțele de judecată au conchis că nu

se atestă temei legal de cauzare lui Ion Munteanu a prejudiciului material, în situația în

care acesta a acționat în lipsa documentelor permisive pentru legalizarea lucrărilor de

edificare a bunului, cu atât mai mult că, ultimul era la curent despre starea și uzura

bunului principal și anume etajului 1 al ap. XXXXX din str. XXXXX.

Referitor la repararea prejudiciul moral pe care îl solicită Ion Munteanu, instanțele

de judecată au remarcat că în condițiile art.1422 și art.1423 din Codul civil și art.118 din

Codul de procedură civilă, ultimul nu a prezentat probe incontestabile care să

demonstreze caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate lui, existența

temeiurilor prin care s-ar constata lezarea drepturilor nepatrimoniale și care în consecință

ar justifica necesitatea compensării prejudiciului moral solicitat în mărime de 50000 de

lei.

La 29 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, și ulterior la 02 noiembrie

2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina

Hriplivaia, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în

judecată depusă de Leonid Dugar, iar pe capătul de cerere privind demolarea construcției

neautorizată – încetarea procesului în temeiul art.265 lit.b) CPC, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

6

În susținerea recursului Ion Munteanu, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia a

invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le ilegale, emise cu

aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, cu aprecierea arbitrară a

materialului probator, fiind pasibile de a fi casate.

A susținut că concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind obligarea

lui și a Vioricăi Munteanu să-i permită lui Leonid Dugar consolidarea peretelui comun

conform indicațiilor expertizei nr.XXXXX și a proiectului de lucru, sunt în contradicție

cu circumstanțele constatate de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 15 octombrie

2014, menținută prin decizia irevocabilă din 11 februarie 2015 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a fost admis apelul declarat de Viorica Munteanu, casată hotărârea

primei instanțe în partea obligării Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău să

elibereze lui Leonid Dugar autorizația de construire în privința apartamentelor

nr.XXXXX și nr.XXXXX din str.XXXXX, și emisă în această parte o hotărâre nouă de

respingere a acțiunii. Respectivul act judecătoresc prin prisma art.123 din Codul de

procedură civilă are puterea lucrului judecat.

A notat că la moment apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX sunt demolate, iar

Leonid Dugar, succedat în drepturi de Igor Dugari și Cristina Dugari, nu dispune de

autorizația de construire în privința acestor apartamente.

Atât Leonid Dugar, cât și noii proprietari Igor Dugari și Cristina Dugari nu au

prezentat probe concludente precum că ei și Viorica Munteanu se opun cu vehemență la

efectuarea acestor lucrări, dar nici instanțele de judecată nu au făcut trimitere care sunt

acele probe în acest sens.

Mai mult, în raportul de expertiză din 20 ianuarie 2016 și nu în cel din 20 ianuarie

2017, după cum a menționat instanța de apel, s-a constatat că apartamentele nr.1 și nr.3

sunt demolate, prin urmare, lipsesc impedimente care să creeze obstacole intimaților să

consolideze din exterior pereții apartamentului nr.XXXXX.

Circumstanțele nominalizate denotă faptul că concluziile instanțelor de judecată

referitor la cerința lui Leonid Dugari privind demolarea etajului doi și a anexelor la

apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, construite neautorizat, cu readucerea

apartamentului la situația inițială, în limitele planimetrice înregistrate la OCT Chișinău,

sunt totalmente eronate.

Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să înceteze procesul pe capătul

de cerere privind demolarea construcției.

Afară de aceasta, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerație

că potrivit procesului-verbal de contravenție Viorica Munteanu a fost sancționată cu

amendă contravențională cu demolarea construcției neautorizat (mansarda) și remedierea

construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate și nu demolarea replanificărilor

interioare.

Prin urmare, replanificările interioare executate de către Viorica Munteanu în

limitele parametrilor existente nici într-un mod nu au afectat nici apartamentul său, nici

apartamentele nr.XXXXX și nr.XXXXX.

Distinct, recurentul a reținut că prin hotărârea din 29 decembrie 2010 a Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău, menținută prin decizia irevocabilă din 04 februarie 2011 a Curții

de Apel Chișinău, Viorica Munteanu a fost recunoscută vinovată de comiterea

7

contravenției prevăzute la art.179 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în

mărime de 100 unități convenționale, cu demolarea construcției neautorizate și remedierea

construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.

Așadar, autoritatea lucrului judecat este considerat un principiu, exprimat prin „non

bis in idem” – principiu care nu mai permite declanșarea unei noi judecăți cu privire la

aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care

există deja o hotărâre definitivă, în cazul dat hotărârea din 29 decembrie 2010 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău.

În conformitate cu art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 30 iunie 2021 și expediată în adresa

participanților la proces la 19 iulie 2021 (f.d.56, vol. IV).

Totodată, din actele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost notificată

reprezentantului lui Ion Munteanu, avocata Valentina Hriplivaia, prin intermediul

oficiului poștal, la 30 august 2021, fapt confirmat de către ultima în cererea de recurs (f.d.

84, vol. IV).

Astfel, se constată că recursul a fost declarat în termenul legal prevăzut la art.434

alin.(1) din Codul de procedură civilă.

La 23 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Igor

Dugari și Cristinei Dugari copia cererii de recurs depusă de Ion Munteanu, reprezentat de

avocatul Valentina Hriplivaia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 95 vol. IV).

La 14 februarie 2022, Cristina Dugari și Igori Dugari, reprezentanți de avocatul

Constantin Tănase, au depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul

declarat de Ion Munteanu, deoarece temeiurile invocate de către aceasta în cererea de

recurs nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și referința

depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

8

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de

avocata Valentina Hriplivaia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.26561/1995

din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Ion Munteanu, reprezentat de avocata

Valentina Hriplivaia, asemenea aspecte nu se regăsesc.

9

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.431 alin.(2), art.433 lit.a) și art.440 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Ion Munteanu, reprezentat de avocata Valentina Hriplivaia se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ghenadie Plămădeală

Aliona Miron

10