2ra-931/21 — demolarea constructiei

2ra-931/21 — demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-931/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cotruță, I. Țurcan, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ion

Nicolaev și de către Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Scoarță și

Ion Railean împotriva lui Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov cu

privire la demolarea construcției neautorizate,

la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanov Boris împotriva lui Ion

Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov cu privire la obligarea demolării

construcției neautorizate și repararea prejudiciului moral,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pavliuc împotriva lui Ion

Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov cu privire la obligarea demolării

construcției neautorizate și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana

Suhanov și a fost menținută hotărârea din 08 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 02 iunie 2016 Tatiana Scoarță și Ion Railean au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Nicolaev, Alexandrinei Nicolaev și Anei Suhanov cu

privire la obligarea de a demola construcția neautorizată.

În motivarea acțiunii, Tatiana Scoarță și Ion Railean au invocat că, în baza

contractului de vânzare-cumpărare, la 23 octombrie 2015 au procurat imobilul situat

în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, xxxxx.

Au menționat că, în luna februarie 2016 beneficiarul terenului din str.

Spartacus 24a, mun. Chișinău, care este vecin de lotul său, a început ilegal

construcția în lipsa Autorizației de construire, deoarece termenul ei i-a expirat pe 03

februarie 2016, deoarece Autorizația a fost eliberată la 03 august 2015 pe un termen

de 6 luni. După cum se observă din conținutul acestui act durata executării lucrărilor

nu au fost prelungite. Altă încălcare este faptul că Autorizația în cauză nici nu a fost

înregistrată la Inspecția de Stat în Construcții.

Au invocat că, fără careva acte justificative pîrîții, totodată și beneficiarii

terenului în cauză, anume în februarie 2016, au început construirea ilegală a unui

bloc locativ cu multe nivele, motiv din care au solicitat organelor de drept să ia

măsuri de stopare urgentă a lucrărilor.

Au afirmat că, toate terenurile de construcție din cartierul lor au conform

Regulamentului zonării, tipologia zonelor cod R3, adică „Zona R3 cuprinde

funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă. Sunt permise numai izolate

și/sau cuplate, pentru două familii”.

Au considerat că, pîrîții pe terenul din xxxxx, ilegal au obținut Autorizația de

construire a unui bloc locativ cu multe nivele, mai ales că deja a construit un etaj în

pămînt pe tot perimetrul lotului, construind deja 12 beciuri, adică 12 încăperi

destinate pentru beci, ceia ce înseamnă că blocul dat va avea minimul 12

apartamente.

Au susținut că, pârîții în lipsa autorizației de construire au inițiat construcția pe

întregul perimetrul terenului, fiind încălcate regulile de securitate și normele

antiincendiare în caz de incendiu.

Totodată, au inițiat construcția unui bloc fără păstrarea distanței dintre vecini,

acesta de la etajul 1 în sus se extinde cu construcția, micșorând esențial distanța

dintre vecini mai puțin chiar de 2,5 metri.

Au menționat că, Inspecția de stat în Construcții a efectuat un control pe faptul

legalizării inițierii construcției în cauză și respectarea normelor în construcții, în

rezultatul depistării mai multe nereguli la 28 martie 2016 și la 30 martie 2016 au

fost emise Prescripții de sistare a lucrărilor de construcție cu seria ISC nr.002156 și

respectiv seria ISC nr.002157 a casei din xxxxx, mun. Chișinău.

Au notat că, necătând la existența acestor Prescripții de sistare a lucrărilor,

beneficiarii continuau și continuă zilnic să efectueze lucrări de construcție, ignorând

prescripțiile emise. Ulterior, Primăria mun. Chișinău fiind informată despre

ilegalitățile comise de pârâții în cauză, și în urma unui control și neconformităților

depistate la 19 aprilie 2016 a emis Dispoziția nr.406-d, cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire sus-

indicate. Totodată, emitentul acestei Dispoziții în pct.2 a indicat că se impune

stoparea necondiționată a lucrărilor de construcție la obiectivul sus-menționat.

Necătând la aceasta pîrîții continuă efectuarea lucrărilor neautorizate finisînd deja

un etaj în pămînt pe tot perimetrul lotului cu prelungirea etajului întîi și tot așa

efectuează lucrări ilegale.

Au solicitat Tatiana Scoarță și Ion Railean obligarea de a demola construcția

neautorizată inițiată pe adresa xxxxxx, mun. Chișinău, ca fiind o construcție

ilegală/neautorizată.

La 05 ianuarie 2017 Boris Ivanov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Anei Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la

obligarea demolării construcției neautorizate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Boris Ivanov a indicat că în temeiul contractului de

donație nr. 672 din 01 martie 2010, înregistrat în Registrul bunurilor imobile sub nr.

0100/13/126918, la 11 septembrie 2013, a devenit proprietarul bunurilor imobile și

anume: teren (pentru construcție) nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 0,024 ha și

construcție (casa de locuit individuală), nr. cadastral xxxxxxx, în mun. Chișinău,

sect. Rîșcani, xxxxxx.

2

A susținut că, casa de locuit ce-i aparține cu drept de proprietate, este situată

într-o zonă rezidențială a sect. Rîșcani, astfel încât pentru proiectarea și edificarea

unui complex locativ cu multe etaje, în zona rezidențială în temeiul Legii nr. 721

din 02.02.1996 privind calitatea în construcții, urma a fi elaborat un plan urbanistic

de detaliu de către Direcția Generală de Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, coordonat în mod obligatoriu cu

Ministeriul Dezvoltării Regionale și Construcțiiior, care nu a fost elaborat și

respectiv coordonat.

A afirmat că, în continuare, este important de a reține faptul că, în lipsa

planului urbanistic de detaliu de către Direcția Generală de Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, coordonat în

obligatoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, pîrîții în cauză în

calitate de executor al lucrărilor de construcții - au inițiat în comun, lucrări de

construcție a unui complex locativ din mun. Chișinău, xxxxxx -S+P+2E+M.

A invocat că lucrările de construcție a complexului locativ identificat supra, au

pus și pun în pericol viața și sănătatea reclamantului, precum și rezistența

proprietății private - construcției (casa de locuit individuală), nr. cadastral xxxxxx,

situată în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, xxxxx.

Astfel, în temeiul art. 28 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție - construcțiile executate în lipsa

certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentației de proiect și

autorizației de construire se consideră construcții neautorizate. Încălcarea

prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspundere contravențională sau penală.

A menționat că, la 28 martie 2016, Inspecția de Stat în Construcții, în baza

plângerii din 25 martie 2016, a verificat obiectul din mun. Chișinău, sect. Rîșcani,

xxxxxx, fiind emisă prescripția seria nr. ISC 002156 din 28 martie 2016, în temeiul

căreia a fost dispusă sistarea tuturor lucrărilor de construcție, până la înlăturarea

neconformităților.

A invocat și faptul că, pârâții în cauză, inclusiv și compania de construcții SRL

,,Gura-Văii”, necătând la prescripțiile/interdicțiile emise de instituțiile și autoritățile

de stat, la hotărârea instanței de judecată și la anularea actelor/documentelor

permisive efectuării lucrărilor de construcție - acționând ilegal și penal, au continuat

lucrările de construcție, a blocului locativ din mun. Chișinău, xxxxxx, prejudiciind

inclusiv și reclamantul-subsemnat, precum și zeci de vecini din zonă.

A solicitat Boris Ivanov obligarea pârâților de a demola construcția

neautorizată inițiată pe adresa mun. Chișinău, xxxxx, ca fiind o construcție

ilegală/neautorizată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 mai 2017 a fost

respins demersul reprezentantului pârâtului privind strămutarea cauzei civile, fiind

conexată într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Boris Ivanov cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Tatiana Scoarță și Ion Railean împotriva lui Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și

Ana Suhanov cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate, aflată în

procedura judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Nina Arabadji

(f.d.66-67,vol.II).

3

La 05 ianuarie 2017 Vasile Pavliuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Anei Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la

obligarea demolării construcției neutorizate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Vasile Pavliuc a menționat că, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr. 672 din 01 martie 2010, înregistrat în Registrul bunurilor

imobile sub nr. xxxxx la 11 septembrie 2013 a devenit proprietarul bunurilor

imobile și anume: teren (pentru construcție) nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de

0,024 ha și construcție (casa de locuit individuală), nr. cadastral xxxxx, situată în

mun. Chișinău, sect. Rîșcani xxxxx.

Totodată a susținut că, casa de locuit ce-i aparține cu drept de proprietate, este

situată într-o zona rezidențială a sect. Rîșcani, astfel încât pentru proiectarea și

edificarea unui complex locativ cu mai multe etaje, în zona rezidențială în temeiul

Legii nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții, urma să fie elaborat

plan urbanistic de detaliu de către Direcția Generală de Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, coordonat în mod

obligatoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor - care nu a fost

elaborat și respectiv coordonat.

A relevat că, în lipsa planului urbanistic, pârâții în cauză, în calitate de

executor al lucrărilor de construcții, au inițiat în comun, lucrări de construcție a unui

complex în mun. Chișinău, xxxxx A - S+P+2E+M.

A mai menționat că, s-a adresat cu diferite plîngeri la diferite instanțe. În acest

context reclamantul a indicat că, pîrîții în cauză, inclusiv și compania de construcții

SRL ,,Gura-Văii”, au continuat lucrările de construire a blocului locativ, ignorînd

prescripțiile Inspecției de Stat în Construcții.

A solicitat Vasile Pavliuc apărarea dreptului său de proprietate și demolarea

complexul locativ situat în mun. Chișinău, xxxxxx «A»-S+P+2E+M, ca fiind o

construcție ilegală/neautorizată, precum și încasarea solidară din contul pârâților

Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev a prejudiciului moral cauzat în

mărime de 1 000 000 de lei în beneficiul său.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 mai 2017 a fost

respins demersul reprezentantului pârâtului privind strămutarea cauzei civile, fiind

conexată într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Vasile Pavliuc cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Tatiana Scoarță și Ion Railean împotriva lui Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și

Ana Suhanov cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate, aflată în

procedura judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Nina Arabadji

(f.d.117-118,vol.II).

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunile depuse de Tatiana Scoarță, Ion Railean, Boris Ivanov și Vasile Pavliuc au

fost admise și a fost obligat Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov să

demoleze construcțiile neautorizate, incluziv casa de locuit particulară pentru trei

familii. Au fost respinse cererile depuse de Boris Ivanov și Vasile Pavliuc cu privire

la repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiate.

La 21 noiembrie 2019 și la 06 decembrie 2019, Ion Nicolaev și respectiv,

Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov au declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelurilor, casarea hotărârii primei instanțe în partea

4

pretențiilor admise cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 376,

377, 378, 379, 389 Codul civil, în redacția legii până la 01 martie 2019 și a reținut

ca întemeiată concluzia primei instanțe, care a conchis că reclamanții/intimații

Tatiana Scoarță, Ion Railean, Boris Ivanov și Vasile Pavliuc au prezentat probe care

atestă incontestabil că dețin în drept de proprietate bunuri imobile și că acestea sunt

în vecinătate cu bunurile deținute de către pârâții Ion Nicolaev, Alexandrina

Nicolaev și Ana Suhanov, astfel ultimii fiind proprietarii bunurilor imobile vecine,

de unde se pot produce influențe reciproce.

Totodată, instanța de apel a reținut că pe marginea chestiunilor ce rezultă din

litigiul dedus judecății s-au pronunțat mai multe hotărâri judecătorești. În acest sens,

Colegiul civil a menționat că în hotărârile judecătorești, inclusiv decizia Curții de

Apel Chișinău din 19 februarie 2019 și decizia Curții Supreme de Justiție din 26

iunie 2019, s-au reținut următoarele circumstanțe importante pentru justa

soluționare a cauzei: „În urma controlului efectuat, Inspecția de Stat în Construcții a

depistat, că documentația de proiect a fost elaborată în contradicție cu cerințele

certificatului de urbanism nr.625i/14 din 22 decembrie 2014 și, anume, nu este

respectată distanța dintre hotarele laterale de 2,4 m, în realitate fiind aproximativ 1,2

m. de la consol de la hotar, prin care se încalcă normele antiincendiare conform

pct.2.12 al CниП 2.07.01-89, nu se respectă distanța de 4,0 m. de la aliniamentul

stradal; nu se respectă POT maxim 35%; conform Planului urbanistic general al

mun. Chișinău, terenul dat este amplasat în zona cu codul de reglementare R-3 „a”,

care nu permite amplasarea locuințelor pentru 3 familii; nu se respectă CUT care

trebuie să fie pentru zona data 0,6%. Pentru încălcările constatate, inclusiv

menționate în prescripție, Inspecția de Stat în Construcții, în temeiul pct.10 și 27

(anexa nr.1,2) din Regulamentul menționat, a întocmit în privința lui Ion Nicolaev

procesul verbal cu privire la contravenție seria AA nr.0004073 din 13 decembrie

2013, ultimul fiind recunoscut vinovat și sancționat în baza art.179 din Codul

contravențional (construcții neautorizate și intervenții neautorizate la construcțiile

existente).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 07 aprilie 2016

locatarii din străzile xxxxx, mun. Chișinău și xxxxxx au adresat Primăriei mun.

Chișinău o plîngere comună, prin care au solicitat verificarea legalității construcției

din xxxxxx.

La data de 19 aprilie 2016 viceprimarul mun. Chișinău a emis dispoziția

nr.406-2, prin care a anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr.625i/14 din

22 decembrie 2015 privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare,

pentru trei familii din xxxxxx, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev

Alexandrina și a fost retrasă autorizația de construire nr.222 din 03 mai 2015,

eliberată lui Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev Alexandrina.

La caz, a reținut instanța de apel că, dispoziția nr.406-2 din 19 aprilie 2016 a

fost emisă de viceprimarul mun. Chișinău ca urmare a neconformităților depistate

de către Inspecția de Stat în Construcții, conform Prescripției nr. seria ISC 002157

5

din 30 martie 2016 și ținînd cont de petiția comună a locatarilor din străzile

Spartacus și Nadejda Russo adresată la data de 07 aprilie 2016.

În acest context, instanța de apel a menționat că, dispoziția viceprimarului

mun. Chișinău nr.406-2 din 19 aprilie 2016 a fost emisă în vederea luării măsurilor

pentru înlăturarea încălcărilor depistate, precum și curmarea încălcării drepturilor

locatarilor din străzile xxxxx și xxxxxx.

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

Decizia Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2020 s-au respins cererile de

apel declarate de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 mai 2018, emisă în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nicolaev,

Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov împotriva Agenției pentru Supraveghere

Tehnică (succesor în drepturi a Inspecției de Stat în Construcții), intervenienți

accesorii Tatiana Scoarță și Primăria municipiului Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ. Obiectul litigiului enunțat l-a constituit legalitatea prescripției

nr. 002157 din 30.03.2016, emisă de Inspecția de Stat în Construcții privind sistarea

valabilității Autorizației de construcție nr.222 din 03 august 2015 pentru construcția

casei particulare de locuit din xxxxx și sistarea lucrărilor de construcție.

Totodată, Colegiul civil al instanței de apel a reținut că, prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 iunie 2017, menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 09 august 2017, irevocabilă din momentul pronunțării,

s-a recunoscut vinovat Ion Nicolaev în comiterea contravenției prevăzute de art.179

Cod contravențional și s-a aplicat sancțiune contravențională sub formă de amendă

în mărime de 150 u.c și s-a aplicat măsură de siguranță-demolarea construcțiilor

neautorizate cu remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor

neautorizate: casa particulară de locuit (S+P+2E+M) din xxxxxx.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în sediul Buiucani din 01

iulie 2019, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2020,

irevocabilă din momentul pronunțării, s-a recunoscut vinovat Ion Nicolaev în

comiterea contravenției prevăzute de art.177 al.(2) lit.f) Cod contravențional pentru

faptul că ignoră și nu îndeplinește cerințele expuse în prescripțiile ISC nr.002156

din 28.03.2016 și nr.002157 din 30.03.2016, fapt ce contravine art.22 lit.d), e) ale

Legii nr.721-XIII din 02.02.1996 și a fost încetată procedura contravențională

pornită pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.

Aplicând prevederile art. 123 alin. (2) CPC, instanța de apel a conchis că

hotărârile irevocabile enunțate, se bucură de autoritatea lucrului judecat, astfel încât

faptele și concluziile instanței referitor la raporturile juridico-civile între părțile

litigante, drepturile și obligațiile acestora precum și faptele constate prin aceste acte

judecătorești sunt degrevate de la probațiune și sunt obligatorii pentru instanța care

judecă o altă cauză.

Totodată instanța de apel a efectuat testul de proporționalitate, analizând

fiecare element în parte și a conchis că ingerința în dreptul de proprietate a

reclamanților a fost prevăzută de lege, a urmărit un scop legitim, fiind

proporțională, adică capabilă să asigure justul echilibru între interesele concrete

pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

La 26 martie 2021 și la 02 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion

Nicolaev și respectiv Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov au declarat recurs

6

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursurilor, casarea

deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursurilor au indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, ilegală și arbitrară, fiind adoptată cu încălcarea evidentă a noemelor

de drept material, procedural și cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Au invocat recurenții că există temei de recurs prevederile art. 432 alin. (2) lit.

a), b) și c) alin. (3) lit. a) și b) și alin. (4) CPC.

Încălcarea normelor de drept procedural stabilite de art. 432 alin. (3) lit. a) și b)

CPC manifestate prin judecarea cauzei de un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea cauzei și examinarea cauzei în absența apelantului cărui nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Au susținut că cauza nu a fost judecată de o instanță constituită potrivit legii,

ceea ce constituie o încălcare a garanțiilor acordate de art. 6&1 din Convenția

pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, iar aceasta

lipsește de legitimitate decizia Curții de Apel Chișinău, deoarece completul care a

judecat cauza nu se regăsește în dispoziția nr. 48 din 30 decembrie 2020 de formare

a completelor de judecată pentru anul 2021.

Au mai susținut că, cauza a fost judecată în absența lui Ion Nicolaev,

Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov, care nu au fost citați legal.

Au menționat că, reclamanților nu le-a fost îngrădit în nici un fel dreptul de a

se folosi și a dispune de bunurile ce le aparțin, la caz, măsura dispusă, prin

demolarea casei de locuit din xxxxxx, mun. Chișinău este vădit disproporționată

față de scopul urmărit.

Totodată, au invocat că, instanța de apel la examinarea cauzei au încălcat

normele de drept material. Prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată,

aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii.

Prin notificarea din 12 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursurilor și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 20 mai 2021 intimații Ion Railean, Tatiana Scoarță, Boris Ivanov și Vasile

Pavliuc au recepționat copia recursului, însă până la data examinării chestiunii

privind admisibilitatea recursurilor nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie

2021 a fost expediată părților la 09 februarie 2021 (f.d. 150), însă, la actele cauzei

lipsesc probe prin care s-ar confirmat recepționarea acesteia de către recurenți.

Astfel, recursurile declarate la 26 martie 2021 și la 02 aprilie 2021 de către Ion

Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov, sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

7

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ion Nicolaev, Alexandrina

Nicolaev și Ana Suhanov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursurilor, invocate în speță sunt similare celor

invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate

de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

8

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov

se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

9