3ra-170/21 — cu privire la anularea refuzului, obligarea examinării cererii

Dosarul nr.3ra-170/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc V. Negru

ÎNCHEIERE

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Scoarță,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Tatiana Scoarță împotriva IP „Agenției Servicii Publice”,

persoane terțe Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la

anularea refuzului și obligarea examinării cererii,

împotriva deciziei din data de 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul depus de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan, s-a menținut hotărârea din data de 02 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 27 iunie 2017 Tatiana Scoarță a depus cerere de chemare în judecată în

contencios administrativ împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, persoane terțe

Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev, prin care a solicitat anularea

răspunsului nr. 01-11/784 din 06 iunie 2017 și obligarea autorității pârâte de a

examina cererea privind anularea recepționării Planului geometric al bunului

imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str.

xxxxx.

În motivarea cererii de chemare în judecată Tatiana Scoarță a indicat că în

temeiul documentului executoriu nr. 059-800/16 din 12 august 2016 emis de

executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, în vederea executării hotărârii din 06

iunie 2016 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani s-a dispus obligarea ÎS

„Cadastru” să aplice interdicția asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale

xxxxx și xxxxx, situate în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, xxxxx, s-a interzis ÎS

„Cadastru” reînregistrarea dreptului de proprietate a bunurilor imobile și efectuarea

cărorva modificări în Registrul bunurilor imobile. Încheierea nr. 059-800/16 din 12

august 2016 a fost notificată/înregistrată de ÎS „Cadastru”/OCT Chișinău.

1

Reclamanta a susținut că necătând la existența interdicției Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, fiind în cunoștință de cauză despre existența litigiului, a

elaborat Planul geometric al bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în

mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str. xxxxx, iar ulterior a înregistrat Planul geometric.

Astfel, în opinia Tatianei Scoarță autoritatea pârâtă a încălcat intenționat

prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,

ignorând existenta litigiului în privința bunului imobil, precum și existența

documentului executoriu nr. 059-800/16 din 12 august 2016.

În acest sens, reclamanta a menționat că s-a adresat organului cadastral cu

cerere, solicitând informarea despre acțiunile persoanelor vinovate din cadrul OCT

Chișinău pentru elaborarea/înregistrarea ilegală a Planului geometric al bunului

imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str.

xxxxx, furnizarea informației cu privire la procedura elaborării/înregistrării

Planului geometric al bunului imobil și anume la cererea cărei/căror persoane a

fost elaborat și înregistrat Planul geometric al bunului imobil, în temeiul căror

acte/documente angajații OCT Chișinău au admis elaborarea și înregistrarea

Planului geometric al bunului imobil identificat supra.

Prin răspunsul nr. 01-11/784 din 06 iunie 2017 Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău a refuzat soluționarea sesizării și a indicat că Planul geometric a fost

eliberat proprietarului în baza cererii, în calitate de informație grafică, fără careva

încălcări, fără să se anexeze careva acte.

În opinia reclamantei Planul geometric al bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxx a fost elaborat și înregistrat în Registrul bunurilor imobile contrar actului

judecătoresc și actului executorului judecătoresc, astfel, se atestă ilegalitatea vădită

a actelor/acțiunilor ÎS „Cadastru” și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău,

implicit și ilegalitatea refuzului contestat/criticat.

Prin hotărârea din data de 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de

Tatiana Scoarță. (f.d.183, 191-195, vol.I)

La 13 iunie 2020, în termen, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 02 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii. (f.d.197-198, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 noiembrie 2020 a respins

apelul depus de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

menținând hotărârea din data de 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. ( f.d. 228, 229-236, vol.I)

Instanțele de judecată cu concluzionat că cererea de chemare în judecată este

neîntemeiată, deoarece întocmirea și recepționarea Planului geometric nu

constituie acțiuni de efectuare a înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile, prin

urmare organul cadastral la 05 aprilie 2017 nu a încălcat măsura de interdicție

stabilită prin încheierea executorului judecătoresc nr.056-800/16 din 12 august

2016.

Împotriva deciziei instanției de apel a depus recurs Tatiana Scoarță,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, prin care a solicitat casarea deciziei

2

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea cererii de chemare în judecată. (f.d. 237-243, vol.I)

În motivarea recursului Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan, a indicat că acțiunea a fost examinată formal cu încălcarea normelor de

drept procesual civil, astfel încât actul de justiție exercitat de instanțele de judecată

este inadmisibil și străin principiului unui proces echitabil.

Instanțele ierarhic inferioare, dispunând respingerea acțiunii în procesul de

interpretare a înscrisurilor-actelor/documentelor aflate la dosar și a legislației, a

admis intenționat grave erori de drept procedural, ceea ce a și determinat la

soluționarea greșită a litigiului, precum și la prejudicierea directă și inadmisibilă a

drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentei, care în atare circumstanțe a

fost lipsită de dreptul la un proces echitabil, respectiv fiind admisă încălcarea art.

6§1 al Convenției.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele ce necesită a fi stabilite la examinarea respectivului litigiu,

iar cu titlu de consecință soluțiile judecătorești contestate/criticate sunt incerte și

contradictorii. Totodată, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile. De asemenea, noțiunea de

proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar

hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre

părți.

Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a susținut că

instanțele ierarhic inferioare, au ignorat faptul, că la baza acțiunii deduse judecății

este neexecutarea hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul

Rîșcani și a actului executorului judecătoresc nr. 059-800/16 din 12 august 2016.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 noiembrie 2020.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 04 noiembrie 2020 a

fost notificată avocatului Nicolae Leșan prin intermediul poștei electronice la 15

decembrie 2020. (f.d. 245, vol.I)

Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în termen, la 02

decembrie 2020 a depus recursul motivat. ( f.d.237-243, vol.I)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

3

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

4

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Tatiana Scoarță, reprezentată

de avocatul Nicolae Leșan, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5