3ra-170/21 — cu privire la anularea refuzului, obligarea examinării cererii

Dosarul nr.3ra-170/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc V. Negru ÎNCHEIERE 03 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Scoarță împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, persoane terțe Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la anularea refuzului și obligarea examinării cererii, împotriva deciziei din data de 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, s-a menținut hotărârea din data de 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 27 iunie 2017 Tatiana Scoarță a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, persoane terțe Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev, prin care a solicitat anularea răspunsului nr. 01-11/784 din 06 iunie 2017 și obligarea autorității pârâte de a examina cererea privind anularea recepționării Planului geometric al bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în mun.

Chișinău, sect. Rîșcani, str. xxxxx. În motivarea cererii de chemare în judecată Tatiana Scoarță a indicat că în temeiul documentului executoriu nr. 059-800/16 din 12 august 2016 emis de executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, în vederea executării hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani s-a dispus obligarea ÎS „Cadastru” să aplice interdicția asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, xxxxx, s-a interzis ÎS „Cadastru” reînregistrarea dreptului de proprietate a bunurilor imobile și efectuarea cărorva modificări în Registrul bunurilor imobile. Încheierea nr. 059-800/16 din 12 august 2016 a fost notificată/înregistrată de ÎS „Cadastru”/OCT Chișinău.

1 Reclamanta a susținut că necătând la existența interdicției Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, fiind în cunoștință de cauză despre existența litigiului, a elaborat Planul geometric al bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str. xxxxx, iar ulterior a înregistrat Planul geometric. Astfel, în opinia Tatianei Scoarță autoritatea pârâtă a încălcat intenționat prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, ignorând existenta litigiului în privința bunului imobil, precum și existența documentului executoriu nr. 059-800/16 din 12 august 2016. În acest sens, reclamanta a menționat că s-a adresat organului cadastral cu cerere, solicitând informarea despre acțiunile persoanelor vinovate din cadrul OCT Chișinău pentru elaborarea/înregistrarea ilegală a Planului geometric al bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în mun.

Chișinău, sect. Rîșcani, str. xxxxx, furnizarea informației cu privire la procedura elaborării/înregistrării Planului geometric al bunului imobil și anume la cererea cărei/căror persoane a fost elaborat și înregistrat Planul geometric al bunului imobil, în temeiul căror acte/documente angajații OCT Chișinău au admis elaborarea și înregistrarea Planului geometric al bunului imobil identificat supra. Prin răspunsul nr. 01-11/784 din 06 iunie 2017 Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a refuzat soluționarea sesizării și a indicat că Planul geometric a fost eliberat proprietarului în baza cererii, în calitate de informație grafică, fără careva încălcări, fără să se anexeze careva acte.

În opinia reclamantei Planul geometric al bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost elaborat și înregistrat în Registrul bunurilor imobile contrar actului judecătoresc și actului executorului judecătoresc, astfel, se atestă ilegalitatea vădită a actelor/acțiunilor ÎS „Cadastru” și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, implicit și ilegalitatea refuzului contestat/criticat. Prin hotărârea din data de 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Scoarță. (f.d.183, 191-195, vol.I) La 13 iunie 2020, în termen, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.

(f.d.197-198, vol.I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 noiembrie 2020 a respins apelul depus de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, menținând hotărârea din data de 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 228, 229-236, vol.I) Instanțele de judecată cu concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, deoarece întocmirea și recepționarea Planului geometric nu constituie acțiuni de efectuare a înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile, prin urmare organul cadastral la 05 aprilie 2017 nu a încălcat măsura de interdicție stabilită prin încheierea executorului judecătoresc nr.056-800/16 din 12 august 2016. Împotriva deciziei instanției de apel a depus recurs Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, prin care a solicitat casarea deciziei 2 instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

(f.d. 237-243, vol.I) În motivarea recursului Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a indicat că acțiunea a fost examinată formal cu încălcarea normelor de drept procesual civil, astfel încât actul de justiție exercitat de instanțele de judecată este inadmisibil și străin principiului unui proces echitabil. Instanțele ierarhic inferioare, dispunând respingerea acțiunii în procesul de interpretare a înscrisurilor-actelor/documentelor aflate la dosar și a legislației, a admis intenționat grave erori de drept procedural, ceea ce a și determinat la soluționarea greșită a litigiului, precum și la prejudicierea directă și inadmisibilă a drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentei, care în atare circumstanțe a fost lipsită de dreptul la un proces echitabil, respectiv fiind admisă încălcarea art. 6§1 al Convenției.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce necesită a fi stabilite la examinarea respectivului litigiu, iar cu titlu de consecință soluțiile judecătorești contestate/criticate sunt incerte și contradictorii. Totodată, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a susținut că instanțele ierarhic inferioare, au ignorat faptul, că la baza acțiunii deduse judecății este neexecutarea hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei mun.

Chișinău, sediul Rîșcani și a actului executorului judecătoresc nr. 059-800/16 din 12 august 2016. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 noiembrie 2020. Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 04 noiembrie 2020 a fost notificată avocatului Nicolae Leșan prin intermediul poștei electronice la 15 decembrie 2020. (f.d.

245, vol.I) Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în termen, la 02 decembrie 2020 a depus recursul motivat. ( f.d.237-243, vol.I) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 3 art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, 4 Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, înaintat de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5