3ds-3/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ds-3/20 ÎNCHEIERE 03 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică (succesor în drepturi al Inspecției de Stat în Construcții), intervenienți accesorii Tatiana Scoarță și Primăria municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, constată: La 29 iunie 2016, Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la contestarea actului administrativ, prin care au solicitat anularea prescripției seria ISC nr. 002157 din 31 martie 2016, întocmită de șeful interimar al Direcției CCPCD, Alexandru Untilov „privind sistarea valabilității Autorizației de construcție nr. 222 din 03 august 2015 pentru construcția casei particulare de locuit din str. Xxx, mun.

Chișinău și sistarea lucrărilor de construcție”. Prin încheierea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului, Tatiana Scoarță (vol. I, f.d. 31). Prin încheierea din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului, Primăria municipiului Chișinău (vol. I, f.d. 41). Prin încheierea protocolară din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a substituit pârâtul Inspecția de Stat în Construcții cu succesorul în drepturi Agenția pentru Supraveghere Tehnică, din motivul reorganizării instituției (vol. I, f.d.

152 verso). Prin hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca fiind nefondată acțiunea depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov (vol. I, f.d. 154, 160-163 recto-verso). 1 Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev și s-a menținut hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 230, 231-241). La 15 ianuarie 2019, Ion Nicolaev a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă acțiunea depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov (vol. II, f.d.

2-13). La 21 ianuarie 2019, Alexandrina Nicolaev a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă acțiunea depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov (vol. II, f.d. 19-28, 29). Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat admisibile recursurile declarate de Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-au fixat spre examinare pentru data de 27 martie 2019. Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat integral decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău (vol. II, f.d.

196-209). La 19 august 2019, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție (vol. II, f.d. 226-227). Prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție (vol. III, f.d. 59-62). La 03 martie 2020, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a depus cerere repetată cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție (vol. III, f.d. 170-172).

În motivarea cererii a invocat că, prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a trimis spre rejudecare în ordine de apel cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nicolaev, Ana Suhanov și Alexandrina Nicolaev împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la anularea prescripției seria ISC nr. 002157 din 31 martie 2016, întocmită de șeful interimar al Direcției CCPCD, Alexandru Untilov „privind sistarea valabilității Autorizației de construcție nr. 222 din 03 august 2015 pentru construcția casei particulare de locuit din str. Xxx, mun. Chișinău și sistarea lucrărilor de construcție”.

Totodată, a relevat că, la 01 iulie 2016, SRL „Gura Văii” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții (succedată în drepturi și obligații de Agenția pentru Supraveghere Tehnică) cu privire la anularea prescripției seria ISC nr. 002156 din 28 martie 2016, prin care s-a dispus sistarea tuturor lucrărilor de construcție la casa de locuit particulară din str. Xxx, mun. „Chișinău. Prin hotărârea din 01 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SRL „Gura Văii”. 2 Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a menținut hotărârea din 01 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 12 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de SRL „Gura Văii”, reprezentată de avocatul Nicolae Ciolacu, împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În această ordine de idei, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a notat că pe două litigii, ce au ca obiect de examinare prescripțiile emise de Inspecția de Stat în Construcții cu privire la sistarea valabilității autorizației de construire și sistarea lucrărilor de construcție, și aceleași temeiuri de anulare, instanțele de judecată au emis două soluții diferite. Prin urmare, a opinat că decizia din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție contravine practicii existente, cât și principiului unificării practicii judiciare.

Indică asupra obligației Curții Supreme de Justiție de a unifica jurisprudența în anumite categorii de litigii. Astfel, pentru a nu lăsa loc de interpretări și pentru a asigura securitatea actului de justiție și executarea corespunzătoare a acestei hotărâri, se impune sensul și extinderea prevederilor deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție. Examinând cererea de explicare a deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție în raport cu materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge, din următoarele motive.

Conform articolului 257 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Articolul 258 din Codul administrativ stipulează în alin. (3) că, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu articolul 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. În spiritul dreptului procedural civil și contencios administrativ, hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia.

Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată inter alia cu dreptul de a explica conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile contradictorii. 3 Instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia. Ea nu poate fi considerată ca un mijloc destinat modificării sau anulării titlului executoriu, această finalitate fiind posibil de realizat doar prin intermediul căilor de atac. La examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se pot discuta împrejurări, care ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt contravine direct autorității lucrului judecat.

Obiectul explicării unei hotărâri judecătorești se poate referi doar la înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul persoanelor vizate prin hotărâre. Prin prisma prevederilor normei sus citate, Colegiul apreciază ca neîntemeiate argumentele cuprinse în cererea Tatianei Scoarță cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție și, respectiv, care nu pot fi reținute drept temei de admitere a cererii. Or, conținutul deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecată, nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei instanței de recurs.

Astfel, dispozitivul deciziei indică cert soluția instanței de recurs. Mai mult decât atât, din decizia instanței de recurs rezultă clar și motivele care au stat la baza adoptării acestei soluții, precum și normele legale aplicabile speței, constatările expuse fiind certe, exprese și clare, prin urmare, acestea nu lasă loc interpretărilor. La fel, Colegiul nu poate accepta criticile Tatianei Scoarță în privința hotărârii din 01 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, decizie din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din 12 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, or, asupra necesității aplicării în condițiile speței a principiului lucrului judecat urmează să se expună instanța care judecă în prezent cauza.

La aspectul dat Colegiul reiterează că, drept temei de trimitere a cauzei la rejudecare a servit neelucidarea de către instanțele, învestite cu atribuția de judecare a fondului cauzei, a tuturor circumstanțelor faptice ce au importanță majoră pentru soluționarea prezentului litigiu. Respectiv, în cadrul rejudecării cauzei în ordine de apel, fiecare litigant trebuie să-și demonstreze poziția procesuală, inclusiv prin administrarea de probe noi. Prin urmare, forța probantă în speță urmează a fi stabilită de către instanța care judecă fondul cauzei și care a cercetat aceste înscrisuri, dar nu instanța care a trimis cauza la rejudecare, în ordinea articolului 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că din cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, nu se deduc solicitări referitor la explicațiile sensului și extinderii motivelor deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție și nici nu se indică la careva dispoziții contradictorii, dar se pune în discuție corectitudinea concluziilor reflectate în decizia instanței de recurs. Din aceste considerente completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Conform articolului 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu articolul 251 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea 4 acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5