3ds-14/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ds-14/19

ÎNCHEIERE

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de

Justiție,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov împotriva Agenției

pentru Supraveghere Tehnică (succesor în drepturi al Inspecției de Stat în

Construcții), intervenienți accesorii Tatiana Scoarță și Primăria municipiului Chișinău

cu privire la contestarea actului administrativ,

constată:

La 29 iunie 2016, Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la

contestarea actului administrativ, prin care au solicitat anularea prescripției seria ISC

nr. 002157 din 31 martie 2016, întocmită de șeful interimar al Direcției CCPCD,

Alexandru Untilov „privind sistarea valabilității Autorizației de construcție nr. 222

din 03 august 2015 pentru construcția casei particulare de locuit din str. Xxxxxxxxxx

„A”, mun. Chișinău și sistarea lucrărilor de construcție”.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului, Tatiana

Scoarță (vol. I, f.d. 31).

Prin încheierea din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului, Primăria

municipiului Chișinău (vol. I, f.d. 41).

Prin încheierea protocolară din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a substituit pârâtul Inspecția de Stat în Construcții cu succesorul în drepturi

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, din motivul reorganizării instituției (vol. I, f.d.

152 verso).

Prin hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca fiind nefondată acțiunea depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și

Ana Suhanov (vol. I, f.d. 154, 160-163 recto-verso).

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev și s-a menținut hotărârea din 24

mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 230, 231-241).

La 15 ianuarie 2019, Ion Nicolaev a declarat recurs împotriva deciziei din 15

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei din 15

1

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să

fie admisă acțiunea depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov

(vol. II, f.d. 2-13).

La 21 ianuarie 2019, Alexandrina Nicolaev a declarat recurs împotriva deciziei

din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei din 15

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să

fie admisă acțiunea depusă de Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov

(vol. II, f.d. 19-28, 29).

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat

admisibile recursurile declarate de Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev împotriva

deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-au fixat spre examinare

pentru data de 27 martie 2019.

Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat integral

decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la

Curtea de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 196-209).

La 19 august 2019, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a

depus cerere cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de

Justiție (vol. II, f.d. 226-227).

În motivarea cererii a invocat că, instanța de recurs a reținut în decizia din 05

iunie 2019 că „la judecarea cauzei de contencios administrativ, instanța de apel nu a

aplicat principiul res judicata. Or, hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, devenită irevocabilă, se bucură de autoritatea lucrului

judecat”.

Instanța de recurs nu a dat apreciere faptului că, prin referința depusă de Tatiana

Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan asupra recursului, Curții Supreme de

Justiție i-a fost prezentată decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost casată hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și emisă o nouă hotărâre asupra fondului cauzei.

Respectiv, la data emiterii deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de

Justiție la materialele cauzei era anexat atât dispozitivul hotărârii din 11 iulie 2018

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cât și decizia din 19 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Însă, instanța de recurs a reținut drept temei de trimitere a cauzei la rejudecarea

dispozitivul hotărârii din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Astfel, urmează a fi explicat care act de procedură urmează să fie aplicat de către

instanța de apel ca urmare trimiterii cauzei la rejudecare, dispozitivul hotărârii din 11

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru sau decizia din 19 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată această hotărâre.

Examinând cererea de explicare a deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme

de Justiție în raport cu materialele dosarului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o

respinge, din următoarele motive.

Conform articolului 257 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Articolul 258 din Codul administrativ stipulează în alin. (3) că, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

2

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu articolul 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului

hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la

cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra

dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Colegiul notează că, o hotărâre judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă

confuzii și nu creează disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita

prescrierilor acesteia.

Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii

judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată cu dreptul de a explica

conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile contradictorii.

Instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței de

judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în hotărâre, precum

și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia. Ea nu poate fi considerată

ca un mijloc destinat modificării sau anulării titlului executoriu, această finalitate

fiind posibil de realizat doar prin intermediul căilor de atac.

La examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se vor discuta împrejurări, care

ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt

contravine direct, autorității lucrului judecat. Obiectul explicațiilor se va referi la

înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul

persoanelor vizate prin hotărâre.

Prin prisma prevederilor normei sus citate, Colegiul apreciază ca neîntemeiate

argumentele cuprinse în cererea Tatianei Scoarță cu privire la explicarea deciziei din

05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție și, respectiv, care nu pot fi reținute drept

temei de admitere a cererii.

Or, conținutul deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost trimisă cauza spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecată, nu

necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei

instanței de recurs. Astfel, dispozitivul deciziei indică cert soluția instanței de recurs.

Mai mult decât atât, din decizia instanței de recurs rezultă clar și motivele care

au stat la baza adoptării acestei soluții, precum și normele legale aplicabile speței,

constatările expuse fiind certe, exprese și clare, prin urmare nu lasă loc interpretărilor.

La fel, Colegiul nu poate accepta nici criticile Tatianei Scoarță, precum că prin

referința depusă asupra recursului a prezentat Curții Supreme de Justiție decizia din

19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea din 11

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre asupra

fondului cauzei.

Or, în conformitate cu articolul 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Astfel, judecând cauza în ordine de recurs, Curtea Supremă de justiție s-a expus

doar în privința probelor administrate la faza judecării cauzei în prima instanță și în

3

ordine de apel și nu putea pune la baza soluției sale unele dovezi administrate în

recurs, și anume decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La aspectul dat Colegiul reiterează că, drept temei de trimitere a cauzei la

rejudecare a servit neelucidarea de către instanțele învestite cu atribuția de judecare a

fondului cauzei a tuturor circumstanțelor faptice ce au importanță majoră pentru

soluționarea prezentului litigiu.

Respectiv, una din circumstanțele care urma a fi elucidată de către instanța de

apel este faptul dacă este sau nu valabilă Dispoziția nr. 406-d din 19 aprilie 2016

emisă de Primarul municipiului Chișinău, certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și Autorizația de construire nr. 222 din 03 august

2015 privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei

familii din str. Xxxxxxxxxx „A”, beneficiari ai cărora sunt Ion Nicolaev, Ana

Suhanov și Alexandrina Nicolaev.

Reieșind din această ipoteză, în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, fiecare

litigant trebuie să-și demonstreze poziția procesuală, inclusiv prin administrarea de

probe noi.

Prin urmare, forța probantă superioară dintre hotărârea din 11 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău urmează a fi stabilită de către instanța care judecă fondul cauzei și care a

cercetat aceste înscrisuri, dar nu instanța care a trimis cauza la rejudecare.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că din cererea depusă de Tatiana

Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan nu se deduc solicitări referitor la

explicațiile sensului și extinderii motivelor deciziei din 05 iunie 2019 a Curții

Supreme de Justiție, și nici nu se indică la careva dispoziții contradictorii, dar se pune

în discuție corectitudinea concluziilor reflectate în decizia instanței de recurs.

Din aceste considerente completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan cu

privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Conform articolului 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

articolul 251 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan cu privire la explicarea deciziei din 05 iunie 2019 a Curții Supreme

de Justiție.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

4