3ra-1380/18 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-1380/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Liudmila Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Natalia Simciuc, Iurie Cotruță, Ion Țurcan) D E C I Z I E 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Svetlana Filincova Dumitru Mardari Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Scoarță împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la constatarea ilegalității refuzului și anularea actelor, împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Tatiana Scoarță, s-a casat hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a dispus încetarea procesului, c o n s t a t ă: La 15 noiembrie 2016, Tatiana Scoarță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la constatarea ilegalității refuzului și anularea actelor.

În motivarea cererii a indicat că, proprietarii construcției neautorizate Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev, ce a fost edificată în mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, cu numărul cadastral xxxxxxxxxx, precum și compania de construcții Societatea cu Răspundere Limitată „Gura Văii”, în mod intenționat și ilegal execută lucrări de construire a unui bloc locativ în lipsa documentelor permisive, anulate ulterior, contra tuturor prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții, a încheierilor instanței de judecată și actelor de constatare ale executorilor judecătorești. Prin edificarea acestei construcții se pune în pericol viața și proprietatea sa cât și a celorlalți vecini. La 28 martie 2016, în baza plângerii din 25 martie 2016, Inspecția de Stat în Construcții a verificat construcția din mun.

Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx și s-a emis 1 prescripția nr. ISC 002156 în temeiul căreia a fost dispusă sistarea tuturor lucrărilor de construcție până la înlăturarea neconformităților. La 30 martie 2016, în temeiul prescripției menționate s-a dispus sistarea valabilității autorizației de construire nr. 222 din 3 august 2015, cu sistarea necondiționată a lucrărilor de montaj, până la înlăturarea neconformităților.

Prin răspunsul nr. 21/671 din 29 aprilie 2016 a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, a fost informată că, prin dispoziția nr. 406-2 din 19 aprilie 2016, s-a dispus anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 652i/14 din 22 decembrie 2014, stoparea necondiționată a lucrărilor de construcție la obiectiv, precum și retragerea autorizației de construire nr. 222 din 3 august 2015. Prin răspunsul din 5 mai 2016 a Inspecției de Stat în Construcții, a fost informată despre faptul emiterii dispoziției nr. 406-2 din 19 aprilie 2016, iar responsabil de executarea sistării lucrărilor este Pretorul interimar al sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.

A indicat că, pentru constatarea învederată a ilegalităților și acțiunilor penale ale persoanelor vinovate de neexecutarea prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții, a fost solicitat concursul executorului judecătoresc care în temeiul actului de constatare a faptelor și stărilor de fapt din 3 iunie 2016, s-a constatat faptul executării lucrărilor de construcție. Concomitent, s-a înaintat și titlul executoriu din 3 iunie 2016, eliberat de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, emis în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Scoarță Tatiana și Railean Ion împotriva lui Ion Nicolaev, Alexandrina Nicolaev și Ana Suhanov cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate.

La 14 iunie 2016, prin procesul-verbal de constatare s-a constatat faptul continuării lucrărilor de construire, fiind ignorate dispozițiile prescripțiilor Inspecției de Stat în Construcții și dispozițiile instanței de judecată. A menționat Tatiana Scoarță că, întru apărarea drepturilor și intereselor sale, a sesizat și alte instituții de stat, inclusiv și Întreprinderea de Stat „Cadastru”. Prin răspunsul din 30 august 2016, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a informat-o despre examinarea plângerii din 16 august 2016 și s-a refuzat notarea solicitată în Registrul bunurilor imobile. Ulterior, prin răspunsul din 21 septembrie 2016, Întreprinderea de Stat „Cadastru” a informat-o despre respingerea cererii privind neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile a blocului locativ din mun.

Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, fiindu- i comunicat suplimentar că, la 27 iunie 2016, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a efectuat lucrări cadastrale în vederea recepției lucrărilor de construcție. Astfel, în adresa Întreprinderii de Stat „Cadastru” și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, s-a depus cerere prealabilă prin care s-a solicitat anularea documentelor privind efectuarea lucrărilor cadastrale în vederea recepției lucrărilor de construcție efectuate pe adresa mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, ca fiind ilegal. Prin răspunsul din 12 octombrie 2016 a Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, a fost informată despre neexaminarea cererii prealabile fiind menționat despre corectitudinea răspunsului din 21 septembrie 2016 a Întreprinderii de Stat „Cadastru”.

A solicitat Tatiana Scoarță prin cererea inițială și prin cererea de concretizare a acțiunii, constatarea ilegalității răspunsului nr. S-428/16/0107/23278 din 21 septembrie 2016 a Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu obligarea anulării actelor 2 privind efectuarea lucrărilor cadastrale în vederea recepției construcției din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Tatiana Scoarță, s-a casat integral hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care s-a dispus încetarea procesului pe motiv că nu urmează a fi examinat în procedură civilă.

La 4 iunie 2018, Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza în mod superficial deoarece au purces la examinarea cauzei fără a fi administrate la materialele cauzei, alăturat actului administrativ contestat, documentația care a stat la baza emiterii actului, fără a fi elucidate pe deplin circumstanțele cauzei. Agenția Servicii Publice a fost degrevată de probațiune din simplul considerent că, faptele indicate în referința acesteia au fost prezumate a fi stabilite fără necesitatea de a fi dovedite de cel în favoarea căruia s-a prezumat.

Astfel, instanța de fond și instanța de apel, au admis încălcarea prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ. În decizia sa, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor probelor din dosar și nu și-a motivat concluzia asupra obiecțiilor formulate, fapt ce constituie o încălcare a art. 6§1 din Convenție. A menționat că, instanțele judecătorești au dat apreciere declarațiilor intimatei fără aprecierea lor și care au fost combătute de recurentă. A solicitat Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, admiterea recursului, casarea deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Examinând recursul declarat de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 martie 2018 și a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 30 mai 2018 (f.d.122).

Astfel, recursul declarat de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, la data de 4 iunie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. 3 În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 14 septembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Însă, intimații nu au depus referință prin care să își expună opinia asupra recursului declarat de Tatiana Scoarță. Prin încheierea din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan s-a considerat admisibil fiind transmis pentru a fi examinat în fond. În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că acesta urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond, din următoarele considerente. Potrivit art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Conform art. 432 alin. (2) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

După cum urmează din actele cauzei, terenul din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, cod cadastral xxxxxxxxxx, este înregistrat după Ana Suhanov cu 3/5 cotă parte și Ion Nicolaev cu 2/5 cotă parte. Asupra lotului de teren s-au aplicat interdicții în temeiul încheierii executorului judecătoresc Evelina Marianciuc (f.d.40- 41). La cererea sa, Tatiana Scoarță a fost informată despre actul de constatare nr. 0100/16/63400 din 27 iunie 2016 a Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, potrivit căruia, în urma identificării bunului imobil s-a constatat construcția lit. B cu nr. cadastral 04.00.416.110.07, care este nefinisată (S+P+2E). La momentul inspectării 4 construcția avea fundație, pereții capitali, planșeul între etaje, iar tencuiala, pardoseala, ferestrele, ușile și acoperișul lipseau (f.d.44).

Ulterior, la sesizarea Tatianei Scoarță, prin răspunsul nr. S-428/16/0107/23278 din 21 septembrie 2016 a Întreprinderii de Stat Cadastru i s-a comunicat că, înregistrarea bunului imobil și dreptul de proprietate asupra lui se efectuează în temeiul actului ce confirmă recepția lucrărilor de construcție și procesul-verbal de recepție finală. În lipsa acestor acte, registratorul oficiului cadastral teritorial nu are temei legal pentru efectuarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile și înregistrarea dreptului de proprietate. S-a indicat că, în baza cererii din 27 iunie 2016 a titularului de drept asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a efectuat lucrări cadastrale în vederea recepției lucrărilor de construcție amplasate pe terenul din str. Xxxxxxxxxx, xx, mun.

Chișinău (f.d.6). La 5 octombrie 2016, Tatiana Scoarță a depus cererea prealabilă prin care a manifestat dezacordul său cu răspunsul din 21 septembrie 2016 a Întreprinderii de Stat „Cadastru” și a solicitat anularea actelor cu privire la efectuarea lucrărilor cadastrale în vederea recepției construcției amplasate pe lotul de teren din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, cod cadastral xxxxxxxxxx, ca fiind ilegale de drept (f.d.7-9). Prin răspunsul nr. S-297/16/0109/1469 din 12 octombrie 2016 a Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, s-a comunicat despre menținerea poziției date prin răspunsul din 21 septembrie 2016 (f.d.10).

Astfel, Tatiana Scoarță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, succesor în drepturi Agenția Servicii Publice, succesor în drepturi a Întreprinderii de Stat „Cadastru”, intervenienți accesorii Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev prin care a solicitat constatarea ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul nr. S-428/16/0107/23278 din 21 septembrie 2016 cu obligarea Întreprinderii de Stat Cadastru de a anula actele privind efectuarea lucrărilor cadastrale în vederea recepției construcției S+P+2E+M, amplasată în mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, cu numărul cadastral xxxxxxxxxx. Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a concluzionat despre netemeinicia acțiunii și a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Scoarță.

În favoarea acestei soluții instanța de fond a concluzionat că, potrivit Legii contenciosului administrativ, actul de constatare nr. din 27 iunie 2016 nu este un act administrativ emis de către o autoritate publică în vederea exercitării legii. Acest act nu produce efecte juridice deoarece construcția lit. B, S+P+2E, cu numărul cadastral xxxxxxxxxx07 este nefinisată, iar la momentul inspectării s-a constatat pereții capitali, planșeul între etaje, iar tencuiala, pardoseala, ferestrele, ușile și acoperișul lipsesc. Instanța de fond a respins cerința Tatianei Scoarță privind anularea refuzului din 21 septembrie 2016 a Întreprinderii de Stat „Cadastru” pe motiv că, răspunsul unei autorități publice ce cuprinde opinia cu privire la interpretarea unei legi, sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ.

Acest răspuns nu produce nici un efect juridic față de persoana care la solicitat. Răspunsul autorității ce atestă date existente în evidența unei autorități publice, de asemenea nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice. În temeiul Legii, instanța nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice 5 deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei dorințe. Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de Tatiana Scoarță, a casat hotărârea instanței de fond și a pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care s-a dispus încetarea procesului pe motiv că nu urmează a fi examinat în procedura civilă.

Instanța de apel a concluzionat că, răspunsul Întreprinderii de Stat „Cadastru” din 21 septembrie 2016 precum și actele despre efectuarea lucrărilor cadastrale în vederea recepționării lucrărilor de construcție amplasate pe terenul din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx, xx, nu pot fi obiectul unei acțiuni în contenciosul administrativ. Actele privind efectuarea lucrărilor cadastrale, ce au fost contestate, au un caracter preparatoriu, fiind necesare întru adoptarea eventuală a unui act administrativ, iar, răspunsul din 21 septembrie 2016, este un act prin care Întreprinderea de Stat „Cadastru” își expune poziția, fără a produce careva consecințe juridice. Verificând legalitatea deciziei contestate cu recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, circumstanțele pricinii au fost pe deplin constatate de prima instanță și de instanța de apel, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi.

Cu toate acestea, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept procedural, fapt ce a dus la pronunțarea unei soluții greșite. Instanța de fond corect a precizat legea care urma a fi aplicată și corect a determinat raportul juridic dintre părți, ținând cont de cumulul de date: obiectul și temeiurile acțiunii, obiecțiile pârâtului și alte circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. Conform art. 2 din Legea contenciosului administrativ 793 din 10 februarie 2000, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii. Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Conform art. 3 din aceeași Lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. În conformitate cu art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului bunurilor imobile, lucrările cadastrale se compun din identificarea bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă drepturile.

Reieșind din normele de drept citate, instanța de fond și cea de apel corect au concluzionat că, potrivit Legii contenciosului administrativ, actul de constatare din 27 iunie 2016 nu este un act administrativ emis de către o autoritate publică în vederea exercitării legii. În acest sens Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, actul de constatare nr. 0100/16/63400 din 27 iunie 2016 a Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău ține de identificarea bunului 6 imobil. Acest act face parte din lucrările cadastrale ce sunt efectuate la cererea titularului de drept al bunului, în temeiul art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

Astfel, în urma lucrărilor executate s-a întocmit actul potrivit căruia, la momentul inspectării s-a constatat construcția lit. B, S+P+2E, care este nefinisată, având pereții capitali și planșeul între etaje, iar tencuiala, pardoseala, ferestrele, ușile și acoperișul lipsesc. Prin urmare, acțiunea înaintată de Tatiana Scoarță privind constatarea ilegalității refuzului și de a obliga organul cadastral de a dispune anularea actului de constatare, este neîntemeiată, deoarece, acest act nu produce careva efecte juridice, iar organul cadastral nu a efectuat careva înscrieri în Registrul bunurilor imobile în privința acestei construcții.

Or, lucrările cadastrale de identificare au fost fixate în actul de identificare a bunului imobil, ce condiționează adoptarea actului administrativ, iar prin răspunsul din 21 septembrie 2016, Întreprinderea de Stat „Cadastru” și-a expus poziția sa ce are un caracter informativ fără a produce careva efecte juridice, motiv din care nu poate fi considerat un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ. Respectiv, instanța de apel corect a indicat că, actele despre efectuarea lucrărilor cadastrale, contestate de Tatiana Scoarță, au un caracter preparatoriu, însă, greșit a aplicat prevederile art. 265 lit. a) din Codul de procedură civilă și a dispus încetarea procesului. Conform art. 265 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

În temeiul normei de drept citate, instanța va înceta procesul dacă pricina nu urmează a fi judecată în instanță judecătorească în procedură civilă, în sens că aceasta ține de competența unui alt organ jurisdicțional, Curții Constituționale, organului de urmărire penală, etc. La stabilirea circumstanțelor ce indică la necesitatea încetării procesului în temeiul menționat, urmează să se țină cont de faptul că art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale indică faptul că orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de Convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instituții naționale. Termenul „recurs efectiv”, în sensul acestui articol, urmează a fi privit nu ca o cale de atac instituită prin lege, ci ca un remediu real instituit la nivel național.

Adică, în cazul în care legea națională nu prevede dreptul la recurs efectiv în privința încălcării unui anumit drept prevăzut de Convenția Europeană, instanța de judecată urmează să primească cererea respectivă și să o soluționeze conform procedurii civile, aplicând direct prevederile acesteia. Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 5, alin. (2) din Codul de procedură civilă, nici unei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare. Înainte de a refuza în primirea cererii de chemare în judecată în temeiul enunțat sau înainte de a înceta procesul pentru aceleași temeiuri instanța mai întâi de toate va analiza cererea în aspectul celor reținute.

Instanța de apel nu a stabilit care este impactul Actului de constatare nr. 0100/16/63400 din 27 iunie 2016 asupra drepturilor Tatianei Scoarță. 7 În circumstanțele sus relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept procedural. La rândul său, instanța de fond, justificat și temeinic s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, corect a ajuns la concluzia de respingere a acțiunii. În sensul celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (3) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Tatiana Scoarță, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan. Se casează decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Scoarță împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Ana Suhanov, Ion Nicolaev și Alexandrina Nicolaev cu privire la constatarea ilegalității refuzului și anularea actelor.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Svetlana Filincova Dumitru Mardari Victor Burduh Nicolae Craiu 8