2ra-595/20 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-595/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov) D E C I Z I E 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Ivan Ungureanu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Ungureanu împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Oleg Romah și Consiliul municipal Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ivan Ungureanu și s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Ivan Ungureanu, c o n s t a t ă : La 24 iulie 2017, Ivan Ungureanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietar al obiectelor comerciale nr. 1, cu suprafața totală de 24,6 m2, nr. 11, cu suprafața totală 13,4 m2 și nr. 16, cu suprafața totală de 33 m2, amplasate într-un complex comercial în mun. Bălți, piața V. Alecsandri nr. 4. Aceste obiecte fiind construite de investitori particulari, printre care este și el, având la bază documentele perfectate de Primăria mun. Bălți: certificat de urbanism, proiectul nr. 5/5-04-AC-B, certificat de construire nr. 159 din 27 iulie 2004 și date în exploatare în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 2 din 18 iulie 2005. Ivan Ungureanu a specificat că după recepție finală, în august 2005, a adresat Primăriei mun.

Bălți o cerere, cu solicitarea de a legaliza relațiile, prin încheierea contractului de arendă a terenurilor pe care sunt situate obiectele sale comerciale. La 04 mai 2006, Consiliul municipal Bălți a emis hotărârea de a refuza încheierea 1 contractului de arendă, care a fost contestată în instanța de judecată. Din 01 septembrie 2006 până la 25 mai 2011, cauza dată s-a examinat în instanțele judecătorești, iar hotărârea finală este decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011. Mai mult, reclamantul a relatat că luând în considerare faptul că Consiliul municipal Bălți a refuzat să execute hotărârea instanței de judecată, a fost nevoit să apeleze la executorul judecătoresc cu cererea de executarea a deciziei instanței judecătorești.

La 05 septembrie 2011, executorul judecătoresc Oleg Romah a intentat procedura de executare cu nr. 091-6724/2011, însă debitorul, în continuare a refuzat să execute hotărârea judecătorească intrată în vigoare. La 15 februarie 2012, executorul judecătoresc a depus o cerere în instanța de judecată privind explicarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 martie 2012, s-a explicat decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, și anume, s-a indicat că contractele de arendă a terenurilor pe care se află gheretele comerciale ale reclamantului, nr. 1, nr.11 și nr. 16, trebuie perfectate fără petrecerea licitației, însă, până în prezent decizia Curții Supreme de Justiție, nu a fost executată.

Ivan Ungureanu a mai indicat că, la 15 aprilie 2016, Primăria municipiul Bălți a trimis copia scrisorii din 13 aprilie 2016, adresată executorului judecătoresc, în care se invoca că Consiliul municipal Bălți, nu poate executa hotărârea instanței de judecată din motivul abținerii de la vot a consilierilor. Astfel, până în prezent hotărârea instanței de judecată nu este executată, nu s-au încheiat contracte de arendă a terenurilor pe care sunt amplasate gheretele comerciale private, fapt ce denotă că este încălcat dreptul său, garantat prin art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Totodată, reclamantul a relatat că prin neexecutarea hotărârii de Consiliul municipal Bălți i-au fost provocate daune morale, prin îmbolnăvire cu boală cronică – diabet zaharat și stres.

La fel, a dus la încălcarea dreptului său la apărarea averii private și nu poate folosi obiectele comerciale după destinație, iar cuantumul minim al chiriei bunurilor proprietate publică în mun. Bălți, este de 228,8 lei 1m2. Ivan Ungureanu a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, încasarea prejudiciului material în sumă de 213826,50 lei și a prejudiciului moral în sumă de 300000 lei. Prin încheierea protocolară din 13 septembrie 2017 a Judecătorie Chișinău, sediul Centru s-au atras în calitate de intervenienți accesorii Consiliul municipal Bălți și executorul judecătoresc Oleg Romah (f.d. 40-41). Prin hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ivan Ungureanu.

S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ivan Ungureanu la executarea în termen rezonabil a deciziei din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție. S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 182, 189-202). La 02 iulie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. 2 Ulterior, la 25 iulie 2019, Ivan Ungureanu a declarat apel împotriva hotărârii din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Ivan Ungureanu și s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nou hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Ivan Ungureanu (f.d. 231-239). La 10 februarie 2020, Ivan Ungureanu, prin intermediul oficiului poștal a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și pronunțată cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Totodată, instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat sub toate aspectele, problemele care urmau a fi soluționate și nu a dat o apreciere completă și obiectivă a circumstanțelor, care sunt importante pentru soluționarea justă a cauzei. Ivan Ungureanu a invocat că examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea art. 6, par. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. La 27 februarie 2020, în adresa intimatului Ministerul Justiției și intervenienților accesorii Consiliul municipal Bălți și executorul judecătoresc Oleg Romah a fost expediată copia cererii de recurs depusă de către Ivan Ungureanu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (vol. III, f.d.

13). Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul și intervenienții accesorii să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată avocatului recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 09 decembrie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (vol. II, f.d. 240), însă date privind recepționarea adecvată a deciziei instanței de apel la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen. Verificând decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și cererea de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. 3 În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile. Din materialele cauzei se constată că, la 24 iulie 2017, Ivan Ungureanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Oleg Romah, Consiliul municipal Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, încasarea prejudiciului material în sumă de 213826,50 lei și a prejudiciului moral în sumă de 300000 lei.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauzei, prima instanță prin hotărârea din 01 iulie 2019 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Ungureanu. S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ivan Ungureanu la executarea în termen rezonabil a deciziei din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție. S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 182, 189-202). Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Ivan Ungureanu și s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Ivan Ungureanu (f.d.

231-239). În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că în acțiunile Consiliul municipal Bălți nu s-a constatat niciun temei de tergiversare a executării deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, or, cu toate că Consiliul municipal Bălți a întreprins acțiunile corespunzătoare obligațiunilor sale de executare a actului judecătoresc, iar Ivan Ungureanu nu a manifestat diligența corespunzătoare obligațiilor sale în cadrul procedurii de executare.

Instanța de apel a mai considerat ca neîntemeiate argumentele și cerințele lui Ivan Ungureanu, invocate în cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de apel, privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, or, reieșind din circumstanțele cauzei, conduita Administrației Publice Locale, este în conformitate cu legislația în vigoare și nu relevă indicii privind lipsa de diligență sau tergiversarea executării actului judecătoresc. Instanța de recurs consideră că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de către Ivan Ungureanu.

4 În susținerea opiniei enunțare, Colegiul judiciar consideră necesar de a menționa prevederile art. 2, alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului Instanța de recurs reține că CtEDO a menționat faptul că dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 alin. (1) Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, ar rămâne iluzoriu dacă sistemul legal intern al statului ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână inoperantă, în detrimentul uneia dintre părți. Este de neconceput ca articolul 6, să descrie în detaliu garanțiile procedurale oferite părților, proceduri care sunt echitabile, publice și se desfășoară într-un termen cât mai scurt cu putință, fără a proteja executarea hotărârilor judecătorești.

Colegiul judiciar menționează că în interpretarea articolului 6 CEDO, executarea unei hotărâri judecătorești trebuie privită ca parte integrantă a unui proces. Chiar dacă putem admite că statele contractante, în anumite circumstanțe excepționale, în limitele marjei de apreciere care le este oferită de Convenție, în materia reglementării folosirii bunurilor, pot interveni într-o procedură de executare a unei hotărâri judecătorești, o asemenea intervenție nu poate avea ca efect împiedicarea, invalidarea sau întârzierea executării, cu atât mai mult acestea nu pot repune în discuție problema fondului acestei hotărâri.

Din materialele cauzei se constată că, la 25 mai 2011 a fost adoptată decizia Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul declarat de Vladimir Cazanețchi și s-a admis recursul declarat de către Ivan Ungureanu și Ala Postnaia, fiind casată hotărârea din 13 decembrie 2011 a Curții de Apel Bălți, în partea în care au fost respinse pretențiile înaintate de Ala Postnaia și Ivan Ungureanu și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis solicitarea lui Ivan Ungureanu și Ala Postanaia cu privire la obligarea Consiliului municipal Bălți să încheiere contracte de locațiune. S-a obligat Consiliul municipal Bălți s-ă încheiere cu Ivan Ungureanu contractele de locațiune a terenului pe care sunt amplasate gheretele nr. 1, 11 și 16 din mun.

Bălți, Piața Vasile Alexandri (vol. I, f.d. 8-13). Prin încheierea de intentare a procedurii de executare nr. 091-6724 din 05 septembrie 2011, emisă de executorul judecătoresc Oleg Romah s-a stabilit că creditorul Ivan Ungureanu a înaintat în termen și spre executare documentul executoriu nr. 3r-557, emis de Curtea Supremă de Justiție la 25 mai 2011. Prin aceeași încheiere s-a dispus intentarea procedurii de executare a documentului executoriu și s-a propus debitorului în termen de 15 zile să execute benevol cerințele (vol. I, f.d. 16). 5 Prin încheierea din 28 martie 2012 a Curții Supreme de Justiție s-a explicat modul de executare a deciziei din 25 mai 2011, prin faptul că Consiliul municipal Bălți este obligat să încheie cu Ivan Ungureanu contractele de locațiune, fără petrecerea licitației (vol. I, f.d.

14). La 12 aprilie 2012, Consiliul municipal Bălți a informat executorul judecătoresc Oleg Romah despre faptul că prin decizia nr. 3-69 din 28 iulie 2011 s-a decis încheierea contractelor de locațiune cu Ivan Ungureanu și Ala Postnaia, prin intermediul licitației publice (vol. I, f.d. 142). Iar prin încheierea din 19 aprilie 2012, executorul judecătoresc Oleg Romah a informat Consiliul municipal Bălți despre faptul că documentul executoriu urmează a fi executat, fără petrecerea licitației (vol. I, f.d. 143). Prin scrisoarea din 04 mai 2012, Primăria municipiului Bălți informează executorul judecătoresc că gheretele nr. 1, 11 și 16, nu au fost realizate la licitația cu strigare din 27 aprilie 2012 (vol. I, f.d.

146). Ulterior, la 23 octombrie 2015, Ivan Ungureanu a înaintat o cerere executorului judecătoresc, prin care a solicitat continuarea procedurii de executare a documentului executoriu (vol. I, f.d. 148). Iar, la 30 octombrie 2015, executorul judecătoresc a expediat o scrisoare Primăriei și Consiliului municipiului Bălți, prin care a solicitat executarea documentului executoriu (vol. I, f.d. 151). Însă din răspunsurile ulterioare, Primăria municipiului Bălți nu a dat dovadă de diligență întru executarea documentului executoriu (vol. I, f.d.

152, 154, 157, 172, 174, 179, 182). Așadar, instanța de recurs conchide că, la caz, se constată neexecutarea continuă a decizie din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție, ceea ce constituie o încălcare a dreptului recurentului-reclamant la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și prezintă o violare a dreptului subiectiv al acestuia, garantat de art. 6 par. (1) al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Totodată, Colegiul civil relevă că în raportul executorului judecătoresc din 05 septembrie 2017, se indică faptul că executarea hotărârii judecătorești nu a avut loc până la depunerea prezentei cereri de chemare în judecată din considerentul că consilierii Consiliului municipal Bălți nu votează proiectul deciziei, prin care să fie încheiat contractul de locațiune cu Ivan Ungureanu, iar la 13 martie 2017, în privința mai multor consilieri din Consiliul municipal Bălți au fost întocmite procesele verbale vu privire la contravenție în baza art. 318 Cod contravențional (vol. I, f.d. 57). Astfel, instanța de recurs învederează că este lipsită de suport legal concluzia instanței de apel, despre faptul că Ivan Ungureanu nu a manifestat diligența corespunzătoare obligațiilor sale în cadrul procedurii de executare.

Or, după cum s-a constatat și din materialele cauzei, recurentul în termen legal a prezentat executorului judecătoresc, documentul executoriu spre executare, însă, Consiliul municipal Bălți prin invocarea diferitor motive, nu a executat decizia Curții Supreme de Justiție în perioada anilor 2011 – 2017, fără a prezenta documente justificative, care ar pune administrația publică locală în dificultate să încheie contractele de locațiune. În conexiunea celor relatate, reieșind din complexitatea obiectului executării, comportamentul părților și miza (interesul) pentru reclamant-recurent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că cerința cu privire la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prevăzută de legea națională și articolul 6 § 1 din Convenție, nu a fost respectată, aspect 6 care generează constatarea acestei încălcări.

În conformitate cu art. 2 alin. (5) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Iar art. 5 alin. (1) al aceleiași legi, stipulează că în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată. Articolul 1422 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. În context, instanța de recurs ia în considerare și realizările în acest sens a practicii judiciare, și anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant, durata neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerare și principiul general al echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, Colegiul judiciar consideră întemeiată soluția primei instanțe cu privire la repararea prejudiciului moral și apreciază ca suficientă și rezonabilă suma de 10000 lei, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice.

Or, daunele morale sunt menite să furnizeze o compensație financiară pentru un prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Mai mult, instanța de recurs apreciază ca corectă soluția instanței de fond cu privire la respingerea solicitării de încasarea a prejudiciului material în sumă de 213826,50 lei, deoarece la materialele cauzei nu sunt anexate acte ce ar confirma cauzarea acestui prejudiciu. Jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.

CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei). 7 În concluzie, instanța de recurs consideră că soluția primei instanțe este justă, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, însă instanța de apel nu a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost investită, fapt ce a dus la emiterea unei soluții greșite în acest sens. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ivan Ungureanu urmează a fi admis, casată integral decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite recursul declarat de către Ivan Ungureanu. Se casează decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Se menține hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Ungureanu împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Oleg Romah și Consiliul municipal Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 8