2ra-595/20 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului material si moral

2ra-595/20 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-595/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

D E C I Z I E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Ivan Ungureanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan

Ungureanu împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul

judecătoresc Oleg Romah și Consiliul municipal Bălți cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Ivan Ungureanu și s-a admis apelul declarat de

Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Ivan

Ungureanu,

c o n s t a t ă :

La 24 iulie 2017, Ivan Ungureanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietar al obiectelor

comerciale nr. 1, cu suprafața totală de 24,6 m2, nr. 11, cu suprafața totală 13,4 m2 și

nr. 16, cu suprafața totală de 33 m2, amplasate într-un complex comercial în mun. Bălți,

piața V. Alecsandri nr. 4. Aceste obiecte fiind construite de investitori particulari,

printre care este și el, având la bază documentele perfectate de Primăria mun. Bălți:

certificat de urbanism, proiectul nr. 5/5-04-AC-B, certificat de construire nr. 159 din

27 iulie 2004 și date în exploatare în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 2 din

18 iulie 2005.

Ivan Ungureanu a specificat că după recepție finală, în august 2005, a adresat

Primăriei mun. Bălți o cerere, cu solicitarea de a legaliza relațiile, prin încheierea

contractului de arendă a terenurilor pe care sunt situate obiectele sale comerciale. La

04 mai 2006, Consiliul municipal Bălți a emis hotărârea de a refuza încheierea

1

contractului de arendă, care a fost contestată în instanța de judecată. Din 01 septembrie

2006 până la 25 mai 2011, cauza dată s-a examinat în instanțele judecătorești, iar

hotărârea finală este decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011.

Mai mult, reclamantul a relatat că luând în considerare faptul că Consiliul

municipal Bălți a refuzat să execute hotărârea instanței de judecată, a fost nevoit să

apeleze la executorul judecătoresc cu cererea de executarea a deciziei instanței

judecătorești. La 05 septembrie 2011, executorul judecătoresc Oleg Romah a intentat

procedura de executare cu nr. 091-6724/2011, însă debitorul, în continuare a refuzat să

execute hotărârea judecătorească intrată în vigoare. La 15 februarie 2012, executorul

judecătoresc a depus o cerere în instanța de judecată privind explicarea deciziei Curții

Supreme de Justiție din 25 mai 2011, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din

28 martie 2012, s-a explicat decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, și

anume, s-a indicat că contractele de arendă a terenurilor pe care se află gheretele

comerciale ale reclamantului, nr. 1, nr.11 și nr. 16, trebuie perfectate fără petrecerea

licitației, însă, până în prezent decizia Curții Supreme de Justiție, nu a fost executată.

Ivan Ungureanu a mai indicat că, la 15 aprilie 2016, Primăria municipiul Bălți

a trimis copia scrisorii din 13 aprilie 2016, adresată executorului judecătoresc, în care

se invoca că Consiliul municipal Bălți, nu poate executa hotărârea instanței de judecată

din motivul abținerii de la vot a consilierilor. Astfel, până în prezent hotărârea instanței

de judecată nu este executată, nu s-au încheiat contracte de arendă a terenurilor pe care

sunt amplasate gheretele comerciale private, fapt ce denotă că este încălcat dreptul său,

garantat prin art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale.

Totodată, reclamantul a relatat că prin neexecutarea hotărârii de Consiliul

municipal Bălți i-au fost provocate daune morale, prin îmbolnăvire cu boală cronică –

diabet zaharat și stres. La fel, a dus la încălcarea dreptului său la apărarea averii private

și nu poate folosi obiectele comerciale după destinație, iar cuantumul minim al chiriei

bunurilor proprietate publică în mun. Bălți, este de 228,8 lei 1m2.

Ivan Ungureanu a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, încasarea

prejudiciului material în sumă de 213826,50 lei și a prejudiciului moral în sumă de

300000 lei.

Prin încheierea protocolară din 13 septembrie 2017 a Judecătorie Chișinău,

sediul Centru s-au atras în calitate de intervenienți accesorii Consiliul municipal Bălți

și executorul judecătoresc Oleg Romah (f.d. 40-41).

Prin hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

parțial acțiunea înaintată de Ivan Ungureanu.

S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ivan Ungureanu la executarea

în termen rezonabil a deciziei din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție.

S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 182, 189-202).

La 02 iulie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 01 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

2

Ulterior, la 25 iulie 2019, Ivan Ungureanu a declarat apel împotriva hotărârii din

01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului,

casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Ivan Ungureanu și s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției,

fiind casată hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

pronunțată o nou hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Ivan Ungureanu (f.d.

231-239).

La 10 februarie 2020, Ivan Ungureanu, prin intermediul oficiului poștal a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și pronunțată cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Totodată, instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat sub toate aspectele,

problemele care urmau a fi soluționate și nu a dat o apreciere completă și obiectivă a

circumstanțelor, care sunt importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Ivan Ungureanu a invocat că examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea art. 6,

par. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, deoarece concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

La 27 februarie 2020, în adresa intimatului Ministerul Justiției și intervenienților

accesorii Consiliul municipal Bălți și executorul judecătoresc Oleg Romah a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de către Ivan Ungureanu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (vol. III, f.d. 13).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul și intervenienții accesorii să-și expună

poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

avocatului recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 09 decembrie 2019, fapt

confirmat prin scrisoarea de însoțire (vol. II, f.d. 240), însă date privind recepționarea

adecvată a deciziei instanței de apel la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

Verificând decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și cererea

de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu menținerea

hotărârii din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

3

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței de

recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a

temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu,

care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele procesual

anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau

vădit nerezonabile.

Din materialele cauzei se constată că, la 24 iulie 2017, Ivan Ungureanu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

executorul judecătoresc Oleg Romah, Consiliul municipal Bălți cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei Curții

Supreme de Justiție din 25 mai 2011, încasarea prejudiciului material în sumă de

213826,50 lei și a prejudiciului moral în sumă de 300000 lei.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauzei, prima instanță prin hotărârea din

01 iulie 2019 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Ungureanu.

S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ivan Ungureanu la executarea

în termen rezonabil a deciziei din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție.

S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 182, 189-202).

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Ivan Ungureanu și s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției,

fiind casată hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Ivan Ungureanu (f.d.

231-239).

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că în acțiunile Consiliul

municipal Bălți nu s-a constatat niciun temei de tergiversare a executării deciziei Curții

Supreme de Justiție din 25 mai 2011, or, cu toate că Consiliul municipal Bălți a

întreprins acțiunile corespunzătoare obligațiunilor sale de executare a actului

judecătoresc, iar Ivan Ungureanu nu a manifestat diligența corespunzătoare obligațiilor

sale în cadrul procedurii de executare.

Instanța de apel a mai considerat ca neîntemeiate argumentele și cerințele lui

Ivan Ungureanu, invocate în cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de

apel, privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, or, reieșind din circumstanțele

cauzei, conduita Administrației Publice Locale, este în conformitate cu legislația în

vigoare și nu relevă indicii privind lipsa de diligență sau tergiversarea executării actului

judecătoresc.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat

eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator

anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor

importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de către Ivan Ungureanu.

4

În susținerea opiniei enunțare, Colegiul judiciar consideră necesar de a menționa

prevederile art. 2, alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat

prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi

imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

Instanța de recurs reține că CtEDO a menționat faptul că dreptul de acces la

justiție garantat de art. 6 alin. (1) Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, ar rămâne iluzoriu dacă sistemul legal intern al

statului ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână inoperantă, în

detrimentul uneia dintre părți. Este de neconceput ca articolul 6, să descrie în detaliu

garanțiile procedurale oferite părților, proceduri care sunt echitabile, publice și se

desfășoară într-un termen cât mai scurt cu putință, fără a proteja executarea hotărârilor

judecătorești.

Colegiul judiciar menționează că în interpretarea articolului 6 CEDO, executarea

unei hotărâri judecătorești trebuie privită ca parte integrantă a unui proces. Chiar dacă

putem admite că statele contractante, în anumite circumstanțe excepționale, în limitele

marjei de apreciere care le este oferită de Convenție, în materia reglementării folosirii

bunurilor, pot interveni într-o procedură de executare a unei hotărâri judecătorești, o

asemenea intervenție nu poate avea ca efect împiedicarea, invalidarea sau întârzierea

executării, cu atât mai mult acestea nu pot repune în discuție problema fondului acestei

hotărâri.

Din materialele cauzei se constată că, la 25 mai 2011 a fost adoptată decizia

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul declarat de Vladimir

Cazanețchi și s-a admis recursul declarat de către Ivan Ungureanu și Ala Postnaia, fiind

casată hotărârea din 13 decembrie 2011 a Curții de Apel Bălți, în partea în care au fost

respinse pretențiile înaintate de Ala Postnaia și Ivan Ungureanu și s-a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care s-a admis solicitarea lui Ivan Ungureanu și Ala Postanaia cu privire

la obligarea Consiliului municipal Bălți să încheiere contracte de locațiune. S-a obligat

Consiliul municipal Bălți s-ă încheiere cu Ivan Ungureanu contractele de locațiune a

terenului pe care sunt amplasate gheretele nr. 1, 11 și 16 din mun. Bălți, Piața Vasile

Alexandri (vol. I, f.d. 8-13).

Prin încheierea de intentare a procedurii de executare nr. 091-6724 din 05

septembrie 2011, emisă de executorul judecătoresc Oleg Romah s-a stabilit că

creditorul Ivan Ungureanu a înaintat în termen și spre executare documentul executoriu

nr. 3r-557, emis de Curtea Supremă de Justiție la 25 mai 2011. Prin aceeași încheiere

s-a dispus intentarea procedurii de executare a documentului executoriu și s-a propus

debitorului în termen de 15 zile să execute benevol cerințele (vol. I, f.d. 16).

5

Prin încheierea din 28 martie 2012 a Curții Supreme de Justiție s-a explicat

modul de executare a deciziei din 25 mai 2011, prin faptul că Consiliul municipal Bălți

este obligat să încheie cu Ivan Ungureanu contractele de locațiune, fără petrecerea

licitației (vol. I, f.d. 14).

La 12 aprilie 2012, Consiliul municipal Bălți a informat executorul judecătoresc

Oleg Romah despre faptul că prin decizia nr. 3-69 din 28 iulie 2011 s-a decis încheierea

contractelor de locațiune cu Ivan Ungureanu și Ala Postnaia, prin intermediul licitației

publice (vol. I, f.d. 142). Iar prin încheierea din 19 aprilie 2012, executorul judecătoresc

Oleg Romah a informat Consiliul municipal Bălți despre faptul că documentul

executoriu urmează a fi executat, fără petrecerea licitației (vol. I, f.d. 143).

Prin scrisoarea din 04 mai 2012, Primăria municipiului Bălți informează

executorul judecătoresc că gheretele nr. 1, 11 și 16, nu au fost realizate la licitația cu

strigare din 27 aprilie 2012 (vol. I, f.d. 146).

Ulterior, la 23 octombrie 2015, Ivan Ungureanu a înaintat o cerere executorului

judecătoresc, prin care a solicitat continuarea procedurii de executare a documentului

executoriu (vol. I, f.d. 148). Iar, la 30 octombrie 2015, executorul judecătoresc a

expediat o scrisoare Primăriei și Consiliului municipiului Bălți, prin care a solicitat

executarea documentului executoriu (vol. I, f.d. 151). Însă din răspunsurile ulterioare,

Primăria municipiului Bălți nu a dat dovadă de diligență întru executarea documentului

executoriu (vol. I, f.d. 152, 154, 157, 172, 174, 179, 182).

Așadar, instanța de recurs conchide că, la caz, se constată neexecutarea continuă

a decizie din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție, ceea ce constituie o încălcare a

dreptului recurentului-reclamant la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și prezintă o violare a dreptului subiectiv al acestuia, garantat de art. 6

par. (1) al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Totodată, Colegiul civil relevă că în raportul executorului judecătoresc din 05

septembrie 2017, se indică faptul că executarea hotărârii judecătorești nu a avut loc

până la depunerea prezentei cereri de chemare în judecată din considerentul că

consilierii Consiliului municipal Bălți nu votează proiectul deciziei, prin care să fie

încheiat contractul de locațiune cu Ivan Ungureanu, iar la 13 martie 2017, în privința

mai multor consilieri din Consiliul municipal Bălți au fost întocmite procesele verbale

vu privire la contravenție în baza art. 318 Cod contravențional (vol. I, f.d. 57).

Astfel, instanța de recurs învederează că este lipsită de suport legal concluzia

instanței de apel, despre faptul că Ivan Ungureanu nu a manifestat diligența

corespunzătoare obligațiilor sale în cadrul procedurii de executare. Or, după cum s-a

constatat și din materialele cauzei, recurentul în termen legal a prezentat executorului

judecătoresc, documentul executoriu spre executare, însă, Consiliul municipal Bălți

prin invocarea diferitor motive, nu a executat decizia Curții Supreme de Justiție în

perioada anilor 2011 – 2017, fără a prezenta documente justificative, care ar pune

administrația publică locală în dificultate să încheie contractele de locațiune.

În conexiunea celor relatate, reieșind din complexitatea obiectului executării,

comportamentul părților și miza (interesul) pentru reclamant-recurent, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că cerința cu privire la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

prevăzută de legea națională și articolul 6 § 1 din Convenție, nu a fost respectată, aspect

6

care generează constatarea acestei încălcări.

În conformitate cu art. 2 alin. (5) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în

funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de

pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul

reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a

autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru

reclamant.

Iar art. 5 alin. (1) al aceleiași legi, stipulează că în urma constatării faptului că a

fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide asupra

acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului

moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Articolul 1422 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și

în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se

repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

În context, instanța de recurs ia în considerare și realizările în acest sens a

practicii judiciare, și anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu

criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant, durata

neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerare și principiul general al

echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele acordate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, Colegiul judiciar consideră întemeiată soluția primei instanțe cu privire

la repararea prejudiciului moral și apreciază ca suficientă și rezonabilă suma de 10000

lei, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice. Or, daunele morale

sunt menite să furnizeze o compensație financiară pentru un prejudiciu moral cauzat

prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Mai mult, instanța de recurs apreciază ca corectă soluția instanței de fond cu

privire la respingerea solicitării de încasarea a prejudiciului material în sumă de

213826,50 lei, deoarece la materialele cauzei nu sunt anexate acte ce ar confirma

cauzarea acestui prejudiciu.

Jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării

hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că

ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta,

în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.

CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite

părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

7

În concluzie, instanța de recurs consideră că soluția primei instanțe este justă,

având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică

cuvenită, însă instanța de apel nu a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea

cu care a fost investită, fapt ce a dus la emiterea unei soluții greșite în acest sens.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Ivan Ungureanu urmează a fi admis, casată integral decizia din 31 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 01 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se admite recursul declarat de către Ivan Ungureanu.

Se casează decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Ungureanu

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Oleg

Romah și Consiliul municipal Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8