COLOMER c. FRANCE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 597/19 Genevieve COLOMER împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 12 mai 2022 într-un comitet compus din Ganna Yudkivska, președinte, Lado Chanturia, Mattias Guyomar, judecători, și Martina Keller, adjunctă a secțiunii, având în vedere cererea formulată la 26 decembrie 2018, După ce a intenționat, face următoarea decizie CU FAȚĂ reclamanta, domnul Genevieve Colomer, este un cetățean francez născut în 1956 și rezident la Chatenay-Malabry. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către domnul D. Liger, avocat care exercită la Versailles. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. În timp ce era consilier municipal al unui grup de opoziție al comunei Chatenay-Malabry, reclamanta l-a rugat pe primarul comunei, dl Siffredi, să publice în buletinul de informare lunar al orașului un text intitulat La Chatenay-Malabry. Textul a fost consacrat mandatelor cumulate ale primarului, zdruncinăturilor percepute de el pe baza acestor mandate și se încheia cu această propoziție: "Cumularea anilor, cumularea mandatelor, cumularea indemnizațiilor... Ce părere aveți despre acest mod de a face politică?" Ceea ce este sigur, este că acest lucru nu este sănătos pentru democrație. În martie viitoare, hai să suflăm puțin aer proaspăt asupra orașului nostru. El a fost însoțit de o caricatură a primarului reprezentat într-o jachetă cu buzunare pline de bancnote cu următoarea propoziție: În urma refuzului primarului, la 9 ianuarie 2014, de a publica această tribună, recurenta sesizează Tribunalul Administrativ (TA) din Cergy-Pontois cu privire la o cerere în anulare a acestei decizii, însoțită de o cerere în termen de două luni. Printr-o ordonanță din 31 ianuarie 2014, judecătorul restant l-a invitat pe primar să rezerve un spațiu în buletinul de informare municipal pentru a introduce tribuna în cauză. Tribuna a fost publicată în numărul din martie 2014, cu menționarea ordinului judecătorului de judecată. Sesizat de primarul unui recurs împotriva acestei hotărâri, Consiliul de Stat, printr-o ordonanță din 21 mai 2014, a declarat concluziile recursului fără obiect din cauza publicării. Statuind pe fond a cauzei, printr-o hotărâre din 17 mai 2014 În decembrie 2014, TA Cergy-Pontois a considerat că primarul era întemeiat să refuze publicarea în litigiu pe motiv că prezenta un caracter calomniator. El a subliniat că, în cazul în care municipalitatea ar fi ținută, în temeiul articolului L. 2121-27-1 din Codul general al colectivităților teritoriale (CGCT, punctul 11 de mai jos), de a prevedea în buletinul său de informare municipală un spațiu de exprimare rezervat opoziției municipale, acest drept de exprimare trebuia totuși să se aplice în conformitate cu legea din 29 iulie 1881 privind presa. El reține că reclamanta nu a adus dovada veridicității afirmațiilor sale. El a pus în sarcina sa suma de 1000 Prin hotărârea din 13 octombrie 2016, Curtea Administrativă din Versailles (CAA) a confirmat hotărârea și a considerat că tribuna depășește limitele controversei politice și avea un caracter injurios și calomniator în locul primarului, motiv pentru care refuză publicarea acesteia. Prin decizia din 27 iunie 2018, Consiliul de Stat a pronunțat hotărârea din cauza faptului că această instanță nu a căutat, în conformitate cu jurisprudența sa [punctul 12 de mai jos], dacă caracterul injurios sau calomniator al tribunei era vădit. În timp ce soluționa cazul în fond, el a respins cererea recurentei pe motiv că juxtapunerea tribunei, conținutul evident greșit și caricatura primarului se referea, fără nicio dovadă, la necinstea sa și prezenta un caracter vădit calomniator. Consiliul de Stat a decis că nu a avut nici un loc de a pune în sarcina recurentei o sumă de plătit comunei pentru cheltuielile de procedură. Dreptul și practica internă relevante în temeiul articolului L. 2121-27-1 din CGCT, astfel cum a fost în vigoare în momentul faptelor În comunele de 3 500 de locuitori și mai mult, în cazul în care municipalitatea difuzează, sub orice formă, un buletin general de informare cu privire la realizările și gestionarea consiliului municipal, un spațiu este rezervat expresiei membrilor care nu fac parte din majoritatea municipală. Modalitățile de aplicare a acestei dispoziții sunt definite de regulamentul de procedură. În ceea ce privește această dispoziție, în decizia sa din 20 mai 2016 (comunitatea Chartres, nr. 387144), Consiliul de Stat a precizat următoarele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2121-27-1 din CGCT că o municipalitate de 3 500 de locuitori sau mai mult este obligată să rezerve în buletinul său informativ municipal, atunci când difuzează un astfel de buletin, un spațiu de expresie rezervat opoziției municipale; că nici consiliul municipal, nici primarul municipalității nu pot, în principiu, să controleze conținutul articolelor publicate, sub responsabilitatea autorilor lor, în acest spațiu; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . GRIEF 13. Recurenta susține că respingerea cererii sale de anulare a deciziei primarului din 9 ianuarie 2014 a condus la o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este protejat prin art. 10 din Convenție. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a înțelege și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără a putea interveni din partea autorităților publice și fără a ține seama de graniță. (...) ÎMPOTRIVA acestor libertăți cu obligații și responsabilități poate fi supusă anumitor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, (...) protecției reputației sau a drepturilor de a nu fi încălcate (...) Curtea reamintește jurisprudența sa constantă potrivit căreia libertatea de exprimare a unui ales al poporului este deosebit de valoroasă. Orice interferență în libertatea de exprimare a unei persoane cu această calitate solicită Curții să se dedice unui control al celor mai stricte (Irusalem c. Austria, n 26958/95, § 36, CEDH 2001 II, Lacroix c. Franța, nr 41519/12, § 40, 7 septembrie 2017; și Cu toate acestea, pentru a se stabili dacă art. 10 din Convenție a fost ignorat, Curtea consideră că este necesar mai întâi să se examineze dacă respingerea în litigiu a constituit o interferență în exercitarea libertății de exprimare a recurentei - cum ar fi o culpă, o condiție, o restricție sau o sancțiune - și, în acest scop, să precizeze domeniul de aplicare al acestei respingeri și să o reintegreze în contextul faptelor cauzei și al legislației relevante ( Wille c. Liechtenstein [GC], nr. 28396/95, § 43 CEDH 1999 17. În speță, Curtea constată, în primul rând, că sesizarea judecătorului cu privire la cauzele prezentate de recurent a dus la publicarea tribunăi în litigiu, însoțită de mențiunea că această publicare era dispusă de instanță. În calitate de reprezentant al opoziției municipale, recurenta a putut, prin urmare, să își exprime punctul de vedere în legătură cu mandatul său de a-i avertiza pe ceilalți membri ai consiliului municipal și pe cetățenii comunei practicii cumulului mandatelor primarului. Curtea arată, în al doilea rând, că, în cazul în care judecătorii din fond și Consiliul de Stat au reținut, ulterior procedurii în litigiu, că conținutul publicării era calomniator împotriva primarului și că acesta din urmă a putut refuza în mod legal această publicare, Consiliul de Stat a decis că nu era necesar să se pună în sarcina recurentei nicio sumă pentru cheltuielile suportate de municipalitate (punctul 10 de mai sus). Având în vedere cele două elemente, publicarea efectivă a platformei pe de o parte, și lipsa unei condamnări a recurentei de a plăti o sumă comunei pe de altă parte, Curtea consideră că singura decizie luată de instanțele administrative potrivit căreia primarul dispunea, cu respectarea jurisprudenței comune Chartres (punctul 12 de mai sus) de la competența de a controla conținutul tribunei în cauză, nu poate trece pentru că a avut un efect disuasiv sau a constituit constrângeri reale și efective asupra libertății de exprimare de care se bucura recurenta în calitatea sa de reprezentant al opoziției, protejată prin art. 10 din convenție. 18. Prin urmare, situația denunțată de recurentă nu este de natură să pună o chestiune de încălcare a dreptului la libertatea de exprimare sub aspectul alineatului (1) din art. 10 și, prin urmare, să constituie o interferență în sensul acestei dispoziții. Prin urmare, cererea trebuie respinsă ca fiind în mod vădit nefondată în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din Convenție ( mutatis mutandis Metis Yayincilik Limited Sirketi și Hüseyin Semih Sökmen c. Turcia (dec.), 4751/07, 20 iunie 2017). Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Făcută în franceză și comunicat în scris la 2 iunie 2022. Martina Keller Ganna Yudkivska Grefier Adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

597/19

Geneviève COLOMER

contre la France

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 12 mai 2022 en un comité composé de

:

Ganna Yudkivska,

présidente,

Lado Chanturia,

Mattias Guyomar,

juges,

et de Martina Keller,

greffière adjointe de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 26 décembre 2018,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

1.

La requérante, M

me

Geneviève Colomer, est une ressortissante française née en 1956 et résidant à Chatenay-Malabry. Elle a été représentée devant la Cour par M

e

D. Liger, avocat exerçant à Versailles.

Les circonstances de l’espèce

2.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit.

3.

Alors qu’elle était conseillère municipale d’un groupe d’opposition de la commune de Châtenay-Malabry, la requérante demanda au maire de la commune, M. Siffredi, de publier dans le bulletin d’information mensuel de la ville un texte intitulé

:

«

La Châtaigne du mois.

8*

*Nombre des principaux mandats cumulés par le maire

».

4.

Le texte était consacré aux mandats cumulés du maire, aux émoluments perçus par lui à raison de ces mandats et se terminait par cette phrase

: «

Cumul des années, cumul des mandats, cumul des indemnités

... Que pensez-vous de cette façon de faire politique

? Ce qui est sûr, c’est que cela n’est pas sain pour la démocratie. En mars prochain, soufflons un peu d’air frais sur notre ville

!

». Il était accompagné d’une caricature du maire représenté dans une veste aux poches remplies de billets de banque avec la phrase suivante

: «

l’important c’est la taille des poches

!

».

5.

À la suite du refus du maire, le 9 janvier 2014, de publier cette tribune, la requérante saisit le tribunal administratif (TA) de Cergy-Pontoise d’une requête en annulation de cette décision assortie d’une requête en référé-suspension.

6.

Par une ordonnance du 31 janvier 2014, le juge des référés enjoignit au maire de réserver un espace dans le bulletin d’information municipale pour insérer la tribune en question. La tribune fut publiée dans le numéro du mois de mars 2014, avec la mention de l’injonction du juge des référés.

7.

Saisi par le maire d’un pourvoi contre cette ordonnance, le Conseil d’État, par une ordonnance du 21 mai 2014, déclara les conclusions du pourvoi sans objet en raison de la publication.

8.

Statuant sur le fond de l’affaire, par un jugement du 17

décembre 2014, le TA de Cergy-Pontoise considéra que le maire était fondé à refuser la publication litigieuse au motif qu’elle présentait un caractère diffamatoire. Il souligna que si la commune était tenue, en vertu de l’article

L. 2121-27-1 du code général des collectivités territoriales

(CGCT, paragraphe 11 ci-dessous), de prévoir dans son bulletin d’information municipale un espace d’expression réservé à l’opposition municipale, ce droit d’expression devait néanmoins s’exercer dans le respect de la loi du 29

juillet 1881 sur la presse. Il retint que la requérante n’avait pas apporté la preuve de la véracité de ses allégations. Il mit à sa charge la somme de 1000

euros au titre des frais de procédure exposés par la commune.

9.

Par un arrêt du 13 octobre 2016, la cour administrative d’appel (CAA) de Versailles confirma le jugement et considéra que la tribune excédait les limites de la polémique politique et revêtait un caractère injurieux et diffamatoire à l’endroit du maire, justifiant qu’il en refuse la publication.

10

.

Par une décision du 27 juin 2018, le Conseil d’État annula l’arrêt de la CAA au motif que cette juridiction n’avait pas recherché, conformément à sa jurisprudence (paragraphe 12 ci-dessous), si le caractère injurieux ou diffamatoire de la tribune était manifeste. Réglant l’affaire au fond, il rejeta la requête de la requérante au motif que la juxtaposition de la tribune, au contenu manifestement erroné, et de la caricature du maire, faisait allusion, sans preuve, à sa malhonnêteté, et présentait un caractère manifestement diffamatoire. Le Conseil d’État décida qu’il n’y avait pas de lieu de mettre à la charge de la requérante une somme à verser à la commune au titre des frais de procédure.

Le droit et la pratique internes pertinents

11

.

Aux termes de l’article L. 2121-27-1 du CGCT, tel qu’en vigueur au moment des faits

:

«

Dans les communes de 3 500 habitants et plus, lorsque la commune diffuse, sous quelque forme que ce soit, un bulletin d’information générale sur les réalisations et la gestion du conseil municipal, un espace est réservé à l’expression des conseillers n’appartenant pas à la majorité municipale. Les modalités d’application de cette disposition sont définies par le règlement intérieur.

»

12

.

Au sujet de cette disposition, dans sa décision du 20

mai 2016 (

Commune de Chartres

, n

o

387144), le Conseil d’État précisa ce qui suit

:

«

Considérant qu’il résulte des dispositions de l’article L. 2121-27-1 du CGCT qu’une commune de 3 500 habitants et plus est tenue de réserver dans son bulletin d’information municipale, lorsqu’elle diffuse un tel bulletin, un espace d’expression réservé à l’opposition municipale ; que ni le conseil municipal ni le maire de la commune ne sauraient, en principe, contrôler le contenu des articles publiés, sous la responsabilité de leurs auteurs, dans cet espace ; qu’il en va toutefois autrement lorsqu’il ressort à l’évidence de son contenu qu’un tel article est de nature à engager la responsabilité pénale du directeur de la publication, notamment s’il présente un caractère manifestement outrageant, diffamatoire ou injurieux de nature à engager la responsabilité du maire, directeur de publication du bulletin municipal, sur le fondement des dispositions précitées de la loi du 29 juillet 1881 ;

».

GRIEF

13.

La requérante soutient que le rejet de sa demande d’annulation de la décision du maire du 9 janvier 2014 a entraîné une violation de son droit à la liberté d’expression tel que protégé par l’article 10 de la Convention.

EN DROIT

14.

La requérante se plaint d’une ingérence injustifiée dans sa liberté d’expression et invoque l’article 10 de la Convention aux termes duquel

:

«

1.

Toute personne a droit à la liberté d’expression. Ce droit comprend la liberté d’opinion et la liberté de recevoir ou de communiquer des informations ou des idées sans qu’il puisse y avoir ingérence d’autorités publiques et sans considération de frontière. (...)

2.

L’exercice de ces libertés comportant des devoirs et des responsabilités peut être soumis à certaines formalités, conditions, restrictions ou sanctions prévues par la loi, qui constituent des mesures nécessaires, dans une société démocratique, (...) à la protection de la réputation ou des droits d’autrui (...) »

15.

La Cour rappelle sa jurisprudence constante selon laquelle la liberté d’expression d’un élu du peuple est particulièrement précieuse. Toute ingérence dans la liberté d’expression d’une personne ayant cette qualité appelle la Cour à se livrer à un contrôle des plus stricts (

Jerusalem c.

Autriche

, n

o

26958/95, § 36, CEDH 2001

‑

II,

Lacroix c. France

, n

o

41519/12, § 40, 7 septembre 2017, et

Béchis c. France

[Comité], n

o

10611/18, 18 mars 2021).

16.

Cela étant, pour savoir si l’article 10 de la Convention a été méconnu, la Cour estime qu’il faut d’abord rechercher si le rejet litigieux a constitué une ingérence dans l’exercice de la liberté d’expression de la requérante - telle qu’une «

formalité, condition, restriction ou sanction

» -, et, pour ce faire, préciser la portée de ce rejet et le replacer dans le contexte des faits de la cause et de la législation pertinente (

Wille c. Liechtenstein

[GC], n

o

28396/95, § 43, CEDH 1999

‑

VI

).

17.

En l’espèce, la Cour constate, premièrement, que la saisine du juge des référés par la requérante a abouti à la publication de la tribune litigieuse, assortie de la mention que cette publication était ordonnée par la justice. En tant qu’élue appartenant à l’opposition municipale, la requérante a donc pu exprimer ce qu’elle considérait relever de son mandat pour alerter les autres membres du conseil municipal et les citoyens de la commune de la pratique du cumul des mandats du maire. La Cour relève, deuxièmement, que si les juges du fond puis le Conseil d’État ont retenu, postérieurement à la procédure en référé, que le contenu de la publication était diffamatoire à l’encontre du maire, et que ce dernier avait pu légalement refuser cette publication, le Conseil d’État a décidé qu’il n’y avait lieu de mettre à la charge de la requérante aucune somme au titre des frais engagés par la commune (paragraphe 10 ci-dessus). Au vu de ces deux éléments, la publication effective de la tribune d’une part, et l’absence de condamnation de la requérante à verser une somme à la commune d’autre part, la Cour considère que la seule décision prise par les juridictions administratives selon laquelle le maire disposait, dans le respect de la jurisprudence

Commune de Chartres

(paragraphe 12 ci-dessus), du pouvoir de contrôler le contenu de la tribune en question,

ne peut passer pour avoir eu un effet dissuasif ou avoir constitué des contraintes réelles et effectives sur la liberté d’expression dont jouissait la requérante en sa qualité

d’élue de l’opposition, protégée par l’article 10 de la Convention.

18.

Il s’ensuit que la situation dénoncée par la requérante n’est pas de nature à poser une question de manquement au droit à la liberté d’expression sous l’angle du paragraphe 1 de l’article 10 et donc à constituer une ingérence au sens de cette disposition. Partant, la requête doit être rejetée comme étant manifestement mal fondée en application de l’article 35 §§ 3 a) et 4 de la Convention (

mutatis mutandis

,

Metis Yayincilik Limited Sirketi et Hüseyin Semih Sökmen c. Turquie

(déc.),

n

o

4751/07, 20

juin 2017).

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Déclare

la requête irrecevable.

Fait en français puis communiqué par écrit le 2 juin 2022.

Martina Keller

Ganna Yudkivska

Greffière adjointe

Présidente