3r-8/23 — contestarea actului administrativ normativ

3r-8/23 — contestarea actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-8/23

2-22154148-01-3r-17012023

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

D E C I Z I E

05 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn

Valentin,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Spînu Igor împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului

administrativ cu caracter normativ,

împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Spînu

Igor împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului

administrativ cu caracter normativ,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2022, Igor Spînu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/14 din 22 septembrie 2022 ”cu privire la

demersul Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, referitor la

delegarea unui judecător pentru participarea la vizita de studiu în or. Talin, Estonia”,

anularea în control normativ a colaborării asociației obștești în cadrul audierii

minorilor în condiții speciale și constatarea existenței unui raport juridic cu privire la

audierea copiilor minori în condiții speciale între Ministerul Sănătății și cadrul

judecătoresc conform Hotărârii Guvernului nr. 270 din 08 aprilie 2014.

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Spînu Igor

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii contestarea actului administrativ cu

caracter normativ, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

La 09 ianuarie 2023, Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin a depus

recurs împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, remiterea cauzei spre

rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

menționând că, instanța de judecată a încălcat normele de drept material, deoarece nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, precum și

1

prin erorile comise a admis încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art.6

al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

La 17 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii copia recursului depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul

Caisîn Valentin creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței (f.d.156)

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților.

Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Totodată, în sensul art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Prin prisma dispozițiilor art.236 alin.(2) lit.d) din cap.III din cartea a treia din

Codul administrativ coroborate cu prevederile art.241 alin.(3) și art.242 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după

expirarea termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

2

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată

menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea

justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare

a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate

avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor

exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare

valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Subsecvent, potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată.

Din actele cauzei rezultă că, la 21 decembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat încheierea, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Spînu Igor împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la contestarea actului administrativ cu caracter normative (f.d.120).

Materialele cauzei atestă că, la 22 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a

notificat recurentului Spînu Igor copia încheierii recurate, prin intermediul poștei

electronice sofiaspinu2016@gmail.com (f.d.126), indicată de ultimul în cererea de

3

chemare în judecată și prin intermediul căreia a fost expediată și recepționată

corespondența pe parcursul examinării cauzei în instanța ierarhic inferioară.

Distinct, se reține că încheierea nominalizată a fost plasată pe Portalul Național al

Instanțelor: www.cab.instante.justice.md.

La 09 ianuarie 2023, Spînu Igor reprezentat de avocatul Caisîn Valentin a depus

recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.135-

143).

La acest capitol, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

prevederile art.242 din Codul administrativ, care cert, expres și imperativ stipulează

că, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată

care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii

judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a

emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Din sensul normei de drept citate supra, rezultă că, după notificarea încheierii

instanței de apel, recurentul urmează să depună recursul motivat în interiorul

termenului legal de 15 zile și nemijlocit la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată, la caz, la Curtea de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, confirmarea

expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta electronică se

atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități,

cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,

acesta este informat că, transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a

fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la

adresa electronică a lui Spînu Igor, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(copia încheierii Curții de Apel Chișinău) se va considera momentul intrării acestuia în

sistemul informațional - adresa electronică: sofiaspinu2016@gmail.com, indicat de

destinatar în cererea de chemare în judecată.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 15 zile prevăzut la art.242

din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului, urma să curgă începând cu 23

decembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării recurentului a încheierii

Curții de Apel Chișinău și care urma să expire la 06 ianuarie 2023, zi de vineri,

inclusiv. Însă, necătând acestui fapt, Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn

Valentin a depus recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău la 09 ianuarie

2023, cu încălcarea evidentă a termenului de depunere a recursului.

Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real

(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

4

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10

octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de

judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești,

iar Spînu Igor, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului în conformitate

cu art.242 din Codul administrativ.

În speță, culpa că Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin a depus

tardiv cererea de recurs nu se datorează Curții de Apel Chișinău, care a respectat

corespunzător prevederile legale de notificare a actului de procedură, dar ultimului

care nu a întreprins suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de

a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în

termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ, manifestând în acest sens un

comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.242 din Codul administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage

drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale

de atac.

În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului depus de Spînu Igor,

reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, instanța de recurs reține că, ultimul n-a făcut

uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și nu a solicitat

repunerea în termenul de declarare a recursului.

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de Spînu Igor,

reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, ca inadmisibil, în temeiul art.243 alin.(1) lit.a)

din Codul administrativ în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ,

or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

5

termenul legal, atrage în consecință decăderea din acest drept, afară de cazul când

legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică

Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care

înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În

acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara

recursului depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, ca

inadmisibil.

Conform art.191 alin.(5), art.241, art.242 și art.243 alin.(1) lit.a) și alin.(2) în

coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

6

d e c i d e:

Se declară inadmisibil recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul

Caisîn Valentin, împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Spînu Igor împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului

administrativ cu caracter normativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

7