2r-322/23 — cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-322/23 2-22102341-01-2r-21072023 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud.V.Grosu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V.Sîrbu, D.Dolghieru, N.Budăi) D E C I Z I E 22 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni examinând recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, în cauza civilă, intentată la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Petric Ruslan, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc, împotriva încheierii din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la corectarea și explicarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2023, c o n s t a t ă : La 19 iulie 2022, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus cerere împotriva administratorului autorizat Petric Ruslan, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc (f. d. 1-3, vol. I). Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a fost respinsă ca fiind tardivă, contestația depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierilor executorului judecătoresc Rodica Gurgurov nr. 148-356r/18 și nr. 148-357r/18 din 22 februarie 2018 cu privire la asigurarea executării documentului executoriu ( f. d. 150-153-verso,

vol. I). Prin decizia din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar și menținută încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central ( f. d. 18-24, vol. II). La 26 mai 2023, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus cerere cu privire la explicarea și corectarea deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 41-42, vol. II). 1 Prin încheierea din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la explicarea și corectarea deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 41-42, vol. II). La 03 iulie 2023, Stanislav Gontar și Vera Gontar au declarat recurs împotriva încheierii din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare (f. d. 68-69, vol. II).

În motivarea recursului Stanislav Gontar și Vera Gontar au indicat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat și aplicat în mod eronat legea. Au menționat că administratorul autorizat Ruslan Petric, indicat în contestație în calitate de pârât și reflectat în decizia din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău nu poate fi înlocuit cu persoana fizică Ruslan Petric, întrucât conform prevederilor art.28 alin.(1) din Legea nr.161 din 18 iulie 2014 cu privire la administratorii autorizați, administratorii autorizați își exercită personal mandatul.

Concomitent au menționat că în contestația depusă la 19 iulie 2022 se solicită anularea măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu, și nici într-un caz aplicarea măsurilor de asigurare prin încheierile nr.148-356r/18, nr.148-357r/18 din 22 februarie 2018. În asemenea circumstanțe, recurenții au considerat că încheierea din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și urmează că fi casată integral, în temeiul art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă. La 21 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților pentru notificare copia recursului motivat declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierii din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Însă, până la examinarea recursului, intimații nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că, încheierea din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată recurenților, la 19 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică xxxxx, indicată în cererea acestora, prin care au solicitat eliberarea încheierii menționate supra (f. d. 60-63). Astfel, recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, la 03 iulie 2023, este depus în termenul prevăzut de lege.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din motivele ce succed. 2 În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Din dispoziția art. 249 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție Colegiul învederează că, în sensul articolului precitat, instituția îndreptărilor erorilor materiale are scopul de a remedia greșelile materiale comise în hotărâre în procesul redactării ei. Ținând cont de circumstanțele menționate, recurenții nu au identificat nici o eroare/omisiune ce ar fi fost strecurată în cuprinsul actului procesual și care ar justifica admiterea cererii de corectare. Respectiv, instituția rectificării hotărârii de către instanța care a pronunțat-o, prin aplicarea dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, poate avea loc doar pentru îndreptarea erorilor materiale și de calcul evidente.

Reieșind din aceasta, îndreptarea erorilor materiale se reduce, în esență, la corectarea greșelilor în scrierea numelor și/sau poziției procesuale a participaților sau părților în proces, iar cele de calcul evidente nu trebuie să schimbe esența hotărârii. La aplicarea acestei instituții procesuale este de o importanță majoră ca erorile materiale și de calcul evidente, care urmează să fie corectate, să nu afecteze esența soluției pronunțate prin hotărârea judecătorească.

Pe de altă parte, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în corespundere cu art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuririi privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare. La fel, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

Susținerea recurenților, în sensul că Curtea de Apel Chișinău a interpretat și aplicat în mod eronat legea, nu poate fi privită ca un temei de explicare a deciziei, întrucât acest argument constituie în esență un dezacord cu soluția emisă. 3 Or, decizia din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este una certă, lipsită de orice element de obscuritate și pe înțelesul tuturor, nefiind necesare explicații referitor la modul de executare a dispozitivului deciziei. Astfel, raportat la cadrul juridic în care s-a desfășurat examinarea cauzei, decizia din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău este clară, nu cuprinde dispoziții contradictorii, fără a fi necesare explicații suplimentare referitoare la extinderea sau aplicarea dispozitivului, fiind expuse constatările care au stat la baza adoptării soluției și, prin urmare, nu lasă loc interpretărilor.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Curtea de Apel Chișnău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la corectarea și explicarea deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, cu menținerea încheierii din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 249 și art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar.

Se menține încheierea din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Petric Ruslan, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni 4