3ra-1115/23 — anularea actului administrativ, renumararea voturilor, excluderea din procesul de renumarare a voturilor a membrilor biroului sectiei de vot din motivul existentei unor suspiciuni de manifestari partinitoare in favoarea contracandidatului, efectuarea procesului de renumarare a voturilor in prezenta concurentului electoral si a reprezentantului desemnat din partea partidului politic

3ra-1115/23 — anularea actului administrativ, renumararea voturilor, excluderea din procesul de renumarare a voturilor a membrilor biroului sectiei de vot din motivul existentei unor suspiciuni de manifestari partinitoare in favoarea contracandidatului, efectuarea procesului de renumarare a voturilor in prezenta concurentului electoral si a reprezentantului desemnat din partea partidului politic (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1115/23

2-23160825-01-3ra-15112023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

18 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Diana Stănilă

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1575/2023 în partea ce vizează examinarea cererii Partidului Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” de renumărare a voturilor exprimate

în cadrul biroului secției de vot din localitatea Cobani, la alegerea primarului,

consilierilor locali și consilierilor raionali, renumărarea voturilor exprimate în cadrul

biroului secției de vot din localitatea Cobani, la alegerea primarului, consilierilor

locali și consilierilor raionali, excluderea din procesul de renumărare a voturilor a

membrilor biroului secției de vot din motivul existenței unor suspiciuni de

manifestări părtinitoare în favoarea contracandidatului, efectuarea procesului de

renumărare a voturilor în prezența concurentului electoral înaintat de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, precum și a reprezentantului

desemnat din partea Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

a c o n s t a t a t:

La data de 12 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.1), în

adresa Curții de Apel Chișinău, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei” a expediat cererea de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale

Centrale, prin care a solicitat anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1575/2023, în partea ce vizează examinarea cererii Partidului Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” de renumărare a voturilor exprimate

în cadrul biroului secției de vot din localitatea Cobani, la alegerea primarului,

consilierilor locali și consilierilor raionali, renumărarea voturilor exprimate în cadrul

biroului secției de vot din localitatea Cobani, la alegerea primarului, consilierilor

1

locali și consilierilor raionali, excluderea din procesul de renumărare a voturilor a

membrilor biroului secției de vot, din motivul existenței unor suspiciuni de

manifestări părtinitoare în favoarea contracandidatului, efectuarea procesului de

renumărare a voturilor în prezența concurentului electoral înaintat de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, precum și a reprezentantului

desemnat din partea Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 10 noiembrie 2023,

Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea cu privire la unele cereri și

contestații prin care se solicită dispunerea renumărării voturilor, depuse la Comisia

Electorală Centrală în zilele de 7-9 noiembrie 2023, cu care își exprimă dezacordul,

considerând-o vădit ilegală și neîntemeiată.

În fapt, a menționat că, prin contestația depusă Comisiei Electorale Centrale la

data de 08 noiembrie 2023, a solicitat renumărarea voturilor la alegerea primarului

și a consilierilor locali ai localității Cobani, raionul Glodeni, precum și renumărarea

voturilor pentru consilierii raionali exprimate în cadrul biroului secției de vot din

localitate. În motivare a indicat despre existența suspiciunilor rezonabile privind

numărarea și totalizarea incorectă a voturilor, și anume a voturilor exprimate prin

intermediul urnei mobile de vot, având în vedere că prin intermediul acestei

modalități au fost colectate exclusiv voturi în favoarea concurentului electoral

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (în număr de circa 40 de voturi),

fapte care trezesc suspiciuni de fraudare a rezultatelor votului. Înaintarea cererilor

de renumărare a voturilor sunt întemeiate și legale, în condițiile în care urmare a

renumărării acestora, ar urma organizarea turului II de scrutin electoral în localitate

pentru alegerea primarului.

Comisia Electorală Centrală, prin hotărâre, a dispus: „respingerea ca

neîntemeiate, în partea ce vizează cerința de a dispune renumărarea voturilor” a 77

de contestații depuse de către diferiți concurenți electorali, printre care și cea a

Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Reclamantul a considerat ilegală comasarea de către Comisia Electorală

Centrală a celor 77 de contestații și examinarea lor într-o singură procedură.

Conform prevederilor art. 44 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, pentru

desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este în

drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți

participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic

dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau

problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură

și de aceeași autoritate publică. Drept urmare, sintagma din norma citată „ele

(petițiile) se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune”

este o condiție ce impune obligativitatea existenței pretențiilor sau problemelor

comune invocate de contestatari în 77 de contestații, ceea ce nu corespunde realității.

Fiecare contestație reflectă situația și multiple încălcări în procesul de desfășurare a

alegerilor locale și numărarea buletinelor de vot din diferite localități, încălcări ce

nu sunt identice, fiind înaintate diferite solicitări de numărare a voturilor fie separat

pentru alegerea primarului, fie separat pentru alegerea consilierilor locali, fie pentru

alegerea primarului și consilierilor. În situația dată, Comisia Electorală Centrală

2

urma să examineze fiecare contestație separat și să se expună asupra admisibilității

sau respingerii rezultând din prevederile legale.

Reclamantul a afirmat că, acțiunea Comisiei Electorale Centrale de comasare a

contestațiilor contravine și prevederilor art. 80 alin. (1) din Codul administrativ,

conform cărora, în cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv

obligațiile care formează obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața

aceleiași autorități publice, au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de

drept, procedurile pot fi conexate, chiar dacă scopul lor este diferit. În speță, „situația

de fapt” este diferită, în toate 77 de situații/contestații, încălcările invocate de

contestatari sunt diferite, precum și solicitările înaintate către Comisia Electorală

Centrală, la fel, sunt diferite, ceea ce, în viziunea reclamantului, face imposibilă

acoperirea tuturor situațiilor printr-o singură decizie, impunându-se necesitatea

separării contestațiilor și adoptarea separată a deciziilor pe fiecare caz în parte.

Comisia Electorală Centrală, în motivarea deciziei sale, menționează că „cele

invocate de către unii autori au un caracter declarativ și nu permit a se deduce cu

celeritate și de a constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina organul

electoral de a ajunge la concluzia pozitivă și obiectivă de a dispune renumărarea

voturilor.” Prin urmare, însăși Comisia Electorală Centrală acceptă faptul că

problemele invocate în contestații de către diferiți autori sunt diferite și doar unele

au un caracter declarativ și nu permit a se deduce cu celeritate și de a constata

anumite abateri și ilegalități. Tot aici, se încadrează și sintagma din hotărârea

contestată, precum că „unele cereri se rezumă doar la formularea unor critici față de

procesul de vot și în ansamblu la adresa procesului electoral”. Astfel, se deduce

concluzia că alte cereri întrunesc condițiile de admitere a solicitărilor, respectiv nu

este clară poziția Comisiei Electorale Centrale de a examina toate contestațiile

împreună și de a le respinge toate odată. În opinia reclamantului, a fost încălcat

dreptul de a fi ales la marea majoritate a candidaților figuranți în contestații, or, din

hotărârea nominalizată nu este clar care contestații întrunesc condițiile de a fi admise

și care poartă un caracter declarativ și nu dispun de un suport probatoriu

corespunzător și urmează a fi respinse.

Reclamantul a reiterat că, prin contestația sa, a solicitat renumărarea voturilor

la alegerea primarului și a consilierilor locali ai localității Cobani, raionul Glodeni,

precum și renumărarea voturilor pentru consilierii raionali exprimate în cadrul

biroului secției de vot din localitate, din considerentele enunțate supra.

În motivarea hotărârii de respingere a tuturor contestațiilor, inclusiv și a celei

nominalizate, Comisia Electorală Centrală a menționat că: „admiterea solicitărilor

de renumărare fără prezentarea unui probatoriu și indicarea expresă asupra

presupuselor încălcări cu trimiterea la norma exactă, pune în dificultate organele

electorale care urmează să verifice cele invocate și, respectiv, să efectueze această

procedură”. În speță, toate probele (procesele-verbale, buletinele de vot) sunt

deținute exclusiv de către Comisia Electorală Centrală, reclamantul fiind pus în

situația doar de constatare a existenței suspiciunilor rezonabile de fraudare a

procesului numărării buletinelor de vot și, în consecință, a rezultatelor alegerilor în

localitatea dată, însă fără a putea prezenta alte probe suplimentare, fiind vădit

încălcat principiul egalității armelor, principiu care, deși nu are o reflectare expresă

în Constituție, este dedus ca o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil.

3

Reclamantul a declarat că, dreptul la egalitatea de arme a fost consacrat pentru

prima dată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 27

iunie 1968, în cauza Neumeister c. Suediei, iar prima condamnare pentru

nerespectarea acestui drept a fost pronunțată prin hotărârea din 16 iulie 1971, în

cauza Ringeisein c. Austriei. Esența acestei garanții constă în faptul că fiecărei părți

i se conferă o posibilitate rezonabilă în a-și prezenta cauza în astfel de condiții care

să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă cu adversarul său, astfel instanța de

judecată trebuie să creeze posibilități egale, suficiente și adecvate de folosire a

tuturor mijloacelor procedurale pentru argumentarea poziției fiecărei părți.

De asemenea, a indicat că, un alt argument al Comisiei Electorale Centrale

privind respingerea solicitării de renumărare a buletinelor de vot este acela că:

„rezultatele renumărărilor sunt în măsură să afecteze drepturile electorale ale altor

concurenți electorali […]”. Astfel, din context se deduce concluzia că Comisiei

Electorale Centrale s-a transformat în „apărătorul drepturilor altor concurenți

electorali”, în speță Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu

încălcarea prin analogie a prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul administrativ, în

temeiul cărora acțiunile se soluționează cu respectarea principiului supremației

dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt

considerate valori supreme și sunt garantate de stat, precum și cu încălcarea art. 18

din Codul electoral, în contextul căruia Comisia Electorală Centrală are misiunea de

a crea condițiile optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii

Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri

libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la

finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

În drept, reclamantul a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 91 alin. (5),

art. 94 alin.(1), (3), art. 98 alin.(1), (2) lit.a) din Cod electoral.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, ca

neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău citând prevederile art.

224 alin. (1) lit. f), art. 22 alin. (1), art. 194 alin. (1), art. 219 alin. (1) – (3) din Codul

administrativ, a reiterat că, obiect al controlului judecătoresc, la caz, constituie

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea

respingerii cererii cu nr. CEC-7/9856 a domnului Ion Chicu, președintele Partidului

Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, prin care s-a solicitat

renumărarea voturilor în localitatea Cobani, raionul Glodeni.

În contextul pretențiilor deduse judecării, raportând prevederile art. 85 alin. (3)

art. 95 alin. (10) din Codul electoral la circumstanțele speței, a reținut că, Comisia

Electorală Centrală corect ajuns la concluzia netemeiniciei cererii nr. CEC-7/9856 a

domnului Ion Chicu, președintele Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei”, prin care s-a solicitat renumărarea voturilor în localitatea

Cobani, raionul Glodeni.

Instanța a notat că, argumentul principal, invocat de reclamant, în susținerea

cererii privind renumărarea voturilor, reprezintă existența suspiciunilor rezonabile

privind numărarea și totalizarea incorectă a voturilor exprimate prin intermediul

urnei mobile de vot, având în vedere că prin intermediul acestei modalități au fost

colectate exclusiv voturi în favoarea concurentului electoral Partidul Politic

4

„Partidul Acțiune și Solidaritate” (în număr de circa 40 de voturi), fapte care trezesc

suspiciuni de fraudare a rezultatelor alegerilor.

În acest sens, instanța de judecată a reținut că, art. 95 alin. (10) din Codul

electoral prevede expres condițiile în care poate să fie admisă cererea concurentului

electoral privind renumărarea voturilor, și anume: -dacă încălcările arătate în cerere

sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor și, respectiv, distribuirea

mandatelor; -cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil

exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum; -în cazul în

care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a

voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora.

În speță, argumentul invocat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei” în susținerea cererii de renumărare a voturilor, nu se

încadrează în prevederile art. 95 alin. (10) din Codul electoral. Or, reclamantul nu

pune la îndoială corectitudinea numărării voturilor din urna mobilă de vot, ci

procedura colectării voturilor. Respectiv, Comisia Electorală Centrală just a

concluzionat în actul administrativ contestat că, argumentul invocat în susținerea

cererii de renumărare a voturilor, are caracter declarativ și nu permite a se deduce la

celeritate și de a constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina organul

electoral de a ajunge la concluzia pozitivă și obiectivă de a dispune renumărarea

voturilor.

Instanța ierarhic inferioară a constatat că, atât la examinarea contestației de

către pârât, cât și în cadrul ședinței de judecată, reclamantul nu a prezentat probe

care ar confirma dubii semnificative privind veridicitatea proceselor-verbale privind

rezultatele numărării voturilor, întocmite de Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Cobani nr. 19/16.

Mai mult, potrivit pct. 124 din Regulamentul de activitate al biroului electoral

al secției de votare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1101/2023, procesul-verbal privind rezultatele numărării voturilor se aprobă de către

biroul electoral al secției de votare printr-o hotărâre conform anexelor nr. 14 și nr.

exemplare, în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare, a

reprezentanților concurenților electorali / participanților la referendum și a altor

persoane autorizate să asiste la operațiunile electorale, în corespundere cu tipul

scrutinului desfășurat. Imediat după ce a fost semnat de către toți membrii biroului

electoral al secției de votare, operatorul înscrie în SIASA, sub supravegherea

președintelui biroului, datele conținute în procesul-verbal privind rezultatele

numărării voturilor. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la biroul electoral

al secției de votare, un exemplar se prezintă consiliului electoral de circumscripție,

un exemplar se afișează imediat la intrarea în secția de votare, iar copiile de pe

procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, confirmate de către

președintele biroului electoral al secției de votare prin semnătură și ștampilă, se

înmânează observatorilor și persoanelor autorizate să asiste la operațiunile

electorale.

Prin urmare, reclamantul prin intermediul reprezentanților săi, care au

participat la numărarea voturilor, a avut acces la procesele-verbale cu privire la

rezultatele numărării voturilor, astfel, în caz de depistare a unor iregularități urma să

sesizeze în conformitate cu prevederile legale Comisia Electorală Centrală, însă, la

5

caz, acest fapt a fost omis, circumstanțe care duc la concluzia că contestația înaintată

de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” este una

neîntemeiată.

Instanța de judecată a respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului precum

că, actul administrativ contestat urmează a fi anulat și din motiv că nu se întrunesc

temeiurile prevăzute de art. 44 alin. (4) din Codul administrativ pentru a dispune

comasarea tuturor cererilor depuse de mai mulți contestatari (77 la număr) și

examinarea acestora într-o singură procedură. Or, art. 44 alin. (4) din Codul

administrativ stabilește că pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii

administrative, autoritatea publică este în drept să admită examinarea concomitentă

a mai multor petiții depuse de mai mulți participanți la aceeași autoritate publică

cînd, în baza raportului material-juridic dintre participanți, ele se află în conexiune

prin pretențiile revendicate sau problemele comune și cînd există posibilitatea

examinării lor în aceeași procedură și de aceeași autoritate publică. Fiecare

participant participă în cadrul procedurii administrative în mod independent față de

ceilalți participanți.

Totodată, redând prevederile art.28 alin.(1), art. 29 alin.(2), (3) din Codul

administrativ în raport cu circumstanțele speței, instanța ierarhic inferioară a

considerat că, dispunerea conexării contestațiilor și cererilor depuse în perioada 7-9

noiembrie, prin care s-a solicitat renumărarea voturilor, nu poate fi apreciată la caz

ca o încălcare care ar putea duce la anularea actului administrativ contestat. Or, toate

contestațiile care au fost conexate spre examinare într-o singură procedură, au

pretenții comune – renumărarea voturilor în anumite birourile ale secțiilor de vot din

anumite localități, procedura de examinare a contestațiilor fiind similară.

Instanța de judecată a reținut că, decizia Comisiei Electorale Centrale privind

conexarea contestațiilor și cererilor, examinarea lor într-o singură procedură

administrativă, inclusiv și a reclamantului, este una proporțională în raport cu scopul

urmărit și anume examinarea acestor contestații într-un mod simplu, adecvat, rapid

și eficient, iar instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității unui act administrativ.

Reieșind din faptul că în urma efectuării controlului judecătoresc asupra

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575/2023, în partea pct. 21, ce vizează

examinarea cererii din 08 noiembrie 2023 a Partidului Politic „Partidul Dezvoltării

și Consolidării Moldovei” de renumărare a voturilor exprimate în cadrul biroului

secției de vot din localitatea Cobani raionul Glodeni, la alegerea primarului,

consilierilor locali și consilierilor raionali, s-a stabilit netemeinicia pretenției

reclamantului privind anularea acestui act administrativ, subsecvent a respins și

pretenția privind obligarea Comisiei Electorale Centrale de a dispune: a)

renumărarea voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea

Cobani, la alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor raionali; b)

excluderea din procesul de renumărare a voturilor a membrilor biroului secției de

vot din motivul existenței unor suspiciuni de manifestări părtinitoare în favoarea

contracandidatului; c) efectuarea procesului de renumărare a voturilor în prezența

concurentului electoral înaintat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei”, precum si a reprezentantului desemnat din partea Partidului

Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, întrucât pretențiile

respective sunt indisolubil legate una de alta.

6

La data de 16 noiembrie 2023, ora 17:41, prin intermediul poștei electronice

(f.d.57), Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus

cerere de recurs împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 14

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și adoptarea unei noi decizii de admitere

a cererii de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei”, anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea pct.21, ce vizează examinarea cererii din

07 noiembrie 2023 a Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei” de renumărare a voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot în

localitatea Cobani raionul Glodeni, la alegerea primarului, consilierilor locali și

consilierilor raionali, obligarea Comisiei Electorale Centrale de a dispune: a)

renumărarea voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea

Cobani, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor locali; b)

excluderea din procesul de renumărare a voturilor a membrilor biroului secției de

vot care au admis acțiuni neconforme în ziua desfășurării votului și în privința cărora

planează suspiciuni de manifestare părtinitoare în favoarea contracandidatului; c)

efectuarea procesului de renumărare a votului în privința candidatului concurentului

electoral înaintat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

precum și a reprezentantului desemnat din partea Partidului Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, hotărârea contestată este

neîntemeiată și urmează a fi casată integral cu adoptarea unei noi decizii de admitere

în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Cu trimitere la prevederile art. 2451 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează temeiurile recursului, recurentul a afirmat că, prin contestația din 08

noiembrie 2023, a solicitat renumărarea voturilor la alegerea primarului și a

consilierilor locali ai localității Cobani, raionul Glodeni, precum și renumărarea

voturilor pentru consilierii raionali exprimate în cadrul biroului secției de vot din

localitate, reiterând circumstanțele redate în contestație referitor la existența

încălcărilor privind numărarea și totalizarea incorectă a voturilor, anume a voturilor

exprimate prin intermediul urnei mobile de vot, deoarece prin intermediul acestei

modalități au fost colectate exclusiv voturi în favoarea concurentului electoral

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (în număr de circa 40 de voturi),

ceea ce, în opinia recurentului, trezesc suspiciuni de fraudare a rezultatelor votării,

în contextul diferenței mici de voturi de până la 10% dintre numărul de voturi dintre

candidații la funcția de primar de pe locul I și II, dar și faptul că de către membrii

biroului secției de vot au fost întreprinse acțiuni de susținere directă și indirectă a

candidatului înaintat de către concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate”, precum și urmare a numărării frauduloase a voturilor, ultimul a

acumulat aparent majoritatea necesară pentru câștigarea aparentă a scrutinului

electoral din primul tur al alegerilor primarului din localitate.

Prin prisma prevederilor art. 95 alin. (10) din Codul electoral, recurentul a

pretins ca fiind clar și fără echivoc stabilit ca fiind întemeiate cererile privind

renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile

valabil exprimate pentru concurenții electorali. În opinia recurentului, materialele

cauzei incontestabil demonstrează că diferența este de până la 10%, între voturile

7

valabil exprimate pentru candidatul Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei” și candidatul Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, iar cererea de renumărare a voturilor este întemeiată. În opinia sa,

hotărârea contestată este arbitrară, se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, iar admiterea recursului consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 14 noiembrie

2023, și conform extrasului din poșta electronică, hotărârea instanței pe 9 file a fost

notificată recurentului la 15 noiembrie 2023, ora 10:23, (f.d. 53 verso).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal.

Prin referința depusă la 17 noiembrie 2023, ora 13:38, prin intermediul poștei

electronice (f.d.63), Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 248 alin.(1) lit.a)

din Codul administrativ, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii

(f.d.64-65).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, în raport cu actele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

8

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

9

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

10

Președinte, judecător Diana Stănilă

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

11