3ra-1123/23 — contestarea actului administrativ s.a

3ra-1123/23 — contestarea actului administrativ s.a (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1123/23

2-23161151-01-3ra-18112023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, G. Dașchevici, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Nouă Opțiune

Istorică”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică” împotriva Comisiei Electorale

Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, obligarea

renumărării tuturor buletinelor de vot valorificate în cadrul Consiliului electoral al

circumscripției electorale municipiului Chișinău nr. 1, pentru scrutinul de alegeri a

Primarului general al municipiului Chișinău din 05 noiembrie 2023, în cadrul

alegerilor locale generale din 2023, constatarea nulității rezultatelor alegerilor locale

generale din 05 noiembrie 2023, pentru alegerea Primarului general al municipiului

Chișinău, precum și anularea rezultatelor votării din 05 noiembrie 2023, din cadrul

alegerilor locale generale 2023, pentru funcția de Primar general al municipiului

Chișinău,

împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins acțiunea depusă de Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică”,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică” a depus acțiune

în contencios administrativ, suplinită ulterior la 14 noiembrie 2023, împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 1575 din 10

noiembrie 2023, obligarea renumărării tuturor buletinelor de vot valorificate în

cadrul Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Chișinău nr. 1, pentru

scrutinul de alegeri a Primarului general al municipiului Chișinău din 05 noiembrie

2023, în cadrul alegerilor locale generale din 2023, constatarea nulității rezultatelor

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023, pentru alegerea Primarului general

al municipiului Chișinău, precum și anularea rezultatelor votării din 05 noiembrie

2023, din cadrul alegerilor locale generale 2023, pentru funcția de Primar general al

municipiului Chișinău (f.d. 2-3, 35-36).

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, rezultatele preliminarea pentru

alegerea Primarului general al municipiului Chișinău sunt fraudate, se alimentează

de raportul dubios între numărul de voturi obținute de către formațiunea politică care

a obținut mandatul de primar al municipiului Chișinău și numărul de voturi atribuite

pentru mandatele respectivei formațiuni în Consiliul municipiului Chișinău. Or,

discrepanța majoră între votul numeric oferit pentru funcția de Primar al

municipiului Chișinău și mandatul pentru Consiliul municipal Chișinău din 05

noiembrie 2023 în raport cu anumite formațiuni politice, conferă suspiciune asupra

procesului electoral din cadrul organelor electorale inferioare, care au comis

multiple ilegalități pentru trucarea rezultatelor scrutinului din 05 noiembrie 2023,

inclusiv prin furtul de buletine de vot de la PP „NOI” pentru a aranja un scrutin

favorabil pentru formațiunile reprezentate în respectivele organe electorale.

Astfel, a susținut reclamantul că, PP „NOI” a fost defavorizat din startul

campaniei prin acceptarea și tolerarea furtului de identitate de către Partidul Politic

„NOI”, care ilegal a utilizat abrevierea de PP „NOI”, înșelând alegătorii și membrii

organelor electorale. Or, respectivii nu au fost determinați să-și utilizeze abrevierea

statutară de PP „NOI”. Iar Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale mun.

Chișinău nr. 1 prin înscrierea în cursa electorală a contravenientului Partidul Politic

„NOI”, Andrei Munteanu, care utilizează ilegal atributele exclusive ale Partidului

Politic „Nouă Opțiune Istorică”, și anume, abrevierea statutară de NOI, înregistrată

în Registrul partidelor politice în 02 mai 2013, deliberat a defavorizat candidatul PP

„NOI” Ruslan Popa, prejudiciind dreptul fundamental de a alege și a fi ales.

În acest context, consideră reclamantul că, prin admiterea acestei anomalii

electorale ca în buletinul de vot să existe pentru diferite formațiuni politice a

atributului identic de NOI a făcut confuz inclusiv alegătorul, respectiv, rezultatele

scrutinului din 05 noiembrie 2023, pentru mandatul de primar general al

municipiului Chișinău sunt lovite de nulitate absolută. Iar utilizarea contrar cadrului

legal a atributelor PP ,,NOI” de către PN conduce la invalidarea rezultatelor

alegerilor pentru mandatul de Primar general al municipiului Chișinău din 05

noiembrie 2023. Or, pe tot parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale

generale 2023 organele electorale au avut abordări selective a concurenților

electorali, ignorând principiul șanselor egale a concurenților electorali, a favorizat

prin toate instrumentele care le-au stat la îndemână, înscrierea rezultatelor

preliminare pentru alegerea Primarului municipiului Chișinău publicate pe

platforma electronică a Comisiei Electorale Centrale.

Prin urmare, a subliniat reclamantul că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 a fost publicată de către Comisia Electorală Centrală

doar la data de 12 noiembrie 2023. Iar conceptul hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 de a comasa toate cererile de renumărare a

buletinelor de vot din 05 noiembrie 2023 din diferite circumscripții electorale este

unul ilegal. Or, frauda electorală din circumscripția electorală nr. 1 pentru obținerea

rezultatelor preliminare din 05 noiembrie 2023 la alegerea Primarului general al

municipiului Chișinău este de amploare și are impact major asupra alegerilor

contestate prin infirmarea rezultatelor preliminare.

Totodată, a indicat reclamantul că, uzând de procedeul renumărării voturilor

din 05 noiembrie 2023 pentru mandatul de primar le va da certitudinea că Ivan Ceban

nu este Primar de Chișinău, iar astfel, fiind determinat procesul de declanșare a

alegerilor noi pentru mandatul de primar al municipiului Chișinău. Or, este

inadmisibil ca prin înșelare să fie desemnată persoana în funcția electivă.

În acest context, consideră reclamantul că, organele electorale sunt prezumate

de fraudă, respectiv, se impune a fi elucidate și certificate toate circumstanțele ce

conduc la nulitatea absolută a rezultatelor preliminare pentru funcția de primar drept

urmare a scrutinului din 05 noiembrie 2023 din cadrul Circumscripției electorale

nr.1 pentru mandatul de Primar al municipiului Chișinău.

Astfel, a susținut reclamantul că, Comisia Electorală Centrală în mod arbitrar a

ignorat motivele care conferă ilegalitate rezultatelor preliminare ale scrutinului din

05 noiembrie 2023 realizate pentru alegerea Primarului general al municipiului

Chișinău, limitând dreptul la о contestare eficientă în vederea înlăturării rezultatelor

obținute prin fraudă și fals.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Partidul Politic „Nouă

Opțiune Istorică” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, obligarea renumărării tuturor buletinelor

de vot valorificate în cadrul Consiliului electoral al circumscripției electorale mun.

Chișinău nr. 1, pentru scrutinul de alegeri a Primarului general al municipiului

Chișinău din 05 noiembrie 2023, în cadrul alegerilor locale generale din 2023,

constatarea nulității rezultatelor alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023,

pentru alegerea Primarului general al municipiului Chișinău, precum și anularea

rezultatelor votării din 05 noiembrie 2023, din cadrul alegerilor locale generale

2023, pentru funcția de Primar general al municipiului Chișinău (f.d. 48, 49-60).

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, acțiunea

înaintată de către Partidul Politic ,,Nouă Opțiune Istorică”, reprezintă o acțiune în

obligarea în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. b) Codul administrativ.

Or, elementul central al obiectului acțiunii în obligare rezidă în faptul că, reclamantul

urmărește pe cale judiciară anularea hotărârii și obligarea autorității publice de a

renumăra toate buletinele de vot valorificate în cadrul Consiliului electoral al

circumscripției electorale mun. Chișinău nr. 1, pentru scrutinul de alegeri a

Primarului general al mun. Chișinău din 05 noiembrie 2023, în cadrul alegerilor

locale generale din 2023, constatarea nulității rezultatelor alegerilor locale generale

din 05 noiembrie 2023, pentru alegerea Primarului general al mun. Chișinău, precum

și anularea rezultatelor votării din 05 noiembrie 2023, din cadrul alegerilor locale

generale 2023, pentru funcția de Primar general al mun. Chișinău, dacă revendicarea

pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată.

Prin urmare, prima instanță în conformitate cu prevederile art. 219 din Codul

administrativ l-a apreciat ca un element al pretenției acțiunii în obligare.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, la adoptarea hotărârii nr.1575 din 10

noiembrie 2023, autoritatea publică, la caz Comisia Electorală Centrală și-a exercitat

dreptul discreționar, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și în conformitate

cu prevederile normative care se circumscriu procedurii privind renumărarea

voturilor. Iar atât la examinarea contestației de către pârât, cât și în cadrul ședinței

de judecată reclamantul nu a prezentat careva probe care ar confirma careva dubii

semnificative privind veridicitatea proceselor-verbale privind rezultatele numărării

voturilor, întocmite de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale mun.

Chișinău nr. 1.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, reclamantul prin intermediul

reprezentanților săi care au participat la numărarea voturilor au avut acces la

procesele-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor și prin urmare, în caz

de depistare a unor iregularități urma să sesizeze în conformitate cu prevederile

legale Comisia Electorală Centrală, însă la caz acest fapt a fost omis, fapt ce a dus

la concluzia că, contestația înaintată de Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică”, este

una declarativă și neîntemeiată.

Ce ține de argumentul invocat de reclamant precum că, s-a încălcat procedura

de examinare a sesizărilor de Comisia Electorală Centrală, Curtea de Apel Chișinău

l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or art.44 alin.(4) Cod administrativ, prevede că,

pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este

în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți

participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic

dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau

problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură

și de aceeași autoritate publică. Fiecare participant participă în cadrul procedurii

administrative în mod independent față de ceilalți participanți.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, decizia Comisiei Electorale Centrale

privind conexarea contestațiilor și cererilor și examinarea lor într-o singură

procedură administrativă, inclusiv și a reclamantei este una proporțională în raport

cu scopul urmărit și anume examinarea acestor contestații într-un mod simplu,

adecvat, rapid și eficient, iar instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe

asupra oportunității unui act administrativ.

Prima instanță a constatat că, hotărârea nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, este

motivată în conformitate cu norma legală expusă în hotărâre, or sunt indicate

argumentele care s-au bazat pe o cercetare amplă a materialelor cauzei și a probelor

acumulate în raport cu poziția părților în procedura administrativă.

În acest context, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, acțiunea urmează a fi

respinsă, ca neîntemeiată, deoarece în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine

că, Comisia Electorală Centrală la emiterea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023,

a acționat în cadrul legal, adică cu respectarea legii materiale și a celei procedurale.

Astfel, cu privire la argumentul reclamantului precum că, discrepanța majoră

între votul numeric oferit pentru funcția de Primar al municipiului Chișinău și

mandatul pentru Consiliul municipal Chișinău din 05 noiembrie 2023 în raport cu

anumite formațiuni politice, conferă suspiciune asupra procesului electoral din

cadrul organelor electorale inferioare, care au comis multiple ilegalități pentru

trucarea rezultatelor scrutinului din 05 noiembrie 2023, inclusiv prin furtul de

buletine de vot de la PP „NOI” întrucât, PP „NOI” a fost defavorizat din startul

campaniei prin acceptarea și tolerarea furtului de identitate de către Partidul Politic

„NOI”, care ilegal a utilizat abrevierea de PP „NOI”, înșelând alegătorii și membrii

organelor electorale prima instanță a reținut că, reclamantul în mod abuziv include

în acțiunea înaintate referința cu privire la similitudinea simbolurilor electorale ale

Partidului Politic „Nouă Opțiune Istorică” și Partidului Politic „Noi”, problemă

asupra căreia instanțele judecătorești s-au pronunțat, stabilind că este exclusiv de

competența Agenției Servicii Publice de a soluționa acest aspect.

Prin urmare, prima instanță a considerat că, argumentele reclamantului Partidul

Politic „Nouă Opțiune Istorică”, nu pot fi reținute la caz, deoarece ultimul

interpretează eronat normele de drept și situația de fapt. Or, simpla nemulțumire a

reclamantului cu actul administrativ individual, nu atrage după sine anularea

acestuia.

La data de 17 noiembrie 2023, ora 12:39, Partidul Politic „Nouă Opțiune

Istorică”, a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admiterea a acțiunii depuse de

reclamant.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în

judecată recurentul a indicat că cauza în prima instanță a fost examinată fără a fi

prezentat dosarul administrativ, în care se conțin inclusiv procesele-verbale ale

datelor preliminare ale scrutinului din 05 noiembrie 2023, pentru alegerea Primarului

municipiului Chișinău.

A remarcat că organele electorale sunt prezumate de fraudă respectiv, se

impune a fi elucidate și certificate toate circumstanțele ce conduc la nulitatea

absolută a rezultatelor preliminare pentru funcția de primar drept urmare a

scrutinului din 05 noiembrie 2023 din cadrul Circumscripției electorale nr.1 pentru

mandatul de Primar al municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 15 noiembrie

2023, și conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii a fost

notificat recurentului la 16 noiembrie 2023, ora 11:06, iar copia hotărârii motivate i-

a fost notificată la data de 17 noiembrie 2023, ora 15:30 (f.d. 61, 68).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Prin referința depusă la 18 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

Comisia Electorală Centrală a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de

Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică” și menținerea hotărârii Curții de Apel

(f.d.80-83).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Nouă

Opțiune Istorică”, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că recursul depus de Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică”, conține obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Nouă Opțiune Istorică”.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230 și art.

246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic „Nouă Opțiune Istorică” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic