3ra-1113/23 — anularea hotaririi si dispunerea renumararii voturilor la alegerile locale

3ra-1113/23 — anularea hotaririi si dispunerea renumararii voturilor la alegerile locale (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1113/23

2-23160838-01-3ra-16112023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

18 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând în ședință de judecată publică recursul depus de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării

și Consolidării Moldovei”,

c o n s t a t ă :

La data de 12 noiembrie 2023, ora 12:30, prin intermediul poștei electronice,

Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (în continuare – P.P.

„PDCM”) a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC) cu privire la anularea

parțială a Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea pct. 3, ce vizează

examinarea cererii din 07 noiembrie 2023 a P.P. „PDCM” de renumărare a voturilor

exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, r-nul Glodeni, la

alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor raionali; obligarea CEC să

dispună: a) renumărarea voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din

localitatea Hîjdieni, la alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor

raionali; b) excluderea din procesul de renumărare a voturilor a membrilor biroului

secției de vot care au admis acțiuni neconforme în ziua desfășurării votului și în

privința cărora planează suspiciuni de manifestări părtinitoare în favoarea

contracandidatului; c) efectuarea procesului de renumărare a voturilor în prezența

1

concurentului electoral înaintat de P.P. „PDCM” – a dnei Zinaida Scripcari, precum

si a reprezentantului desemnat din partea P.P. „PDCM” (f.d. 2-4).

În motivarea acțiunii reclamantul P.P. „PDCM” a invocat că, la data de 10

noiembrie 2023 CEC a adoptat Hotărârea „Cu privire la unele cereri și contestații,

prin care se solicită dispunerea renumărării voturilor, depuse la Comisia Electorală

Centrală în zilele de 7-9 noiembrie 2023”, cu care P.P. „PDCM” nu este de acord,

considerând-o vădit ilegală și neîntemeiată din următoarele considerente.

În fapt, la data de 06 noiembrie 2023 P.P. „PDCM” a sesizat printr-o contestație

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale Glodeni nr. 19, prin care a

solicitat:

localitatea Hîjdieni, la alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor

raionali;

secției de vot care au admis în acțiuni neconforme în ziua desfășurării votului si în

privința cărora planează suspiciuni de manifestări părtinitoare în favoarea

contracandidatului;

electoral înaintat de P.P. „PDCM” - a dnei Zinaida Scripcari, precum și a

reprezentantului desemnat din partea P.P. „PDCM”.

În motivarea solicitării sale, P.P. „PDCM” a invocat neconformitățile admise

în ziua votării de către membrii biroului secției de vot care au admis un șir de abateri,

precum ieșirea neautorizată pe parcursul zilei de vot din incinta secției de votare,

deplasarea prin localitate pentru transportarea alegătorilor, accesul preferențial la

listele alegătorilor din localitate, fapte care în opinia reclamantului trezesc suspiciuni

de fraudare a bunei desfășurări a votului, având în vedere diferența mică de voturi

dintre numărul de voturi dintre candidații la funcția de primar de pe locul I și II, dar

și faptul că de către membrii biroului secției de vot au fost întreprinse acțiuni de

susținere directă și indirectă a candidatului înaintat de către concurentul electoral

P.P. „PAS”, precum și faptul că urmare a numărării frauduloase a voturilor ultimul

a acumulat aparent majoritatea necesară pentru câștigarea aparentă a scrutinului

electoral din primul tur al alegerilor primarului din localitate.

Pe marginea sesizării respective, CEC s-a expus prin Hotărârea contestată.

Astfel, CEC a dispus „respingerea ca neîntemeiată, în partea ce vizează cerința de a

dispune renumărarea voturilor” a 77 de contestații depuse de către diferiți concurenți

electorali, printre care și cea a P.P. „PDCM”, prin care s-a solicitat renumărarea

voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, la

alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali.

Reclamantul a susținut că, în primul rând, P.P. „PDCM” consideră ilegală

comasarea de către CEC a celor 77 de contestații și examinarea lor într-o singură

procedură, or, potrivit prevederilor art. 44 alin. (4) din Codul administrativ, pentru

desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este în

drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți

participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic

dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau

2

problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură

și de aceeași autoritate publică.

Prin urmare, sintagma din norma expusă supra că „ele (petițiile) se află în

conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune”, este o condiție ce

impune obligativitatea existenței pretențiilor sau problemelor comune invocate de

contestatari în 77 de contestații, în opinia reclamantului nu corespunde realității, or,

fiecare contestație reflectă situația și multiple încălcări în procesul de desfășurare a

alegerilor locale și numărare a buletinelor de vot din diferite localități, încălcări care

nu sunt identice, cu înaintarea diferitelor solicitări de numărare a voturilor fie separat

pentru alegerea primarului, fie separat pentru alegerea consilierilor locali, fie pentru

alegerea primarului și consilierilor. Respectiv, în situația creată, CEC urma să

examineze fiecare contestație separat și să se expună asupra admisibilității sau

respingerii reieșind din prevederile legale.

Reclamantul a menționat că, acțiunea CEC de comasare a contestațiilor,

contravine și prevederilor art. 80 alin. (1) din Codul administrativ potrivit cărora, în

cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv obligațiile care formează

obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața aceleiași autorități publice,

au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de drept, procedurile pot fi

conexate, chiar dacă scopul lor este diferit.

A notat că în speță, „situația de fapt” este diferită, în toate 77 de

situații/contestații încălcările invocate de contestatari fiind diferite, precum și

solicitările înaintate către CEC la fel fiind diferite, ceea ce face imposibilă acoperirea

tuturor situațiilor printr-o singură decizie, impunându-se aici necesitatea separării

contestațiilor și adoptarea separată a deciziilor pe fiecare caz în parte.

În context, a specificat că CEC, în motivarea deciziei sale menționează că „cele

invocate de către unii autori au un caracter declarativ si nu permit a se deduce cu

celeritate și de a constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina organul

electoral de a ajunge la concluzia pozitivă și obiectivă de a dispune renumărarea

voturilor”. Prin urmare, a subliniat că însăși CEC acceptă faptul că problemele

invocate în contestații de către diferiți autori sunt diferite și doar unele au un caracter

declarativ și nu permit a se deduce cu celeritate și de a constata anumite abateri și

ilegalități.

A indicat că, la fel aici se încadrează și sintagma din Hotărârea contestată,

precum că „unele cereri se rezumă doar la formularea unor critici față de procesul

de vot și în ansamblu la adresa procesului electoral”.

Astfel, reclamantul a concluzionat că alte cereri întrunesc condițiile de

satisfacere a solicitărilor, respectiv nu este clară poziția CEC de a examina toate

contestațiile la pachet și de a le respinge pe toate odată, astfel, fiind încălcat dreptul

de a fi ales la marea majoritate a candidaților figuranți în contestații, or, din

Hotărârea nominalizată nu este clar care contestații întrunesc condițiile de a fi

admise și care poartă un caracter declarativ și nu dispun de un suport probatoriu

corespunzător și urmează a fi respinse.

Referitor la contestația P.P. „PDCM” prin care s-a solicitat renumărarea

voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, la

alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali, reclamantul a reiterat

3

că, s-a invocat existența suspiciunilor rezonabile privind neconformitățile admise în

ziua votării de către membrii biroului secției de vot care au admis un șir de abateri,

precum ieșirea neautorizată pe parcursul zilei de vot din incinta secției de votare,

deplasarea prin localitate pentru transportarea alegătorilor, accesul preferențial la

listele alegătorilor din localitate, fapte care trezesc suspiciuni de fraudare a bunei

desfășurări a votului, având în vedere diferența de mică de voturi dintre numărul de

voturi dintre candidații la funcția de primar de pe locul I și II, dar și faptul că de către

membrii biroului secției de vot au fost întreprinse acțiuni de susținere directă și

indirectă a candidatului înaintat de către concurentul electoral P.P. „PAS”, precum

și faptul că urmare a numărării frauduloase a voturilor ultimul a acumulat aparent

majoritatea necesară pentru câștigarea scrutinului electoral din primul tur al

alegerilor primarului din localitate.

De asemenea, a reținut că în motivarea hotărârii sale de respingere a tuturor

contestațiilor, inclusiv și a celei nominalizate supra, CEC a menționat că „admiterea

solicitărilor de renumărare fără prezentarea unui probatoriu si indicarea expresă

asupra presupuselor încălcări cu trimiterea la norma exactă pune în dificultate

organele electorale care urmează să verifice cele invocate și, respectiv, să efectueze

această procedură”, or, în speță, toate probele (procesele-verbale, buletinele de vot)

sunt deținute exclusiv de către CEC, P.P. „PDCM” fiind pus în situația doar de

constatare a existenței suspiciunilor rezonabile de fraudare a procesului numărării

buletinelor de vot și în consecință a rezultatelor alegerilor în localitatea dată, însă

fără a putea prezenta alte probe suplimentare, fiind vădit încălcat principiul egalității

armelor, principiu care, deși nu are o reflectare expresă în Constituție, este dedus ca

o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil.

Reclamantul P.P. „PDCM” a invocat că, dreptul la egalitatea de arme a fost

consacrat pentru prima dată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin

Hotărârea din 27 iunie 1968, în cauza Neumeister c. Suediei, iar prima condamnare

pentru nerespectarea acestui drept a fost pronunțată prin Hotărârea din 16 iulie 1971,

în cauza Ringeisein c.Austriei. Esența acestei garanții constă în faptul că fiecărei

părți i se conferă o posibilitate rezonabilă în a-și prezenta cauza în astfel de condiții

care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă cu adversarul său, astfel

instanța de judecată trebuie să creeze posibilități egale, suficiente și adecvate de

folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru argumentarea poziției fiecărei părți.

Un alt argument al CEC privind respingerea solicitării de renumărare a

buletinelor de vot, este acela că: „rezultatele renumărărilor sunt în măsură să afecteze

drepturile electorale ale altor concurenți electorali [...]”, or, din context se deduce

concluzia că CEC s-a transformat în „apărătorul drepturilor altor concurenți

electorali”, în speță P.P. „PAS”, cu încălcarea prin analogie a prevederilor art. 36

alin. (1) din Codul administrativ, unde acțiunile se soluționează cu respectarea

principiului supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului,

drepturile și libertățile lui sânt considerate valori supreme și sânt garantate de stat,

precum și cu încălcarea art. 18 din Codul electoral potrivit căruia CEC are misiunea

de a crea condițiile optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii

Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor

4

alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la

finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Reclamantul P.P. „PDCM” și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe

prevederile art. 91 alin. (5), art. 94 alin. (1) și (3), art. 95 alin. (10) și art. 98 din

Codul electoral.

În final, reclamantul a solicitat anularea în parte a Hotărârii CEC nr. 1575 din

10 noiembrie 2023, în partea ce vizează examinarea cererii a P.P. „PDCM” de

renumărare a voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea

Hîjdieni, r-nul Glodeni, la alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor

raionali; obligarea CEC să dispună: a) renumărarea voturilor exprimate în cadrul

biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, la alegerea primarului, consilierilor

locali si consilierilor raionali; b) excluderea din procesul de renumărare a voturilor

a membrilor biroului secției de vot care au admis acțiuni neconforme în ziua

desfășurării votului și în privința cărora planează suspiciuni de manifestări

părtinitoare în favoarea contracandidatului; c) efectuarea procesului de renumărare

a voturilor în prezența concurentului electoral înaintat de P.P. „PDCM” – a dnei

Zinaida Scripcari, precum si a reprezentantului desemnat din partea P.P. „PDCM”.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (f.d. 49, 50-59).

La data de 16 noiembrie 2023, ora 15:41, P.P. „PDCM”, a depus cerere de

recurs împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea a cererii de chemare în judecată depuse

de reclamant.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în

judecată recurentul a indicat că din materialele cauzei rezultă că prin contestația din

07 noiembrie 2023 P.P. „PDCM” a solicitat renumărarea voturilor exprimate în

cadrul biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, la alegerea primarului,

consilierilor locali și consilierilor raionali, fiind invocate existența

neconformităților, abaterilor admise în ziua votării de către membrii biroului secției

de vot, precum ieșirea neautorizată pe parcursul zilei de vot din incinta secției de

votare, deplasarea prin localitate pentru transportarea alegătorilor, accesul

preferențial la listele alegătorilor din localitate, fapte care trezesc suspiciuni de

fraudare a bunei desfășurări a votului, având în vedere diferența de mică de voturi

de până la 10% dintre numărul de voturi dintre candidații la funcția de primar de pe

locul I și II, dar și faptul că de către membrii biroului secției de vot au fost întreprinse

acțiuni de susținere directă și indirectă a candidatului înaintat de către concurentul

electoral P.P. „PAS”, precum și faptul că urmare a numărării frauduloase a voturilor

ultimul a acumulat aparent majoritatea necesară pentru câștigarea aparentă a

scrutinului electoral din primul tur al alegerilor primarului din localitate.

La fel, recurentul a remarcat că art. 95 alin. (1) din Codul electoral, clar și fără

echivoc stabilește că sunt întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul

stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru

concurenții electorali.

5

Consideră recurentul că, materialele cauzei incontestabil demonstrează că

diferența este de până la 10%, între voturile valabil exprimate pentru candidatul P.P.

„PDCM” și candidatul P.P. „PAS”, iar cererea de renumărare a voturilor este

întemeiată.

La 16 noiembrie 2023, ora 16:23, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin

intermediul poștei electronice, la adresa electronică ale CEC pentru notificare copia

recursului depus de P.P. „PDCM”, explicându-i dreptul de a depune referință (f.d.

68).

Prin referința depusă la 17 noiembrie 2023, ora 10:51, prin intermediul poștei

electronice, CEC a solicitat respingerea recursului depus de P.P. „PDCM” în temeiul

art. 248 alin. (1) din Codul administrativ și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

75-76).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei

motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 14 noiembrie

2023, și conform extrasului din poșta electronică, hotărârea motivată a fost notificată

recurentului la 15 noiembrie 2023, ora 10:30 (f.d. 60).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Conform art.247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat oportun de a

cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, în vederea clarificării anumitor circumstanțe.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2023, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

6

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, în vederea clarificării anumitor

circumstanțe.

Reprezentantul recurentului, P.P. „PDCM”, Victor Macovei, împuternicit în

baza procuri f.n., din 13 noiembrie 2023, în ședința instanței de recurs, a susținut

recursul împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

temeiul argumentelor de fapt și de drept invocate, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Reprezentantul intimatei, Galina Botnari, împuternicită în baza procurii Nr.

CEC-8/3775 din 17 noiembrie 2023 în ședința instanței de recurs, a reiterat criticile

formulate în referință și a pledat pentru respingerea recursului depus de P.P.

„PDCM” împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Audiind reprezentanții părților, examinând materialele dosarului, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de P.P. „PDCM”

urmează a fi admis, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea

sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f)

instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Conform art 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În corespundere cu art.12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Art. 17 din Codul administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Conform prevederilor art. 20 alin. (1) din Codul administrativ, dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege,

acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

7

În corespundere cu art.21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Reieșind din prevederile art.22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art.194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În sensul art.219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

După cum denotă actele cauzei, la 12 noiembrie 2023, P.P. „PDCM” a depus

la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva CEC cu privire

la anularea parțială a Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea pct.

3, ce vizează examinarea cererii din 07 noiembrie 2023 a P.P. „PDCM” de

renumărare a voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea

Hîjdieni, r-nul Glodeni, la alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor

raionali; obligarea CEC să dispună: a) renumărarea voturilor exprimate în cadrul

biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, la alegerea primarului, consilierilor

locali si consilierilor raionali; b) excluderea din procesul de renumărare a voturilor

a membrilor biroului secției de vot care au admis acțiuni neconforme în ziua

desfășurării votului și în privința cărora planează suspiciuni de manifestări

părtinitoare în favoarea contracandidatului; c) efectuarea procesului de renumărare

a voturilor în prezența concurentului electoral înaintat de P.P. „PDCM” – a dnei

Zinaida Scripcari, precum si a reprezentantului desemnat din partea P.P. „PDCM”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, la caz, Completul de

judecată al Curții de Apel Chișinău, prin hotărârea din 14 noiembrie 2023, a respins

ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către P.P. „PDCM”.

În susținerea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că obiect al controlului

judecătoresc, la caz, constituie Hotărârea CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în

partea respingerii cererii cu nr. CEC-7/9781 a domnului Ion Chicu, președintele P.P.

„PDCM”, prin care s-a solicitat renumărarea voturilor în localitatea Hîjdieni, r-nul

Glodeni.

Făcând referire la art. 85 alin. (3) și 95 alin. (10) din Codul electoral, Curtea de

Apel Chișinău a menționat că CEC corect a ajuns la concluzia despre netemeinicia

cererii nr. CEC-7/9781 a domnului Ion Chicu, președintele P.P. „PDCM”, prin care

s-a solicitat renumărarea voturilor în localitatea Hîjdieni, r-nul Glodeni.

Prima instanță a reținut că, în speță, argumentul invocat de P.P. „PDCM” în

susținerea cererii de renumărare a voturilor, nu se încadrează în prevederile art. 95

alin. (10) din Codul electoral. Or, de fapt, reclamantul nu pune la îndoială

corectitudinea numărării voturilor, ci pretinde comiterea de către membrii biroului

de vot a încălcărilor care au fraudat buna desfășurare a votului.

8

Prima instanță a indicat că CEC just a concluzionat în actul administrativ

contestat că, argumentul invocat în susținerea cererii de renumărare a voturilor, are

caracter declarativ și nu permite a se deduce la celeritate și de a constata anumite

abateri și ilegalități ce ar determina organul electoral de a ajunge la concluzia

pozitivă și obiectivă de a dispune renumărarea voturilor.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că atât la etapa examinării contestației de

către CEC, cât și în cadrul ședinței de judecată, reclamantul nu a prezentat careva

probe care ar confirma dubii semnificative privind veridicitatea proceselor-verbale

privind rezultatele numărării voturilor, întocmite de CECE Hîjdieni nr. 19/12.

Prima instanță a notat că argumentele reclamantului sunt întemeiate pe

presupuneri care nu sunt justificate măcar printr-o probă confirmativă. Iar, în

circumstanțele descrise, cererea P.P. „PDCM” privind renumărarea voturilor a fost

apreciată de prima instanță ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că reclamantul prin intermediul

reprezentanților săi, care au participat la numărarea voturilor, au avut acces la

procesele-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor, astfel, în caz de

depistare a unor iregularități, urma să sesizeze în conformitate cu prevederile legale

CEC, însă, la caz acest fapt a fost omis, circumstanțe care au dus la concluzia că

contestația înaintată de P.P. „PDCM” este neîntemeiată.

Astfel, prima instanță a constatat că dispunerea conexării contestațiilor și

cererilor depuse în perioada 07 – 09 noiembrie, prin care s-a solicitat renumărarea

voturilor, nu poate fi apreciată la caz ca o încălcare care ar putea duce la anularea

actului administrativ contestat. Or, toate contestațiile care au fost conexate spre

examinare într-o singură procedură, au pretenții comune – renumărarea voturilor în

anumite birouri ale secțiilor de vot din anumite localități, procedura de examinare a

contestațiilor fiind similară.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că, decizia Comisiei Electorale Centrale

privind conexarea contestațiilor și cererilor și examinarea lor într-o singură

procedură administrativă, inclusiv și a reclamantului, este una proporțională în

raport cu scopul urmărit și anume examinarea acestor contestații într-un mod simplu,

adecvat, rapid și eficient, iar instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe

asupra oportunității unui act administrativ.

Reieșind din faptul că în urma efectuării controlului judecătoresc asupra

Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea pct. 3, ce vizează

examinarea cererii din 07 noiembrie 2023 a P.P. „PDCM” de renumărare a voturilor

exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea Hîjdieni, r-nul Glodeni, la

alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor raionali, s-a stabilit

netemeinicia pretenției reclamantului privind anularea acestui act administrativ,

subsecvent prima instanță a respins și pretențiile privind obligarea CEC să dispună:

a) renumărarea voturilor exprimate în cadrul biroului secției de vot din localitatea

Hîjdieni, la alegerea primarului, consilierilor locali si consilierilor raionali; b)

excluderea din procesul de renumărare a voturilor a membrilor biroului secției de

vot care au admis acțiuni neconforme în ziua desfășurării votului și în privința cărora

planează suspiciuni de manifestări părtinitoare în favoarea contracandidatului; c)

efectuarea procesului de renumărare a voturilor în prezența concurentului electoral

9

înaintat de P.P. „PDCM” – a dnei Zinaida Scripcari, precum si a reprezentantului

desemnat din partea P.P. „PDCM”, întrucât pretențiile respective sunt indisolubil

legate una de alta.

În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

remarcă că prin Decretul nr. 744-IX din 21 decembrie 2022 (publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 426-427 la data de 23 decembrie 2022),

Președintele Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 325/2022 pentru adoptarea

Codului electoral. Conform art. 244 alin. (1) din noul Cod electoral, data intrării în

vigoare a acestuia este 01 ianuarie 2023.

În conformitate cu art. 27 lit. s) din Codul electoral, în perioada electorală,

Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: s) examinează cererile și

contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă

hotărâri executorii pe marginea lor.

Conform art. 85 alin. (1), (3) și (5) din Codul electoral, în cazul alegerilor

parlamentare, prezidențiale, locale generale și al referendumului republican,

Comisia Electorală Centrală întocmește, în termen de 5 zile, în baza actelor

prezentate de către consiliile electorale de circumscripție, un proces-verbal care

conține: a) numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază; b) numărul de

alegători înscriși în listele electorale suplimentare; c) numărul de alegători care au

primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e)

diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul

alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate

nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent

electoral/pentru fiecare opțiune privind întrebările la care trebuie să se pronunțe

alegătorii în cadrul referendumului republican; h) numărul total de voturi valabil

exprimate. În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la

confirmarea rezultatelor de către autoritățile abilitate, concurenții

electorali/participanții la referendum pot solicita acestor autorități să dispună

renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea

Constituțională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al

referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul

alegerilor și al referendumurilor locale, în condițiile capitolului XIII. Renumărarea

se efectuează de către aceleași organe electorale, substituindu-se funcționarii

electorali vinovați de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin

hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. În cazul alegerilor locale generale, Comisia

Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe țară într-un proces-verbal,

semnat de către membrii comisiei, și întocmește un raport cu privire la rezultatele

scrutinului.

Potrivit art. 95 alin. (10) din Codul electoral, cererile privind renumărarea

voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința publică a

rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz,

Curtea Constituțională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în

cerere sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor și, respectiv, distribuirea

mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul

stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru

10

concurenții electorali/între voturile date la referendum, precum și în cazul în care

datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor

pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că, prevederile art. 95 alin. (10) din Codul electoral referitor la cererile privind

renumărarea voturilor se aplică alternativ.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind

neîntemeiată poziția reprezentantului CEC, Galina Botnari expusă în ședința

instanței de recurs, precum că condițiile incluse în prevederile art. 95 alin. (10) din

Codul electoral se aplică cumulativ. Or, acestea sunt două temeiuri distincte ce dau

posibilitatea CEC de a dispune renumărarea voturilor:

1) în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil

exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum;

precum și

2) în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale

de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea

acestora.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în cazul din speță

P.P. „PDCM” pretinde că în scrutinul din localitatea Hîjdieni, r-nul Glodeni la

alegerea primarului satului Hîjdieni conform procesului-verbal privind centralizarea

rezultatelor votării la alegerea primarului satului Hîjdieni din 06 noiembrie 2023, s-

a stabilit o diferență de 42 de voturi valabil exprimate dintre candidați pe poziția I și

II (f.d. 38-verso).

Astfel, în conformitate cu art. 173 alin. (1) din Codul electoral, candidatul

Radion Palii, din partea P.P.„PAS” a fost ales pentru funcția de primar, deoarece s-

a constatat că conform procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la

alegerea primarului satului Hîjdieni din 06 noiembrie 2023 acesta a întrunit mai mult

de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.

Or, potrivit numărului de voturi valabil exprimate și incluse în procesul-verbal

privind centralizarea rezultatelor votării la alegerea primarului satului Hîjdieni din

06 noiembrie 2023, în cadrul scrutinului din 05 noiembrie 2023 candidatul Radion

Palii, din partea P.P.„PAS” a acumulat 615 voturi, iar candidatul Zinaida Scripcari,

din partea P.P. „PDCM” a acumulat 573 de voturi.

Prin urmare, diferența dintre candidatul care a fost ales pentru funcția de primar

în cadrul scrutinului din 05 noiembrie 2023 din localitatea Hîjdieni, r-nul Glodeni și

candidatul care a solicitat renumărarea voturilor este de 42 de voturi.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că acest fapt se

încadrează în diferența de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru

concurenții electorali, ceea ce duce la necesitatea dispunerii renumărării voturilor.

Analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul

juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că hotărârea primei instanțe urmează să fie casată parțial, în latura

respingerii de către Curtea de Apel Chișinău a contestației P.P. „PDCM” de

renumărare a voturilor valabil exprimate în cadrul biroului de votare din localitatea

Hîjdieni, r-nul Glodeni la alegerea primarului.

11

Având în vedere raționamentele abordate supra, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de P.P. „PDCM” urmează a fi admis

și casată parțial hotărârea 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii cererii de renumărare voturilor valabil exprimate în cadrul biroului

secției de vot din localitatea Hîjdieni, la alegerea primarului, și emisă o altă decizie

în partea casată de dispunere a renumărării de către Comisia Electorală Centrală a

voturilor în circumscripția Hîjdieni, r-nul Glodeni la alegerea primarului satului

Hîjdieni.

În această consecvență, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este

compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 2451, art. 248 alin. (1)

lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei”.

Se casează parțial hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil, în partea respingerii cererii Partidului

Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” de renumărare a voturilor în

circumscripția Hîjdieni, r-nul Glodeni la alegerea primarului satului Hîjdieni, și se

adoptă o nouă decizie în partea casată prin care:

Se admite parțial contestația depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei” împotriva Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575

din 10 noiembrie 2023.

Se anulează parțial Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10

noiembrie 2023, în partea respingerii renumărării voturilor în circumscripția

Hîjdieni, r-nul Glodeni la alegerea primarului satului Hîjdieni.

Se dispune renumărarea de către Comisia Electorală Centrală a voturilor în

circumscripția Hîjdieni, r-nul Glodeni la alegerea primarului satului Hîjdieni.

În rest, hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

12