3ra-1100/23 — anularea hotaririi si dispunerea renumararii voturilor la alegerile locale

Dosarul nr. 3ra-1100/23

2-23161397-01-3ra-15112023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Alun Dodi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Alun Dodi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, și dispunerea

renumărării voturilor la alegerile locale din 05 noiembrie 2023 în cadrul circumscripției

de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci,

împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alun Dodi,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Alun Dodi, candidatul P.P. „Partidul Schimbării” pe

lista de consilieri al consiliului local al comunei Bubuieci a depus la Curtea de Apel

Chișinău acțiune în contencios împotriva Comisiei Electorale Centrale (în

continuare – CEC), solicitând anularea Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie

2023 „Cu privire la unele cereri și contestații prin care se solicită dispunerea

renumărării voturilor, depuse la Comisia Electorală Centrală în zilele de 07 – 09

noiembrie 2023”, și dispunerea renumărării voturilor la alegerile locale din 05

noiembrie 2023 în cadrul circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci (f.d.

3-5).

În motivarea acțiunii reclamantul Alun Dodi a invocat că, a participat în calitate

de candidat la alegerile din data de 05 noiembrie 2023 la postul de primar al comunei

Bubuieci și în calitate de candidat la post de consilier local al consiliului local al

comunei Bubuieci. În seara zilei de 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de

votare împreună cu alți membri ai echipei a urmărit pe pagina web al CEC rezultatele

scrutinului ale secțiilor de votare ale comunei Bubuieci. Aproximativ la ora 03:00

deja pe data de 06 noiembrie 2023 au fost publicate rezultatele scrutinului de la 3

(trei) secții de votare din comuna Bubuieci. Deoarece rezultatele de la a patra secție

de votare se tergiversau, a solicitat informație despre rezultatele de la ultima secție

1

de votare de la reprezentații de la secțiile de votare din Bubuieci în formă verbală.

În urma calculelor a datelor obținute și celor publicate la acel moment, suma

voturilor obținute la trei partide erau după cum a calculat cu membrii echipei egale

la toți. Peste aproximativ două ore au fost publicate toate rezultatele, însă ele erau

total diferite de cele care le cunoșteau ei și membrii echipei în baza datelor și

calculelor obținute. Rezultatele unor partide au scăzut iar ale câtorva partide au

crescut față de cele calculate de reclamant. Astfel, s-au trezit dubii referitor la

veridicitatea rezultatelor publicate ale alegerilor.

Reclamantul a indicat că, împreună cu membrii echipei a constatat că au

participat la scrutin 3 096 alegatori, din care s-au declarat buletine de vot valabile

pentru candidații la primar 2 959 buletine și 137 buletine de vot nevalabile ce

constituie aproximativ 4, 43% din buletinele de vot, iar la consilieri locali 2 884

buletine valabile și respective 212 buletine nevalabile ce constituie 6, 84% din suma

buletinelor de vot.

A menționat că, luni dimineața la data de 06 noiembrie 2023, s-a deplasat la

CECE nr. 1/8 din comuna Bubuieci pentru a cere copiile proceselor-verbale ale

CECE nr. 1/8 și secțiile de votare 1/276, 1/277, 1/278, 1/279 din comuna Bubuieci,

și pentru a depune o contestare în formă scrisă pe cazul acestor alegeri pentru

renumărarea voturilor.

A susținut că cererea depusă a fost respinsă pe motiv că nu a fost scrisă în forma

corespunzătoare, la fel a primit refuz și în eliberarea copiilor a proceselor-verbale

ale rezultatelor alegerilor de la secțiile de votare, fiindu-i propus să revină a doua zi

cu cererea de contestare în forma corespunzătoare și pentru primirea copiilor

proceselor-verbale.

Reclamantul a notat că la data de 07 noiembrie 2023, CECE nr. 1/8 al comunei

Bubuieci i-a eliberat copiile proceselor-verbale ale candidaților la primar de la toate

secțiile de votare, copia procesului-verbal al CECE nr. 1/8 al comunei Bubuieci și

copiile proceselor-verbale ale listelor de consilieri locali a trei secții de votare 1/277,

1/278, 1/279, însă copiile pentru secția de votare nr. 1/276 nu i s-a eliberat pe motiv

că nu este la CECE, și că toate buletinele și procesele-verbale sunt deja transmise la

CEC. La fel i s-a eliberat copia procesului-verbal și a hotărârii cu privire la

confirmarea legalității alegerilor generale din 05 noiembrie 2023 în circumscripția

electoral comunală Bubuieci nr. 1/8, mun. Chișinău, validarea și atribuirea

mandatelor de consilier și declararea candidaților supleanți în consiliul comunal

Bubuieci, mun. Chișinău în care P.P. „Partidul Schimbării” are 129 de voturi, care

este diferit de numărul de voturi al consilierilor din procesul-verbal al

circumscripției.

La data de 07 noiembrie 2023 reclamantul a depus la CEC o cerere de

contestare și la data de 08 noiembrie 2023, ora 08:45 o anexă cu explicația

argumentată pentru contestare la CEC.

La data de 10 noiembrie 2023, CEC a emis Hotărârea nr.1575, prin care au fost

respinse ca neîntemeiate contestațiile în partea ce vizează cerința de a dispune

renumărarea voturilor.

Reclamantul a susținut că, toate cele menționate în contestația depusă la CEC,

și anume: procentul mare de buletine nevalabile, tergiversarea publicării rezultatelor

scrutinului, refuzul de primire a contestație la CECE nr. 1/8, refuzul eliberării

2

copiilor proceselor-verbale, analiza tabelului de date care arată diferența mare dintre

voturile pentru primari și consilieri, cât și diferența dintre procesele-verbale și

Hotărârea CECE, sunt cauza factorul uman, au un caracter critic care, fiind raportate

la alte încălcări, ar duce la constatarea necesității de a dispune renumărarea voturilor,

pentru că trezesc suspecții mari și bănuială rezonabilă de fraudare a rezultatelor

alegerilor. La fel, reclamantul a considerat că în mod special persoane care urmează

a fi identificate au stricat buletine de vot, care erau corecte și posibil aparțineau P.P.

„Partidul Schimbării” sau altor partide, pentru a facilita alți concurenți electorali ai

acestor partide. Astfel, a menționat că se pierde posibilitatea de a avea un mandat de

consilier în consiliul local al comunei Bubuieci.

În contextul celor expuse, reclamantul a considerat că există probabilitatea de

redistribuire a mandatelor de consilier în urma renumărării voturilor.

Reclamantul Alun Dodi și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 85 alin. (3),

art. 95 alin. (10), art. 100 alin. (5) din Codul electoral.

În final, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 1575 din 10

noiembrie 2023 „Cu privire la unele cereri și contestații prin care se solicită

dispunerea renumărării voturilor, depuse la Comisia Electorală Centrală în zilele de

07 – 09 noiembrie 2023”, și dispunerea renumărării voturilor la alegerile locale din

05 noiembrie 2023 în cadrul circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Alun Dodi, candidatul

P.P. „Partidul Schimbării” pe lista de consilier al consiliului local al comunei

Bubuieci împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea Hotărârii CEC nr.

1575 din 10 noiembrie 2023 și dispunerea renumărării voturilor în cadrul

circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci (f.d. 70, 71-80).

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că

argumentele expuse de Alun Dodi, atât în contestațiile înregistrate CEC, cît și în

prezenta acțiune poartă un caracter declarativ, nu sunt însoțite de probe și dovezi de

natură să confirme necesitatea efectuării exercițiului de renumărare a voturilor. Or,

art. 95 alin. (10) al Codului electoral indică expres că, se califică întemeiate cererile

privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între

voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la

referendum, precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în

procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și

veridicitatea acestora.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că argumentele reclamantului referitoare

la, procentul mare de buletine nevalabile, tergiversarea publicării rezultatelor

scrutinului, refuzul de primire a contestație la CECE nr. 1/8, refuzul eliberării

copiilor proceselor verbale, nu permit a se deduce cu celeritate și de a se constata

anumite abateri și ilegalități ce ar determina instanța să oblige organul electoral de a

dispune renumărarea voturilor. Or, însăși reclamantul în cererea de chemare în

judecată a menționat că CECE nr. 1/8 a refuzat înregistrarea contestației pe motiv că

aceasta nu a fost întocmită corect, după care au fost înregistrate, de asemenea și în

ce privește eliberarea proceselor-verbale, reclamantul a recunoscut că acestea i-au

fost eliberate.

3

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, legiuitorul a stabilit clar în art. 95 alin.

(10) din Codul electoral care motive se califică drept întemeiate pentru a satisface

cererile de renumărare a voturilor.

Astfel, CEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție ori

circumscripție în situația în care se constată indubitabil, pe baza probelor

administrate, că au fost comise erori sau neconcordanțe vădit ireparabile sau fapte

incriminate, al căror efect a dus la influențarea rezultatelor și afectarea procesului de

totalizare a voturilor. Faptul dat este important pentru a asigura un echilibru între

protejarea drepturilor candidaților și prevenirea utilizării abuzive a exercițiului de

renumărare a voturilor.

Prima instanță a reținut că, dispunerea renumărării voturilor fără probe solide

ar putea crea un dezechilibru în procesul electoral și ar putea afecta încrederea

publicului în sistemul electoral, precum și utilizarea unor resurse financiare

nejustificate, fapt pentru care la dispunerea renumărării voturilor Comisia Electorală

Centrală trebuie să dețină un probatoriu cert că presupusele încălcări au existat și au

fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în respectiva

circumscripție, considerent din care, autoritatea publică electorală întemeiat a

respins prin Hotărârea nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, contestațiile nr. CEC-

10ALG/84 din 07 noiembrie și nr. CEC-10ALG/84/S din 08 noiembrie 2023 ale

domnului Alun Dodi, candidat la funcția de consilier local al comunei Bubuieci,

desemnat de P.P. „Partidul Schimbării”, prin care solicită dispunerea renumărării

voturilor în circumscripția Bubuieci nr. 1/8.

Prima instanță a indicat că admiterea solicitării de renumărare fără prezentarea

unui probatoriu și indicarea expresă asupra presupuselor încălcări cu trimiterea la

norma exactă pune în dificultate organele electorale care urmează să verifice cele

invocate și, respectiv, să efectueze această procedură.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că echilibrul între protejarea drepturilor

candidaților și prevenirea utilizării abuzive a procedurii de renumărare a voturilor

este esențial pentru menținerea corectitudinii și transparenței procesului electoral.

Renumărarea voturilor are scopul de a consolida încrederea în procesul electoral și

de a proteja drepturile democratice ale alegătorilor și candidaților, oferind o cale

legală de soluționare a disputelor referitoare la rezultatele alegerilor, iar Comisia

Electorală Centrală are rolul de a lua decizii imparțiale și obiective în funcție de

probele prezentate și existența dreptului lezat.

Prima instanță a notat că, proporționalitatea acțiunii administrative, în special

a actului administrativ, constă în obligația autorităților publice de a nu interveni în

drepturile cetățeanului, decât într-un mod armonios și echilibrat și doar atunci când

o cere interesul public, fără a atinge substanța dreptului subiectiv. Ingerințele în

drepturile omului prin acțiune administrativă nu este exclusă, însă ea trebuie să

urmărească un scop legitim urmând să fie potrivă, necesară și rezonabilă.

Proporționalitatea este un element obligatoriu al principiului legalității acțiunii

administrative. Controlul judecătoresc efectiv realizat prin acțiunea în contencios

administrativ obligă judecătorul administrativ să verifice respectarea acestei axiome

juridice de către autoritățile publice, atunci când se relaționează cu cetățeanul prin

acțiunea administrativă. Orice hotărâre judecătoreasca prin care se înfăptuiește

jurisdicția administrativă trebuie să conțină efectuarea testului proporționalității.

4

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, orice măsură întreprinsă de

autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege

trebuie să corespundă principiului proporționalității. Verbul „trebuie” utilizat de

legiuitorul Republicii Moldova în textul articolului 29 din Codul administrativ

denotă despre o obligație absolută de respectare de către autoritățile publice a

proporționalității atunci când întreprind măsuri oficiale, dar și obligația instanței de

judecată de a verifică în ce măsura corespunde proporționalității.

Principiul proporționalității este derivat din statul de drept și are scopul de a

proteja cetățenii de administrație publică disproporționată. Se bazează pe relația

dintre scop și mijloace. Deci mijloacele pentru atingerea unui scop anume trebuie să

fie potrivite, necesare și rezonabile. O măsură este potrivită numai dacă poate atinge

scopul dorit și este necesară numai dacă nu este disponibil un alt mijloc la fel de

adecvat care să nu interfereze cu drepturile persoanei în cauză. Mai mult, relația

dintre scop și mijloace nu trebuie să fie lipsită de rezonabilitate. O încălcare a

principiului proporționalității duce la nelegalitatea actului administrativ și nu poate

fi înlăturată.

Astfel, prima instanță a constatat că, măsurile întreprinse de către CEC prin

Hotărârea nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în ce privește respingerea contestațiilor

depuse de Alun Dodi, este una legală, justificată și proporțională, în raport cu

prevederile legale relevante speței.

La data de 15 noiembrie 2023, ora 13:58, Alun Dodi, a depus cerere de recurs

împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea a contestației depuse de reclamantă.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în

judecată recurentul a indicat că argumentele expuse în contestațiile depuse la CEC

și la Curtea de Apel permit de a constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina

organul electoral de a ajunge la concluzia pozitivă și obiectivă de a dispune

renumărarea voturilor.

La fel, recurentul a remarcat că în conținutul actelor, și a datelor preliminare

privind rezultatele votării în circumscripția nr. 1/8 com. Bubuieci se observă

erori/divergențe a datelor între datele de participare preliminare publicate pe pagina

web al CEC – 3 096 cetățeni și 3 102 în hotărârea nr. 37 din 06 noiembrie 2023 a

CECE nr. 1/8, la fel și dintre proces-verbal și hotărârea nr. 37 din 06 noiembrie 2023,

care au fost cauzate de factorul uman.

Consideră recurentul că, rectificările respective au un caracter care, fiind

raportate la alte încălcări și împreună cu alte încălcări, procentului mare (6,84%) de

buletine declarate nevalabile datorită factorului uman, dintre care unele pot fi găsite

valabile, ar duce la constatarea necesității de a dispune renumărarea voturilor.

Rezultatele renumărării voturilor pot schimba rezultatele voturilor și redistribuirea

mandatelor pentru consilieri în consiliul local al com. Bubuieci.

Recurentul a invocat că din cele expuse rezultă că au fost comise erori sau

neconcordanțe vădite, fapte al căror efect a dus la influențarea rezultatelor și

afectarea procesului de totalizare a voturilor (diferența rezultatelor preliminare cu

cele anunțate de CEC este mai mare decât voturile necesare pentru PPPS pentru a

obține un mandat de consilier). Pentru un mandat de consilier pentru PPPS în raport

5

cu voturile pentru mandatele de consilier ai Partidului MAN in consiliul local al

com. Bubuieci este nevoie doar de un singur vot.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 14 noiembrie

2023, și conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii a fost

notificat recurentului la 14 noiembrie 2023, ora 16:27, iar copia deciziei motivate i-

a fost notificată la data de 15 noiembrie 2023, ora 14:25 (f.d. 81, 83).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Prin referința depusă la 16 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

CEC a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2)

lit. a1) din Codul administrativ (f.d. 122-124).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Alun Dodi, în raport cu

actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

6

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Alun Dodi, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Alun Dodi, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

7

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alun Dodi.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Alun Dodi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

8