3ra-1100/23 — anularea hotaririi si dispunerea renumararii voturilor la alegerile locale

Dosarul nr. 3ra-1100/23 2-23161397-01-3ra-15112023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Mariana Pitic Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Alun Dodi, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alun Dodi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, și dispunerea renumărării voturilor la alegerile locale din 05 noiembrie 2023 în cadrul circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci, împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alun Dodi, c o n s t a t ă : La 13 noiembrie 2023, Alun Dodi, candidatul P.P.

„Partidul Schimbării” pe lista de consilieri al consiliului local al comunei Bubuieci a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune în contencios împotriva Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC), solicitând anularea Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 „Cu privire la unele cereri și contestații prin care se solicită dispunerea renumărării voturilor, depuse la Comisia Electorală Centrală în zilele de 07 – 09 noiembrie 2023”, și dispunerea renumărării voturilor la alegerile locale din 05 noiembrie 2023 în cadrul circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci (f.d. 3-5). În motivarea acțiunii reclamantul Alun Dodi a invocat că, a participat în calitate de candidat la alegerile din data de 05 noiembrie 2023 la postul de primar al comunei Bubuieci și în calitate de candidat la post de consilier local al consiliului local al comunei Bubuieci.

În seara zilei de 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de votare împreună cu alți membri ai echipei a urmărit pe pagina web al CEC rezultatele scrutinului ale secțiilor de votare ale comunei Bubuieci. Aproximativ la ora 03:00 deja pe data de 06 noiembrie 2023 au fost publicate rezultatele scrutinului de la 3 (trei) secții de votare din comuna Bubuieci. Deoarece rezultatele de la a patra secție de votare se tergiversau, a solicitat informație despre rezultatele de la ultima secție 1 de votare de la reprezentații de la secțiile de votare din Bubuieci în formă verbală. În urma calculelor a datelor obținute și celor publicate la acel moment, suma voturilor obținute la trei partide erau după cum a calculat cu membrii echipei egale la toți.

Peste aproximativ două ore au fost publicate toate rezultatele, însă ele erau total diferite de cele care le cunoșteau ei și membrii echipei în baza datelor și calculelor obținute. Rezultatele unor partide au scăzut iar ale câtorva partide au crescut față de cele calculate de reclamant. Astfel, s-au trezit dubii referitor la veridicitatea rezultatelor publicate ale alegerilor. Reclamantul a indicat că, împreună cu membrii echipei a constatat că au participat la scrutin 3 096 alegatori, din care s-au declarat buletine de vot valabile pentru candidații la primar 2 959 buletine și 137 buletine de vot nevalabile ce constituie aproximativ 4, 43% din buletinele de vot, iar la consilieri locali 2 884 buletine valabile și respective 212 buletine nevalabile ce constituie 6, 84% din suma buletinelor de vot.

A menționat că, luni dimineața la data de 06 noiembrie 2023, s-a deplasat la CECE nr. 1/8 din comuna Bubuieci pentru a cere copiile proceselor-verbale ale CECE nr. 1/8 și secțiile de votare 1/276, 1/277, 1/278, 1/279 din comuna Bubuieci, și pentru a depune o contestare în formă scrisă pe cazul acestor alegeri pentru renumărarea voturilor. A susținut că cererea depusă a fost respinsă pe motiv că nu a fost scrisă în forma corespunzătoare, la fel a primit refuz și în eliberarea copiilor a proceselor-verbale ale rezultatelor alegerilor de la secțiile de votare, fiindu-i propus să revină a doua zi cu cererea de contestare în forma corespunzătoare și pentru primirea copiilor proceselor-verbale.

Reclamantul a notat că la data de 07 noiembrie 2023, CECE nr. 1/8 al comunei Bubuieci i-a eliberat copiile proceselor-verbale ale candidaților la primar de la toate secțiile de votare, copia procesului-verbal al CECE nr. 1/8 al comunei Bubuieci și copiile proceselor-verbale ale listelor de consilieri locali a trei secții de votare 1/277, 1/278, 1/279, însă copiile pentru secția de votare nr. 1/276 nu i s-a eliberat pe motiv că nu este la CECE, și că toate buletinele și procesele-verbale sunt deja transmise la CEC. La fel i s-a eliberat copia procesului-verbal și a hotărârii cu privire la confirmarea legalității alegerilor generale din 05 noiembrie 2023 în circumscripția electoral comunală Bubuieci nr. 1/8, mun.

Chișinău, validarea și atribuirea mandatelor de consilier și declararea candidaților supleanți în consiliul comunal Bubuieci, mun. Chișinău în care P.P. „Partidul Schimbării” are 129 de voturi, care este diferit de numărul de voturi al consilierilor din procesul-verbal al circumscripției. La data de 07 noiembrie 2023 reclamantul a depus la CEC o cerere de contestare și la data de 08 noiembrie 2023, ora 08:45 o anexă cu explicația argumentată pentru contestare la CEC. La data de 10 noiembrie 2023, CEC a emis Hotărârea nr.1575, prin care au fost respinse ca neîntemeiate contestațiile în partea ce vizează cerința de a dispune renumărarea voturilor.

Reclamantul a susținut că, toate cele menționate în contestația depusă la CEC, și anume: procentul mare de buletine nevalabile, tergiversarea publicării rezultatelor scrutinului, refuzul de primire a contestație la CECE nr. 1/8, refuzul eliberării 2 copiilor proceselor-verbale, analiza tabelului de date care arată diferența mare dintre voturile pentru primari și consilieri, cât și diferența dintre procesele-verbale și Hotărârea CECE, sunt cauza factorul uman, au un caracter critic care, fiind raportate la alte încălcări, ar duce la constatarea necesității de a dispune renumărarea voturilor, pentru că trezesc suspecții mari și bănuială rezonabilă de fraudare a rezultatelor alegerilor. La fel, reclamantul a considerat că în mod special persoane care urmează a fi identificate au stricat buletine de vot, care erau corecte și posibil aparțineau P.P.

„Partidul Schimbării” sau altor partide, pentru a facilita alți concurenți electorali ai acestor partide. Astfel, a menționat că se pierde posibilitatea de a avea un mandat de consilier în consiliul local al comunei Bubuieci. În contextul celor expuse, reclamantul a considerat că există probabilitatea de redistribuire a mandatelor de consilier în urma renumărării voturilor. Reclamantul Alun Dodi și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 85 alin. (3), art. 95 alin. (10), art. 100 alin. (5) din Codul electoral. În final, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 „Cu privire la unele cereri și contestații prin care se solicită dispunerea renumărării voturilor, depuse la Comisia Electorală Centrală în zilele de 07 – 09 noiembrie 2023”, și dispunerea renumărării voturilor la alegerile locale din 05 noiembrie 2023 în cadrul circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Alun Dodi, candidatul P.P. „Partidul Schimbării” pe lista de consilier al consiliului local al comunei Bubuieci împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea Hotărârii CEC nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 și dispunerea renumărării voturilor în cadrul circumscripției de votare nr. 1/8 din comuna Bubuieci (f.d. 70, 71-80). În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că argumentele expuse de Alun Dodi, atât în contestațiile înregistrate CEC, cît și în prezenta acțiune poartă un caracter declarativ, nu sunt însoțite de probe și dovezi de natură să confirme necesitatea efectuării exercițiului de renumărare a voturilor.

Or, art. 95 alin. (10) al Codului electoral indică expres că, se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum, precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora. Curtea de Apel Chișinău a menționat că argumentele reclamantului referitoare la, procentul mare de buletine nevalabile, tergiversarea publicării rezultatelor scrutinului, refuzul de primire a contestație la CECE nr. 1/8, refuzul eliberării copiilor proceselor verbale, nu permit a se deduce cu celeritate și de a se constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina instanța să oblige organul electoral de a dispune renumărarea voturilor.

Or, însăși reclamantul în cererea de chemare în judecată a menționat că CECE nr. 1/8 a refuzat înregistrarea contestației pe motiv că aceasta nu a fost întocmită corect, după care au fost înregistrate, de asemenea și în ce privește eliberarea proceselor-verbale, reclamantul a recunoscut că acestea i-au fost eliberate. 3 Curtea de Apel Chișinău a menționat că, legiuitorul a stabilit clar în art. 95 alin. (10) din Codul electoral care motive se califică drept întemeiate pentru a satisface cererile de renumărare a voturilor. Astfel, CEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție ori circumscripție în situația în care se constată indubitabil, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau neconcordanțe vădit ireparabile sau fapte incriminate, al căror efect a dus la influențarea rezultatelor și afectarea procesului de totalizare a voturilor.

Faptul dat este important pentru a asigura un echilibru între protejarea drepturilor candidaților și prevenirea utilizării abuzive a exercițiului de renumărare a voturilor.

Prima instanță a reținut că, dispunerea renumărării voturilor fără probe solide ar putea crea un dezechilibru în procesul electoral și ar putea afecta încrederea publicului în sistemul electoral, precum și utilizarea unor resurse financiare nejustificate, fapt pentru care la dispunerea renumărării voturilor Comisia Electorală Centrală trebuie să dețină un probatoriu cert că presupusele încălcări au existat și au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în respectiva circumscripție, considerent din care, autoritatea publică electorală întemeiat a respins prin Hotărârea nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, contestațiile nr. CEC- 10ALG/84 din 07 noiembrie și nr. CEC-10ALG/84/S din 08 noiembrie 2023 ale domnului Alun Dodi, candidat la funcția de consilier local al comunei Bubuieci, desemnat de P.P.

„Partidul Schimbării”, prin care solicită dispunerea renumărării voturilor în circumscripția Bubuieci nr. 1/8. Prima instanță a indicat că admiterea solicitării de renumărare fără prezentarea unui probatoriu și indicarea expresă asupra presupuselor încălcări cu trimiterea la norma exactă pune în dificultate organele electorale care urmează să verifice cele invocate și, respectiv, să efectueze această procedură. Curtea de Apel Chișinău a menționat că echilibrul între protejarea drepturilor candidaților și prevenirea utilizării abuzive a procedurii de renumărare a voturilor este esențial pentru menținerea corectitudinii și transparenței procesului electoral.

Renumărarea voturilor are scopul de a consolida încrederea în procesul electoral și de a proteja drepturile democratice ale alegătorilor și candidaților, oferind o cale legală de soluționare a disputelor referitoare la rezultatele alegerilor, iar Comisia Electorală Centrală are rolul de a lua decizii imparțiale și obiective în funcție de probele prezentate și existența dreptului lezat. Prima instanță a notat că, proporționalitatea acțiunii administrative, în special a actului administrativ, constă în obligația autorităților publice de a nu interveni în drepturile cetățeanului, decât într-un mod armonios și echilibrat și doar atunci când o cere interesul public, fără a atinge substanța dreptului subiectiv.

Ingerințele în drepturile omului prin acțiune administrativă nu este exclusă, însă ea trebuie să urmărească un scop legitim urmând să fie potrivă, necesară și rezonabilă. Proporționalitatea este un element obligatoriu al principiului legalității acțiunii administrative. Controlul judecătoresc efectiv realizat prin acțiunea în contencios administrativ obligă judecătorul administrativ să verifice respectarea acestei axiome juridice de către autoritățile publice, atunci când se relaționează cu cetățeanul prin acțiunea administrativă. Orice hotărâre judecătoreasca prin care se înfăptuiește jurisdicția administrativă trebuie să conțină efectuarea testului proporționalității. 4 Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

Verbul „trebuie” utilizat de legiuitorul Republicii Moldova în textul articolului 29 din Codul administrativ denotă despre o obligație absolută de respectare de către autoritățile publice a proporționalității atunci când întreprind măsuri oficiale, dar și obligația instanței de judecată de a verifică în ce măsura corespunde proporționalității. Principiul proporționalității este derivat din statul de drept și are scopul de a proteja cetățenii de administrație publică disproporționată. Se bazează pe relația dintre scop și mijloace. Deci mijloacele pentru atingerea unui scop anume trebuie să fie potrivite, necesare și rezonabile. O măsură este potrivită numai dacă poate atinge scopul dorit și este necesară numai dacă nu este disponibil un alt mijloc la fel de adecvat care să nu interfereze cu drepturile persoanei în cauză.

Mai mult, relația dintre scop și mijloace nu trebuie să fie lipsită de rezonabilitate. O încălcare a principiului proporționalității duce la nelegalitatea actului administrativ și nu poate fi înlăturată. Astfel, prima instanță a constatat că, măsurile întreprinse de către CEC prin Hotărârea nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în ce privește respingerea contestațiilor depuse de Alun Dodi, este una legală, justificată și proporțională, în raport cu prevederile legale relevante speței. La data de 15 noiembrie 2023, ora 13:58, Alun Dodi, a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea a contestației depuse de reclamantă.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată recurentul a indicat că argumentele expuse în contestațiile depuse la CEC și la Curtea de Apel permit de a constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina organul electoral de a ajunge la concluzia pozitivă și obiectivă de a dispune renumărarea voturilor. La fel, recurentul a remarcat că în conținutul actelor, și a datelor preliminare privind rezultatele votării în circumscripția nr. 1/8 com. Bubuieci se observă erori/divergențe a datelor între datele de participare preliminare publicate pe pagina web al CEC – 3 096 cetățeni și 3 102 în hotărârea nr. 37 din 06 noiembrie 2023 a CECE nr. 1/8, la fel și dintre proces-verbal și hotărârea nr. 37 din 06 noiembrie 2023, care au fost cauzate de factorul uman.

Consideră recurentul că, rectificările respective au un caracter care, fiind raportate la alte încălcări și împreună cu alte încălcări, procentului mare (6,84%) de buletine declarate nevalabile datorită factorului uman, dintre care unele pot fi găsite valabile, ar duce la constatarea necesității de a dispune renumărarea voturilor. Rezultatele renumărării voturilor pot schimba rezultatele voturilor și redistribuirea mandatelor pentru consilieri în consiliul local al com. Bubuieci. Recurentul a invocat că din cele expuse rezultă că au fost comise erori sau neconcordanțe vădite, fapte al căror efect a dus la influențarea rezultatelor și afectarea procesului de totalizare a voturilor (diferența rezultatelor preliminare cu cele anunțate de CEC este mai mare decât voturile necesare pentru PPPS pentru a obține un mandat de consilier).

Pentru un mandat de consilier pentru PPPS în raport 5 cu voturile pentru mandatele de consilier ai Partidului MAN in consiliul local al com. Bubuieci este nevoie doar de un singur vot. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 14 noiembrie 2023, și conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii a fost notificat recurentului la 14 noiembrie 2023, ora 16:27, iar copia deciziei motivate i- a fost notificată la data de 15 noiembrie 2023, ora 14:25 (f.d. 81, 83). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal. Prin referința depusă la 16 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, CEC a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ (f.d.

122-124). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Alun Dodi, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și 6 temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Alun Dodi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alun Dodi, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel 7 Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alun Dodi. Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Alun Dodi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Mariana Pitic Diana Stănilă 8