3ra-1114/23 — anularea hotaririi si dispunerea renumararii voturilor la alegerile locale

Dosarul nr.3ra-1114/23 2-23160814-01-3ra-17112023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Bostan, V. Negru D E C I Z I E 18 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Oxana Parfeni Mariana Pitic examinând recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea ce vizează examinarea cererilor Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” de renumărare a voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali, cu obligarea renumărarea voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali, împotriva hotărârii din data de 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, c o n s t a t ă : La data de 12 noiembrie 2023, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (în continuare – P.P.

„PDCM”) a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC) privind anularea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 în partea ce vizează examinarea cererilor P.P. „PDCM” de renumărare a voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali, cu obligarea renumărării voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali. În motivarea acțiunii reclamantul P.P.

„PDCM” a invocat că la 07 noiembrie 2023 a sesizat printr-o contestație CEC, prin care a solicitat renumărarea voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, 1 din r. Florești, la alegerea primarului din aceste localități, precum și efectuarea procesului de renumărare a voturilor în prezența concurenților electorali înaintați de P.P. „PDCM” și a reprezentanților desemnați din partea acestui partid. În motivarea solicitării sale, P.P. „PDCM” a invocat existența suspiciunilor rezonabile privind numărarea și totalizarea incorectă a voturilor, nevalabilitatea aplicării ștampilelor de pe unele buletine de vot, fapte care trezesc suspiciuni de fraudare a rezultatelor votului în condițiile în care se atestă o diferență mică între numărul de voturi acumulate dintre contracandidații din scrutinul organizat pentru alegerea Primarului din localitatea Năpadova situați pe locul I și II, diferența fiind de 28 de voturi.

Cu referire la scrutinul organizat pentru alegerea Primarului localității Sănătăuca, cu diferența de 5 voturi dintre candidații situați pe locul II și III. Prin hotărârea contestată, CEC a respins ca neîntemeiate contestațiile depuse de către diferiți concurenți electorali, în partea ce vizează cerința de a dispune renumărarea voturilor, inclusiv și contestația P.P. „PDCM”, prin care s-a solicitat renumărarea voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, din r. Florești. În opinia P.P.

„PDCM” comasarea de către CEC a celor 77 de contestații și examinarea lor într-o singură procedură este ilegală, deoarece potrivit prevederilor art. 44 alin. (4) din Codul administrativ, pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură și de aceeași autoritate publică.

Partidul politic a subliniat că sintagma din norma expusă supra că „ele (petițiile) se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune” este o condiție ce impune obligativitatea existenței pretențiilor sau problemelor comune invocate de contestatari în 77 de contestații, fapt ce, la caz, nu corespunde realității, or, fiecare contestație reflectă situația și multiple încălcări în procesul de desfășurare a alegerilor locale și numărare a buletinelor de vot din diferite localități, încălcări, care nu sunt identice, cu înaintarea diferitelor solicitări de numărare a voturilor fie separat pentru alegerea primarului, fie separat pentru alegerea consilierilor locali, fie pentru alegerea primarului și consilierilor.

Respectiv, în situația creată, CEC urma să examineze fiecare contestație separat și să se expună asupra admisibilității sau respingerii reieșind din prevederile legale. Acțiunea CEC de comasare a contestațiilor contravine și prevederilor art. 80 alin. (1) din Codul administrativ potrivit cărora, în cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv obligațiile care formează obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața aceleiași autorități publice, au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de drept, procedurile pot fi conexate, chiar dacă scopul lor este diferit.

În speță, „situația de fapt” este diferită, în toate 77 de situații/contestații încălcările invocate de contestatari fiind diferite, precum și solicitările înaintate către CEC la fel fiind diferite, ceea ce face imposibilă acoperirea tuturor situațiilor printr- 2 o singură decizie, impunându-se aici necesitatea separării contestațiilor și adoptarea separată a deciziilor pe fiecare caz în parte. În context P.P.

„PDCM” a specificat că CEC, în motivarea deciziei sale menționează că „cele invocate de către unii autori au un caracter declarativ și nu permit a se deduce cu celeritate și de a constata anumite abateri și ilegalități ce ar determina organul electoral de a ajunge la concluzia pozitivă și obiectivă de a dispune renumărarea voturilor”, prin urmare, însăși CEC acceptă faptul că problemele invocate în contestații de către diferiți autori sunt diferite și doar unele au un caracter declarativ și nu permit a se deduce cu celeritate și de a constata anumite abateri și ilegalități. La fel și sintagma din hotărârea contestată precum că „unele cereri se rezumă doar la formularea unor critici față de procesul de vot și în ansamblu la adresa procesului electoral”, deci, se deduce concluzia că alte cereri întrunesc condițiile de satisfacere a solicitărilor.

Respectiv nu este clară poziția CEC de a examina toate contestațiile la pachet și de a le respinge pe toate odată, astfel, fiind încălcat dreptul de a fi ales la marea majoritate a candidaților figuranți în contestații, or, din hotărârea nominalizată nu este clar care contestații întrunesc condițiile de a fi admise și care poartă un caracter declarativ și nu dispun de un suport probatoriu corespunzător și urmează a fi respinse. Referitor la contestația prin care P.P.

„PDCM” a solicitat renumărarea voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, din r. Florești, la alegerea primarului din aceste localități, precum și efectuarea procesului de renumărare a voturilor în prezența concurenților electorali înaintați de partidului politic și a reprezentanților desemnați din partea acestui partid, a reiterat că s-a invocat existența suspiciunilor rezonabile privind numărarea și totalizarea incorectă a voturilor, nevalabilitatea aplicării ștampilelor de pe unele buletine de vot, fapte care trezesc suspiciuni de fraudare a rezultatelor votului în condițiile în care se atestă o diferență mică între numărul de voturi acumulate dintre contracandidații din scrutinul organizat pentru alegerea Primarului din localitatea Năpadova situați pe locul I și II, diferența fiind de 28 de voturi, iar la scrutinul organizat pentru alegerea Primarului localității Sănătăuca, relevă diferența de 5 voturi dintre candidații situați pe locul II și III.

În motivarea hotărârii sale de respingere a tuturor contestațiilor, inclusiv și a celei nominalizate supra, CEC a menționat că „admiterea solicitărilor de renumărare fără prezentarea unui probatoriu și indicarea expresă asupra presupuselor încălcări cu trimiterea la norma exactă pune în dificultate organele electorale, care urmează să verifice cele invocate și, respectiv, să efectueze această procedură”, or, în speță, toate probele (procesele-verbale, buletinele de vot) sunt deținute exclusiv de către CEC, iar P.P. „PDCM” este pus în situația doar de constatare a existenței suspiciunilor rezonabile de fraudare a procesului numărării buletinelor de vot și în consecință a rezultatelor alegerilor în localitatea dată, însă fără a putea prezenta alte probe suplimentare, fiind vădit încălcat principiul egalității armelor, principiu care, deși nu are o reflectare expresă în constituție, este dedus ca o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil.

3 Un alt argument al CEC privind respingerea solicitării de renumărare a buletinelor de vot este că „rezultatele renumărărilor sunt în măsură să afecteze drepturile electorale ale altor concurenți electorali”, or din context se deduce concluzia că CEC s-a transformat în apărătorul drepturilor altor concurenți electorali, în speță a P.P. „PAS”, cu încălcarea prin analogie a art. 36 alin. (1) din Codul administrativ și art. 18 din Codul electoral. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de către P.P. „PDCM” împotriva CEC privind anularea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 în partea ce vizează examinarea cererilor P.P.

„PDCM” de renumărare a voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali, cu obligarea renumărarea voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali. La 16 noiembrie 2023, P.P. „PDCM” a depus recurs împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii. În motivarea recursului P.P. „PDCM” a menționat că hotărârea instanței de fond este arbitrară, bazată în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

P.P. „PDCM” a susținut că prin contestația din 07 noiembrie 2023 a invocat existența suspiciunilor rezonabile privind numărarea și totalizarea incorectă a voturilor, nevalabilitatea aplicării ștampilelor de pe unele buletine de vot, fapte care trezesc suspiciuni de fraudare a rezultatelor votului, în condițiile în care, se atestă o diferență mică între numărul de voturi acumulate dintre contracandidații din scrutinul organizat pentru alegerea Primarului din localitatea Năpadova situați pe locul I și II, diferența fiind de 28 de voturi, iar la scrutinul organizat pentru alegerea Primarului din localitatea Sănătăuca, diferența este de 5 voturi dintre candidații situați pe locul II și III. Consideră că materialele cauzei incontestabil demonstrează că diferența este de până la 10 %, între voturile valabil exprimate pentru candidatul P.P.

„PDCM” și candidatul P.P. „PAS”, iar cererea de renumărare a voturilor este întemeiată. La 17 noiembrie 2023, ora 09:55, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică ale CEC pentru notificare copia recursului depus de P.P. „PDCM”, explicându-i dreptul de a depune referință (f.d. 60). Prin referința depusă la 17 noiembrie 2023, ora 18:12, prin intermediul poștei electronice, CEC a solicitat respingerea recursului depus de P.P. „PDCM” în temeiul art. 248 alin. (1) din Codul administrativ și menținerea hotărârii primei instanțe . În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen. 4 Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 14 noiembrie 2023, și conform extrasului din poșta electronică, hotărârea motivată a fost notificată recurentului la 14 noiembrie 2023, ora 16:44 (f.d. 57). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal. Conform art.247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Examinând materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de P.P. „PDCM” urmează a fi admis, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Conform art 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de 5 autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. În corespundere cu art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Art. 17 din Codul administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Conform prevederilor art. 20 alin. (1) din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. În corespundere cu art.21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art.22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art.194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În sensul art.219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

După cum denotă actele cauzei, la 12 noiembrie 2023, P.P. „PDCM” a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva CEC privind anularea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 în partea ce vizează examinarea cererilor P.P. „PDCM” de renumărare a voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali, cu obligarea renumărarea voturilor exprimate în cadrul birourilor secțiilor de vot din localitățile Sănătăuca și Năpadova, la alegerea primarului, consilierilor locali și consilierilor raionali. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, la caz, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, prin hotărârea din 14 noiembrie 2023, a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către P.P.

„PDCM”. În susținerea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că în temeiul art. 27, lit. s), art. 85 alin. (1), (3) și (5), art. 95 alin. (10) și art. 97 alin. (2), pct. 2, lit. b) din Codul electoral, a concluzionat că la adoptarea hotărârii nr.1575 din 10 noiembrie 2023 în partea ce vizează examinarea cererilor P.P. „PDCM”, CEC și-a exercitat dreptul discreționar, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și în conformitate 6 cu prevederile normative care se circumscriu procedurii privind renumărarea voturilor. Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, a constatat că atât la examinarea contestației de către autoritatea pârâtă, cât și în cadrul ședinței de judecată partidul politic nu a prezentat careva probe, care ar confirma careva dubii semnificative privind veridicitatea proceselor-verbale privind rezultatele numărării voturilor, întocmite de CECE Năpadova nr.18/24 și de CECE Sănătăuca nr.18/31.

Mai mult, instanța de fond a menționat că, la caz, a fost respectat și pct. 124 din Regulamentul de activitate al biroului electoral al secției de votare, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1101/2023, or, P.P. „PDCM”, prin intermediul reprezentanților săi, care au participat la numărarea voturilor au avut acces la procesele-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor și prin urmare, în caz de depistare a unor iregularități urmau să sesizeze, în conformitate cu prevederile legale, CEC. În speța, acest fapt a fost omis, prin urmare, contestația înaintată de P.P. „PDCM” este una declarativă și neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău reieșind din prevederile art.44 alin.(4), art.28 alin.(1), art. 29 alin.(2) și (3) din Codul administrativ în colaborare cu art.80 alin.(1) din Codul electoral a respins ca fiind neîntemeiat argumentul partidului politic precum că CEC a încălcat procedura de examinare a sesizărilor, din motiv că decizia CEC privind conexarea contestațiilor, a cererilor și examinarea lor într-o singură procedură administrativă, inclusiv și contestația P.P. „PDCM” este una proporțională în raport cu scopul urmărit și anume examinarea acestor contestații într-un mod simplu, adecvat, rapid și eficient, iar instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

Totodată, instanța de fond a indicat că hotărârea nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea ce vizează examinarea cererilor P.P. „PDCM”, este motivată în conformitate cu art. 31 și art. 118 din Codul administrativ, fiind indicate argumentele care s-au bazat pe o cercetare amplă a materialelor cauzei și a probelor acumulate în raport cu poziția părților în procedura administrativă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin Decretul nr. 744-IX din 21 decembrie 2022 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 426-427 la data de 23 decembrie 2022), Președintele Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 325/2022 pentru adoptarea Codului electoral.

Conform art. 244 alin. (1) din noul Cod electoral, data intrării în vigoare a acestuia este 01 ianuarie 2023. În conformitate cu art. 27 lit. s) din Codul electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor.

Conform art. 85 alin. (1), (3) și (5) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale și al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmește, în termen de 5 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripție, un proces-verbal care conține: a) numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază; b) numărul de alegători înscriși în listele electorale suplimentare; c) numărul de alegători care au 7 primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opțiune privind întrebările la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului republican; h) numărul total de voturi valabil exprimate.

În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autoritățile abilitate, concurenții electorali/participanții la referendum pot solicita acestor autorități să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituțională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor și al referendumurilor locale, în condițiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleași organe electorale, substituindu-se funcționarii electorali vinovați de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

În cazul alegerilor locale generale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe țară într-un proces-verbal, semnat de către membrii comisiei, și întocmește un raport cu privire la rezultatele scrutinului. Potrivit art. 95 alin. (10) din Codul electoral, cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituțională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor și, respectiv, distribuirea mandatelor.

Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum, precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora. În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, temeiurile specificare la art. 95 alin. (10) din Codul electoral referitor la cererile privind renumărarea voturilor se aplică alternativ și nu cumulativ.

Or, acestea sunt două temeiuri distincte ce dau posibilitatea CEC de a dispune renumărarea voturilor: 1) în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum; precum și 2) în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în cazul din speță P.P. „PDCM” pretinde că în scrutinul din localitatea Sănătăuca, r-nul Florești la alegerea primarului satului Sănătăuca conform procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerea primarului satului Sănătăuca, r-nul Florești din 06 noiembrie 2023, s-a stabilit o diferență de 5 voturi valabil exprimate dintre candidați pe poziția I și II (f.d.

32). Astfel, candidați incluși în turul II de scrutin sunt: 8 - candidatul Tudor Chibidoc, din partea P.P. „PAS”; și - candidatul independent, Sergiu Robu. Potrivit numărului de voturi valabil exprimate și incluse în procesul-verbal din 06 noiembrie 2023 privind centralizarea rezultatelor votării la alegerea primarului satului Sănătăuca, r-nul Florești, în cadrul scrutinului din 05 noiembrie 2023 candidatul Tudor Chibidoc, din partea P.P. „PAS” a acumulat 302 de voturi, candidatul independent, Sergiu Robu a acumulat 267 de voturi, iar candidatul Serghei Amarfii, din partea P.P. „PDCM” se atestă că a acumulat 262 de voturi. Prin urmare, diferența dintre candidatul independent, Sergiu Robu care a acces în turul II al alegerilor locale a primarului satului Sănătăuca, r-nul Florești și candidatul Serghei Amarfii, din partea P.P.

„PDCM”, care a solicitat renumărarea voturilor, este de 5 voturi. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că acest fapt se încadrează în diferența de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali, ceea ce duce la necesitatea dispunerii renumărării voturilor. Analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că hotărârea primei instanțe urmează să fie casată parțial, în latura respingerii de către Curtea de Apel Chișinău a contestației P.P. „PDCM” de renumărare a voturilor în circumscripția Sănătăuca, r-nul Florești la alegerea primarului satului Sănătăuca.

Având în vedere raționamentele abordate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de P.P. „PDCM” urmează a fi admis și casată parțial hotărârea 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii cererii de renumărare voturilor în circumscripția Sănătăuca, r-nul Florești, la alegerea primarului, și emisă o altă decizie în partea casată de dispunere a renumărării de către Comisia Electorală Centrală a voturilor în circumscripția Sănătăuca, r-nul Florești la alegerea primarului satului Sănătăuca. În această consecvență, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 2451, art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Se casează parțial hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, în partea respingerii cererii Partidului 9 Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” de renumărare a voturilor în circumscripția Sănătăuca, r-nul Florești la alegerea primarului satului Sănătăuca, și se adoptă o nouă decizie în partea casată prin care: Se admite parțial contestația depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023. Se anulează parțial Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea respingerii renumărării voturilor în circumscripția Sănătăuca, r-nul Florești la alegerea primarului satului Sănătăuca.

Se obligă Comisia Electorală Centrală să emită hotărâre cu privire la renumărarea voturilor în circumscripția Sănătăuca, r-nul Florești la alegerea primarului satului Sănătăuca. În rest, hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău se menține. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Oxana Parfeni Mariana Pitic 10