3ra-1167/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-1167/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1167/23
2-23165335-01-3ra-30112023
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Bostan, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
08 decembrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ defavorabil,
împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova”,
c o n s t a t ă :
La data de 20 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 1588 din 17 noiembrie 2023.
În motivarea acțiunii reclamantul Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” a indicat că, cu hotărârea adoptată de Comisia Electorală
Centrală, nu este de acord, și o califică ca fiind ilegală, motiv pentru care aceasta
urmează a fi anulată, întrucât, contestația a fost depusă de Biroul Permanent al
Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi, reprezentat de Președintele Biroului
Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi – Valentin Briniște și juristul
staff-ului electoral – Ina Jalbă. Or, în cadrul alegerilor locale generale din
05 noiembrie 2023, calitatea de concurent electoral o deține Partidul Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate” și nici într-un caz Biroul Permanent al Organizației
Teritoriale PAS Anenii Noi.
La fel, reclamantul a menționat că semnatarii au înaintat contestația în calitate
de persoane care dețin funcții organizatorice din cadrul partidului politic, ceea ce la
1
fel determină caracterul inadmisibil al contestației. Iar astfel, nu poate fi reprezentat
partidul de către o organizație din structura sa internă. Însă, la acest capitol, este
menționat în actul contestat, precum că, conform art. 48 alin. (3) lit. a) din Statut,
președintele organizației teritoriale reprezintă partidul la nivel teritorial. Astfel,
prezenta contestație a fost depusă de către președintele Biroului Permanent al
Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi împotriva unor fapte considerate ilicite,
produse în unitatea teritorială în care se află sediul acesteia.
Prin urmare, reclamantul a apreciat ca netemeinică concluzia dată, or, pct. 48
alin.(3) lit. a) din Statut se referă, în mod evident, la reprezentare politică, nu și la
cea juridică, or, cu certitudine Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS nu
dispune de capacitate juridică de a încheia acte juridice pe teritoriul administrativ.
Mai mult, pretinde că autoritatea publică se contrazice prin astfel de afirmații,
odată ce însuși autorul contestației susține că pliantul răspândit reprezintă „act de
dezinformare și denigrare în adresa Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, dar nu a Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS.
În această ordine de idei, reclamantul a susținut că, pliantele în speță au fost
răspândite pe teritoriul administrativ al orașului Anenii Noi, nu a raionului Anenii
Noi. Însă, contestația a fost depusă de Biroul Permanent al Organizației Teritoriale
PAS, nu de Biroului Permanent al Organizației Locale, care, prin președintele său,
reprezintă Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la nivel al localității -
conform pct. 36 alin. (1) lit. a) din Statutul Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”.
Astfel, reclamantul a relevat că, autoritatea publică a reținut spre examinare
contestație depusă de o persoană neîmputernicită, urmând să-o declare inadmisibilă.
Totodată, contestația nu ar corespunde formei și conținutului, nefiind semnată
în modul corespunzător. De asemenea, nu s-a indicat ce drept electoral se revendică,
nefiind invocate prevederile pe care își întemeiază contestația, nefiind anexată
declarația pe proprie răspundere privind proveniența legală a acestora, întocmită
conform modelului din anexa nr. 2 la Regulamentul Comisiei Electorale Centrale nr.
1128/2023.
Cu referire la încălcarea prevederilor Codului electoral, reclamantul a
menționat că, partidul a achiziționat în data de 10 octombrie 2023, de la agentul
economic S.R.L. ,,Crafti Business”, IDNO 1004600069507, în baza ordinului de
plată nr. 625 din 10 octombrie 2023, facturii nr. 174472 din 10 octombrie 2023 hârtie
A4 în valoare de 6 378 de lei.
La fel, la data de 11 octombrie 2023 de la agentul economic S.R.L. ,,Belmond
Grup”, IDNO 1013600028669, în baza ordinului de plată nr. 636 din 11 octombrie
2023, facturii nr. 62 din 11 octombrie 2023 a achiziționat tonere pentru imprimante
în valoare de 9 000 de lei. Or, aceste cheltuieli au fost reflectate la rândul 3.1.10.1
achiziționarea obiectelor de cancelarie, rechizitelor de birou din Raportul privind
finanțarea campaniei electorale la data de 13 octombrie 2023.
Mai mult, a notat că partidul deține și imprimante, fapt cunoscut și declarat la
Comisia în baza rapoartelor financiare prezentate.
2
În acest context, reclamantul a considerat că, cele invocate de către autoritatea
emitentă nu corespund realității, fiind eronat apreciate circumstanțele de fapt,
precum și prevederile legale, având în vedere că, tipărirea materialului electoral la
echipament propriu cu respectarea rigorilor legale, nu reprezintă utilizare a
fondurilor financiare nedeclarate. Or, Comisia Electorală Centrală a și stabilit lipsa
încălcărilor în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale. Iar astfel, actul
administrativ a fost emis de un organ electoral în lipsa competenței.
Prin încheierea protocolară din 23 noiembrie 2023a Curții de Apel Chișinău, s-
a atras în proces în calitate de terț, Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS
Anenii Noi (f.d. 47).
Prin hotărârea din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Partidul Politic
,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale
Centrale cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electoral Centrale nr. 1588 din
17 noiembrie 2023 (f.d. 59, 60-73).
În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că Comisia
Electorală Centrală întemeiat a admis parțial contestația Biroului permanent al
organizației teritoriale Anenii Noi a Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/8655 din 24 octombrie 2023,
constatând reflectarea în Raportul privind finanțarea campaniei electorale al
Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” pentru situația din
13 octombrie 2023 a cheltuielilor pentru producerea materialelor publicitare
menționate în contestație, precum și distribuirea și difuzarea materialelor publicitare
produse la echipament propriu de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” ca fiind contrare prevederilor Regulamentului privind modul
de furnizare, distribuire și difuzare publicității politice, electorale și a mesajelor de
interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.
Iar prin urmare, aplicând Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, sancțiunea sub formă de avertisment pentru încălcarea pct. 98 din
Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității
politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1155/2023 (f.d. 7-9). Or, examinând Raportul privind
finanțarea campaniei electorale al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
pentru situația din 13 octombrie 2023, înregistrat la Comisia Electorală Centrală sub
nr. CEC-7/8089 din 13 octombrie 2023, precum și rapoartele corectate prezentate
ulterior și înregistrate la Comisie sub nr. CEC-7/8328 din 17 octombrie 2023 și,
respectiv, nr. CEC-7/9181 din 30 octombrie 2023 (f.d. 36-41), prima instanță a
constatat la compartimentul 3.1.10.1 ,,achiziționarea obiectelor de cancelarie,
rechizitelor de birou”. Iar astfel, Curtea de apel Chișinău a reținut că în data de 10
octombrie 2023, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a achiziționat de la
agentul economic S.R.L. ,,Crafti Business”, IDNO 1004600069507, în baza facturii
nr. 174472 din 10 octombrie 2023, obiecte de cancelarie în sumă de 6 378 de lei, iar
în data de 11 octombrie 2023 de la agentul economic S.R.L. ,,Belmond Grup”, IDNO
1013600028669, în baza facturii nr. 62 din 11 octombrie 2023, a achiziționat obiecte
3
de cancelarie în sumă de 9 000 de lei. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a
concluzionat că în raport sunt indicate cheltuielile pentru producerea materialelor
publicitare la care se face trimitere în contestația depusă de Biroul permanent al
organizației teritoriale Anenii Noi a Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”.
În ceea ce privește distribuirea și difuzarea materialelor publicitare produse la
echipament propriu de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, la 17 octombrie 2023, în jurul
orei 13:01, în apropiere de unele gospodării private, au fost observate persoane ce
distribuiau materiale cu scop de agitație electorală (f.d.27). Iar, materialele au fost
tipărite de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, în
data de 16 octombrie 2023, într-un tiraj de 4 000 de exemplare (A5), cu echipament
propriu, ceea ce denotă că nu sunt achitate din contul „Fond electoral”. Or, prin
adresarea nr. CEC-7/7107 din 25 septembrie 2023 reclamantul a informat Comisia
despre deschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral” la B.C.
„Moldindconbank” S.A. și a prezentat rechizitele bancare ale acestuia, deci
distribuirea materialelor promoționale, ce au fost elaborate în data de 16 octombrie
2023, a avut loc după deschiderea contului.
Curtea de Apel Chișinău a notat că, conform conținutului materialelor
distribuite, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” îi
încriminează Partidului Acțiune și Solidaritate faptul că prin instrumentul său docil,
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, pedepsește toți consumatorii
de apă și servicii de canalizare din Anenii Noi prin majorarea abuzivă a tarifelor,
deși tarifele sunt înaintate de Î.M. „Арă Canal” din Anenii Noi în baza cheltuielilor
avizate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și aprobate de
Consiliul or. Anenii Noi. Or, pct. 33 din Regulamentul privind modul de furnizare,
distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes
public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023, subiecții
publicității politice sau electorale își pot exprima opiniile în mod liber și sub toate
aspectele cu privire la temele de interes public ce formează obiect al competiției
politice ori electorale. Furnizorii de publicitate își pot alege liber forma de
comunicare publică a mesajelor. Însă, conform pct. 98 din Regulamentul privind
modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a
mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
1155/2023, prin excepție de la prevederile pct. 97, fiecare material publicitar al
subiecților publicității politice/electorale, care declară pe propria răspundere că nu
au utilizat servicii ale producătorilor de publicitate specializați și nu au deschise
conturi bancare cu mențiunile respective, trebuie să conțină următoarele informații:
numele și prenumele subiectului publicității, data tipăririi, tirajul materialului și
mențiunea „Tipărit la echipament tehnic propriu”. Iar conform art. 70 alin. (9) din
Codul electoral, fiecare material publicitar al candidaților independenți, care declară
pe propria răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităților specializate
și nu au deschis contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”, trebuie să conțină
4
următoarele informații: numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi,
tirajul materialului și mențiunea „Tipărit la echipament tehnic propriu”.
Prima instanță a reținut că prin adresa nr. CEC-7/7107 din 25 septembrie 2023,
Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a informat Comisia
Electorală Centrală despre deschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond
electoral” la B.C. „Moldindconbank” S.A. și a prezentat rechizitele bancare ale
acestuia. Însă, în corespundere cu pct. 98 din Regulamentul privind modul de
furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de
interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023,
concurenții electorali care nu au deschis cont cu mențiunea „Fond electoral” și au
depus declarația corespunzătoare la Comisia Electorală Centrală pot utiliza
echipament propriu pentru editarea și tipărirea materialelor promoționale. În situația
în care ei declară că dispun de acest echipament, îl declară în rubricile
corespunzătoare din rapoartele privind finanțarea campaniei electorale, inclusiv
materialele consumabile utilizate la linia de consumabile (de exemplu: hârtia pentru
imprimare). Și vice-versa, odată cu deschiderea contului cu mențiunea „Fond
electoral”, dreptul excepțional al concurentului electoral încetează și el poate utiliza
doar materiale promoționale pe care trebuie să le achite exclusiv din contul cu
mențiunea „Fond electoral”.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, Comisia Electorală Centrală
just a stabilit că, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a
distribuit materiale promoționale ce au fost elaborate în data de 16 octombrie 2023,
adică după deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral” în data de
25 septembrie 2023. Motiv din care, Comisia Electorală Centrală, întemeiat a aplicat
Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, sancțiunea sub
formă de avertisment pentru încălcarea pct. 98 din Regulamentul privind modul de
furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de
interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.
Curtea de Apel Chișinău a menționat că nu poate reține la caz argumentul
reclamantului precum că, hotărârea adoptată de Comisia Electorală Centrală, ar fi
ilegală, în condițiile în care contestația a fost depusă de Biroul Permanent al
Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi, reprezentat de Președintele Biroului
Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi – Valentin Briniște și juristul
staff-ului electoral – Ina Jalbă. Or, după cum just a reținut și Comisia Electorală
Centrală în actul administrativ supus verificării în prezenta cauză, conform art. 2
alin. (1) în coroborare cu art. 14 alin. (3) din Legea nr. 294/2007 privind partidele
politice, partidele politice (inclusiv organizațiile teritoriale ale acestora) se constituie
după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Iar,
conform art. 14 alin. (1) din aceeași lege, partidele politice dispun de organe centrale
și organizații teritoriale.
Prima instanță a notat că în speță, conform art. 24 al statutului său, aprobat la
Congresul de constituire din 15 mai 2016, Partidul Acțiune și Solidaritate este
organizat și funcționează după criteriul administrativ-teritorial și include:
organizația locală, organizația teritorială și organizația națională. Iar conform art. 48
5
alin. (3) lit. a) din statut, președintele organizației teritoriale reprezintă partidul la
nivel teritorial. Iar astfel, Președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale
PAS Anenii Noi, deține dreptul de a depune contestație împotriva unor fapte
considerate ilicite, produse în unitatea teritorială în care se află sediul acesteia.
Astfel, prima instanță a constatat că, nu poate reține la caz argumentul
reclamantului precum că, contestația nu ar corespunde formei și conținutului, nefiind
semnată în modul corespunzător. Or, sesizarea a fost depusă de către Biroul
Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi, fiind semnată de către
președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi în
persoana Valentin Brinișter și jurist Staff electoral – Ina Jalbă.
De asemenea, prima instanță a conchis că argumentele invocate de către
reclamant în susținerea pretențiilor sunt neîntemeiate și care urmează a fi respinse,
ori prin prisma normelor ce reglementează raportul juridic litigios, raportat la
materialele cauzei rezultă că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1588 din 17
noiembrie 2023 cu privire la contestația nr. CEC-7/8655 din 24 octombrie 2023 a
Partidului Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”, este legală, iar argumentele
invocate de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nu sunt
de natură de a anula actul administrativ contestat.
Curtea de Apel Chișinău a reținut competența Comisiei Electorale Centrale la
examinarea contestației soldate cu hotărârea nr. 1588 din 17 noiembrie 2023 în
temeiul prevederilor art. 18, 26 alin. (1) lit. f), 27 lit. s) și 99 alin. (4) din Codul
electoral, în condițiile în care solicitarea din contestația a Partidului Acțiune și
Solidaritate specifică retragerea din cursa electorală a concurentului electoral
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, pe motivul distribuirii și difuzării
publicațiilor electorale contrare legii.
La data de 27 noiembrie 2023, ora 12:57, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova”, a depus recurs împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2023
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea a
contestației depuse de reclamant.
În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în
judecată recurentul a indicat că cu hotărârea adoptată nu este de acord, și o califică
ca fiind ilegală, motiv din care urmează a fi casată.
La fel, recurentul a remarcat că prin efectul Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 s-
au introdus noi temeiuri de admisibilitate a recursului, enumerate expres la art. 2451
din Codul administrativ, printre care și lit. b) care prevede că, prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
Astfel, având în vedere că prevederile citate au întrat în vigoare la 01 septembrie
2023, fapt stabilit în Legea nr. 246/2023, iar scrutinul din 05 noiembrie 2023 este
primul (și unicul) cronologic după data de 01 septembrie 2023 – Curtea Supremă de
Justiție urmează să declare prezentul recurs admisibil spre examinare în vederea
consolidării jurisprudenței sale.
6
La fel, recurentul a menționat că Codul administrativ prevede la art. 2451 alin.
(1) lit. d) recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Consideră recurentul că, instanța de judecată eronat a apreciat precum că
contestația a fost depusă de persoană împuternicită și că actul administrativ a fost
emis de un organ electoral în lipsa competenței.
În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,
termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează
începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată
inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.
Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios
administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se
efectuează în termenul stabilit la alin. (1).
Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 24 noiembrie
2023, și conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii a fost
notificat recurentului la 24 noiembrie 2023 , ora 16:04, iar copia deciziei motivate i-
a fost notificată la data de 04 decembrie 2023, ora 14:18 (f.d. 74, 81).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în
speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic ,,Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”, în raport cu actele cauzei, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul
este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența
Curții Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)
lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după
trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă
anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite
nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului
cod.
7
În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este
inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară
inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv instanței
de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de
casare, invocate în recurs de către Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurată.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca
neîntemeiat argumentul Partidului Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” precum că, prin admiterea prezentului recursul, urmează să se consolideze
jurisprudența Curții Supreme de Justiție, din motiv că în privința recurentului au fost
aplicate norme și proceduri ale Codului electoral, în vigoare din 2023, care au fost
aplicate pentru prima dată și la acest capitol nu există o jurisprudență a Curții
Supreme de Justiție, necesară a se consolida sau schimba.
În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral
la data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și
aplicare ale acestei legi. Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții
8
Supreme de Justiție a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor
interne și a remedia diferențele de interpretare și aplicare a legilor.
Astfel, CtEDO în hotărârea Iordan Iordanov vs. Bulgaria din 02 octombrie
2009, § 47, Curtea a reiterat că divergențele jurisprudențiale sunt inerente oricărui
sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond din cadrul unei
jurisdicții teritoriale. Totuși rolul instanței supreme este tocmai de a soluționa aceste
contradicții.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că deși
Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a invocat necesitatea
consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție nu a indicat cauze relevante
speței, în care problema supusă judecării a fost apreciată diferit de către instanțele
de judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată,
care au fost analizate cu suficientă precizie de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în modul corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în
modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
9
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic
,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.
230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10