3ra-1167/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1167/23 2-23165335-01-3ra-30112023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Bostan, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 08 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ defavorabil, împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, c o n s t a t ă : La data de 20 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 1588 din 17 noiembrie 2023. În motivarea acțiunii reclamantul Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a indicat că, cu hotărârea adoptată de Comisia Electorală Centrală, nu este de acord, și o califică ca fiind ilegală, motiv pentru care aceasta urmează a fi anulată, întrucât, contestația a fost depusă de Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi,

reprezentat de Președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi – Valentin Briniște și juristul staff-ului electoral – Ina Jalbă. Or, în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023, calitatea de concurent electoral o deține Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și nici într-un caz Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi. La fel, reclamantul a menționat că semnatarii au înaintat contestația în calitate de persoane care dețin funcții organizatorice din cadrul partidului politic, ceea ce la 1 fel determină caracterul inadmisibil al contestației. Iar astfel, nu poate fi reprezentat partidul de către o organizație din structura sa internă.

Însă, la acest capitol, este menționat în actul contestat, precum că, conform art. 48 alin. (3) lit. a) din Statut, președintele organizației teritoriale reprezintă partidul la nivel teritorial. Astfel, prezenta contestație a fost depusă de către președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi împotriva unor fapte considerate ilicite, produse în unitatea teritorială în care se află sediul acesteia. Prin urmare, reclamantul a apreciat ca netemeinică concluzia dată, or, pct. 48 alin.(3) lit. a) din Statut se referă, în mod evident, la reprezentare politică, nu și la cea juridică, or, cu certitudine Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS nu dispune de capacitate juridică de a încheia acte juridice pe teritoriul administrativ.

Mai mult, pretinde că autoritatea publică se contrazice prin astfel de afirmații, odată ce însuși autorul contestației susține că pliantul răspândit reprezintă „act de dezinformare și denigrare în adresa Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, dar nu a Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS. În această ordine de idei, reclamantul a susținut că, pliantele în speță au fost răspândite pe teritoriul administrativ al orașului Anenii Noi, nu a raionului Anenii Noi. Însă, contestația a fost depusă de Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS, nu de Biroului Permanent al Organizației Locale, care, prin președintele său, reprezintă Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la nivel al localității - conform pct. 36 alin. (1) lit. a) din Statutul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Astfel, reclamantul a relevat că, autoritatea publică a reținut spre examinare contestație depusă de o persoană neîmputernicită, urmând să-o declare inadmisibilă. Totodată, contestația nu ar corespunde formei și conținutului, nefiind semnată în modul corespunzător. De asemenea, nu s-a indicat ce drept electoral se revendică, nefiind invocate prevederile pe care își întemeiază contestația, nefiind anexată declarația pe proprie răspundere privind proveniența legală a acestora, întocmită conform modelului din anexa nr. 2 la Regulamentul Comisiei Electorale Centrale nr. 1128/2023. Cu referire la încălcarea prevederilor Codului electoral, reclamantul a menționat că, partidul a achiziționat în data de 10 octombrie 2023, de la agentul economic S.R.L.

,,Crafti Business”, IDNO 1004600069507, în baza ordinului de plată nr. 625 din 10 octombrie 2023, facturii nr. 174472 din 10 octombrie 2023 hârtie A4 în valoare de 6 378 de lei. La fel, la data de 11 octombrie 2023 de la agentul economic S.R.L. ,,Belmond Grup”, IDNO 1013600028669, în baza ordinului de plată nr. 636 din 11 octombrie 2023, facturii nr. 62 din 11 octombrie 2023 a achiziționat tonere pentru imprimante în valoare de 9 000 de lei. Or, aceste cheltuieli au fost reflectate la rândul 3.1.10.1 achiziționarea obiectelor de cancelarie, rechizitelor de birou din Raportul privind finanțarea campaniei electorale la data de 13 octombrie 2023. Mai mult, a notat că partidul deține și imprimante, fapt cunoscut și declarat la Comisia în baza rapoartelor financiare prezentate.

2 În acest context, reclamantul a considerat că, cele invocate de către autoritatea emitentă nu corespund realității, fiind eronat apreciate circumstanțele de fapt, precum și prevederile legale, având în vedere că, tipărirea materialului electoral la echipament propriu cu respectarea rigorilor legale, nu reprezintă utilizare a fondurilor financiare nedeclarate. Or, Comisia Electorală Centrală a și stabilit lipsa încălcărilor în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale. Iar astfel, actul administrativ a fost emis de un organ electoral în lipsa competenței. Prin încheierea protocolară din 23 noiembrie 2023a Curții de Apel Chișinău, s- a atras în proces în calitate de terț, Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi (f.d.

47). Prin hotărârea din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electoral Centrale nr. 1588 din 17 noiembrie 2023 (f.d. 59, 60-73).

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că Comisia Electorală Centrală întemeiat a admis parțial contestația Biroului permanent al organizației teritoriale Anenii Noi a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/8655 din 24 octombrie 2023, constatând reflectarea în Raportul privind finanțarea campaniei electorale al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” pentru situația din 13 octombrie 2023 a cheltuielilor pentru producerea materialelor publicitare menționate în contestație, precum și distribuirea și difuzarea materialelor publicitare produse la echipament propriu de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” ca fiind contrare prevederilor Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.

Iar prin urmare, aplicând Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, sancțiunea sub formă de avertisment pentru încălcarea pct. 98 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023 (f.d. 7-9). Or, examinând Raportul privind finanțarea campaniei electorale al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova pentru situația din 13 octombrie 2023, înregistrat la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/8089 din 13 octombrie 2023, precum și rapoartele corectate prezentate ulterior și înregistrate la Comisie sub nr. CEC-7/8328 din 17 octombrie 2023 și, respectiv, nr. CEC-7/9181 din 30 octombrie 2023 (f.d.

36-41), prima instanță a constatat la compartimentul 3.1.10.1 ,,achiziționarea obiectelor de cancelarie, rechizitelor de birou”. Iar astfel, Curtea de apel Chișinău a reținut că în data de 10 octombrie 2023, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a achiziționat de la agentul economic S.R.L. ,,Crafti Business”, IDNO 1004600069507, în baza facturii nr. 174472 din 10 octombrie 2023, obiecte de cancelarie în sumă de 6 378 de lei, iar în data de 11 octombrie 2023 de la agentul economic S.R.L. ,,Belmond Grup”, IDNO 1013600028669, în baza facturii nr. 62 din 11 octombrie 2023, a achiziționat obiecte 3 de cancelarie în sumă de 9 000 de lei. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că în raport sunt indicate cheltuielile pentru producerea materialelor publicitare la care se face trimitere în contestația depusă de Biroul permanent al organizației teritoriale Anenii Noi a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În ceea ce privește distribuirea și difuzarea materialelor publicitare produse la echipament propriu de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, la 17 octombrie 2023, în jurul orei 13:01, în apropiere de unele gospodării private, au fost observate persoane ce distribuiau materiale cu scop de agitație electorală (f.d.27). Iar, materialele au fost tipărite de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, în data de 16 octombrie 2023, într-un tiraj de 4 000 de exemplare (A5), cu echipament propriu, ceea ce denotă că nu sunt achitate din contul „Fond electoral”. Or, prin adresarea nr. CEC-7/7107 din 25 septembrie 2023 reclamantul a informat Comisia despre deschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral” la B.C.

„Moldindconbank” S.A. și a prezentat rechizitele bancare ale acestuia, deci distribuirea materialelor promoționale, ce au fost elaborate în data de 16 octombrie 2023, a avut loc după deschiderea contului. Curtea de Apel Chișinău a notat că, conform conținutului materialelor distribuite, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” îi încriminează Partidului Acțiune și Solidaritate faptul că prin instrumentul său docil, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, pedepsește toți consumatorii de apă și servicii de canalizare din Anenii Noi prin majorarea abuzivă a tarifelor, deși tarifele sunt înaintate de Î.M. „Арă Canal” din Anenii Noi în baza cheltuielilor avizate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și aprobate de Consiliul or.

Anenii Noi. Or, pct. 33 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023, subiecții publicității politice sau electorale își pot exprima opiniile în mod liber și sub toate aspectele cu privire la temele de interes public ce formează obiect al competiției politice ori electorale. Furnizorii de publicitate își pot alege liber forma de comunicare publică a mesajelor.

Însă, conform pct. 98 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023, prin excepție de la prevederile pct. 97, fiecare material publicitar al subiecților publicității politice/electorale, care declară pe propria răspundere că nu au utilizat servicii ale producătorilor de publicitate specializați și nu au deschise conturi bancare cu mențiunile respective, trebuie să conțină următoarele informații: numele și prenumele subiectului publicității, data tipăririi, tirajul materialului și mențiunea „Tipărit la echipament tehnic propriu”.

Iar conform art. 70 alin. (9) din Codul electoral, fiecare material publicitar al candidaților independenți, care declară pe propria răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităților specializate și nu au deschis contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”, trebuie să conțină 4 următoarele informații: numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului și mențiunea „Tipărit la echipament tehnic propriu”. Prima instanță a reținut că prin adresa nr. CEC-7/7107 din 25 septembrie 2023, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a informat Comisia Electorală Centrală despre deschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral” la B.C.

„Moldindconbank” S.A. și a prezentat rechizitele bancare ale acestuia. Însă, în corespundere cu pct. 98 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023, concurenții electorali care nu au deschis cont cu mențiunea „Fond electoral” și au depus declarația corespunzătoare la Comisia Electorală Centrală pot utiliza echipament propriu pentru editarea și tipărirea materialelor promoționale. În situația în care ei declară că dispun de acest echipament, îl declară în rubricile corespunzătoare din rapoartele privind finanțarea campaniei electorale, inclusiv materialele consumabile utilizate la linia de consumabile (de exemplu: hârtia pentru imprimare).

Și vice-versa, odată cu deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”, dreptul excepțional al concurentului electoral încetează și el poate utiliza doar materiale promoționale pe care trebuie să le achite exclusiv din contul cu mențiunea „Fond electoral”.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, Comisia Electorală Centrală just a stabilit că, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a distribuit materiale promoționale ce au fost elaborate în data de 16 octombrie 2023, adică după deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral” în data de 25 septembrie 2023. Motiv din care, Comisia Electorală Centrală, întemeiat a aplicat Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, sancțiunea sub formă de avertisment pentru încălcarea pct. 98 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că nu poate reține la caz argumentul reclamantului precum că, hotărârea adoptată de Comisia Electorală Centrală, ar fi ilegală, în condițiile în care contestația a fost depusă de Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi, reprezentat de Președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi – Valentin Briniște și juristul staff-ului electoral – Ina Jalbă. Or, după cum just a reținut și Comisia Electorală Centrală în actul administrativ supus verificării în prezenta cauză, conform art. 2 alin. (1) în coroborare cu art. 14 alin. (3) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, partidele politice (inclusiv organizațiile teritoriale ale acestora) se constituie după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Iar, conform art. 14 alin. (1) din aceeași lege, partidele politice dispun de organe centrale și organizații teritoriale. Prima instanță a notat că în speță, conform art. 24 al statutului său, aprobat la Congresul de constituire din 15 mai 2016, Partidul Acțiune și Solidaritate este organizat și funcționează după criteriul administrativ-teritorial și include: organizația locală, organizația teritorială și organizația națională. Iar conform art. 48 5 alin. (3) lit. a) din statut, președintele organizației teritoriale reprezintă partidul la nivel teritorial. Iar astfel, Președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi, deține dreptul de a depune contestație împotriva unor fapte considerate ilicite, produse în unitatea teritorială în care se află sediul acesteia.

Astfel, prima instanță a constatat că, nu poate reține la caz argumentul reclamantului precum că, contestația nu ar corespunde formei și conținutului, nefiind semnată în modul corespunzător. Or, sesizarea a fost depusă de către Biroul Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi, fiind semnată de către președintele Biroului Permanent al Organizației Teritoriale PAS Anenii Noi în persoana Valentin Brinișter și jurist Staff electoral – Ina Jalbă.

De asemenea, prima instanță a conchis că argumentele invocate de către reclamant în susținerea pretențiilor sunt neîntemeiate și care urmează a fi respinse, ori prin prisma normelor ce reglementează raportul juridic litigios, raportat la materialele cauzei rezultă că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1588 din 17 noiembrie 2023 cu privire la contestația nr. CEC-7/8655 din 24 octombrie 2023 a Partidului Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”, este legală, iar argumentele invocate de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nu sunt de natură de a anula actul administrativ contestat.

Curtea de Apel Chișinău a reținut competența Comisiei Electorale Centrale la examinarea contestației soldate cu hotărârea nr. 1588 din 17 noiembrie 2023 în temeiul prevederilor art. 18, 26 alin. (1) lit. f), 27 lit. s) și 99 alin. (4) din Codul electoral, în condițiile în care solicitarea din contestația a Partidului Acțiune și Solidaritate specifică retragerea din cursa electorală a concurentului electoral Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, pe motivul distribuirii și difuzării publicațiilor electorale contrare legii. La data de 27 noiembrie 2023, ora 12:57, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a depus recurs împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea a contestației depuse de reclamant.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată recurentul a indicat că cu hotărârea adoptată nu este de acord, și o califică ca fiind ilegală, motiv din care urmează a fi casată. La fel, recurentul a remarcat că prin efectul Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 s- au introdus noi temeiuri de admisibilitate a recursului, enumerate expres la art. 2451 din Codul administrativ, printre care și lit. b) care prevede că, prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție. Astfel, având în vedere că prevederile citate au întrat în vigoare la 01 septembrie 2023, fapt stabilit în Legea nr. 246/2023, iar scrutinul din 05 noiembrie 2023 este primul (și unicul) cronologic după data de 01 septembrie 2023 – Curtea Supremă de Justiție urmează să declare prezentul recurs admisibil spre examinare în vederea consolidării jurisprudenței sale.

6 La fel, recurentul a menționat că Codul administrativ prevede la art. 2451 alin. (1) lit. d) recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Consideră recurentul că, instanța de judecată eronat a apreciat precum că contestația a fost depusă de persoană împuternicită și că actul administrativ a fost emis de un organ electoral în lipsa competenței. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 24 noiembrie 2023, și conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii a fost notificat recurentului la 24 noiembrie 2023 , ora 16:04, iar copia deciziei motivate i- a fost notificată la data de 04 decembrie 2023, ora 14:18 (f.d. 74, 81). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. 7 În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca neîntemeiat argumentul Partidului Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” precum că, prin admiterea prezentului recursul, urmează să se consolideze jurisprudența Curții Supreme de Justiție, din motiv că în privința recurentului au fost aplicate norme și proceduri ale Codului electoral, în vigoare din 2023, care au fost aplicate pentru prima dată și la acest capitol nu există o jurisprudență a Curții Supreme de Justiție, necesară a se consolida sau schimba. În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral la data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și aplicare ale acestei legi.

Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții 8 Supreme de Justiție a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor interne și a remedia diferențele de interpretare și aplicare a legilor. Astfel, CtEDO în hotărârea Iordan Iordanov vs. Bulgaria din 02 octombrie 2009, § 47, Curtea a reiterat că divergențele jurisprudențiale sunt inerente oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond din cadrul unei jurisdicții teritoriale. Totuși rolul instanței supreme este tocmai de a soluționa aceste contradicții. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că deși Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a invocat necesitatea consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție nu a indicat cauze relevante speței, în care problema supusă judecării a fost apreciată diferit de către instanțele de judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate cu suficientă precizie de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în modul corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 9 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”. Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 10