3ra-1143/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1143/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1143/23

2-23161145-01-3ra-19112023

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. V. Cuculescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, A. Bostan, Ec. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

20 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidului Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Rezina nr.26, terț Comisia Electorală Centrală, privind obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, și s-a

emis o decizie nouă cu privire la declararea acțiunii depuse de Partidului Politic „ȘANSĂ”

ca inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La de 13 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva CECER Rezina nr.26 privind anularea hotărârii nr.54 din 08 noiembrie

2023, obligarea examinării contestației în fond, și infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale în circumscripția electorală Rezina nr.26, precum și obligarea de a solicita

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și

declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin hotărârea CEC nr. 1108 din 04 iulie 2023 a

fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 05 noiembrie 2023, iar la 09

august 2023 prin hotărârea CEC nr. 1165 a fost aprobată lista partidelor politice,

înregistrate la ASP care au dreptul să participe în alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023, reclamantul fiind inclus în listă la poziția nr. 52.

Astfel, reclamantul, în calitate de concurent electoral și-a înregistrat candidații la

funcția de primari ai localităților și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale, fiind înregistrați

9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și 659 de candidați la funcția de

1

primari, iar în CECER Rezina nr. 26 din partea PP „ȘANSĂ” au fost înregistrați 310

candidați la funcția de consilieri și 25 candidați la funcția de primari.

La fel, a menționat că, în pofida tuturor provocărilor, candidații PP „ȘANSĂ” au

demarat o campanie electorală corectă, în conformitate cu prevederile legale, or acuzațiile

aduse partidului din partea unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate prin

probe sau acte juridice definitive, iar majoritatea pretinselor încălcări care au fost aduse

reprezentanților partidului au fost contestate și nu reprezentau temeiuri legale de anulare

a înregistrării acestora.

Reclamantul a notat că, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92

din 03 noiembrie 2023, invocând încălcarea tuturor procedurilor legale și contrare

Constituției, cât și Convenției Europene și legislației electorale, inclusiv cu depășirea

gravă a competenței, Comisia a anulat înregistrarea tuturor candidaților PP „ȘANSĂ” din

toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul fiecărui

candidat exclus ștampila „Retras”, care a fost contestată în instanța de contencios

administrativ, iar potrivit art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea hotărârilor

organelor electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din

momentul contestării legalității hotărârilor respective.

Reclamantul a comunicat că prin demersul din 04 noiembrie 2023 a atenționat toate

consiliile electorale de circumscripție raionale și municipale despre acest fapt și despre

inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților PP „ȘANSĂ”,

dat fiind ilegalitatea excluderii din alegeri. Astfel, la data de 05 noiembrie 2023 s-au

desfășurat alegerile locale generale în fiecare circumscripție electorală de nivelul II și I,

însă în pofida prevederilor legale și contestațiilor depuse, autoritățile electorale au

executat deciziile de excludere din buletinul de vot al tuturor candidaților din partea PP

„ȘANSĂ” prin aplicarea ștampilei „Retras”. Astfel, mii de alegători au votat în dreptul

candidaților PP „ȘANSĂ”, iar în multe circumscripții s-a atestat boicot masiv din partea

alegătorilor care au refuzat să participe la vot, fapt ce denotă că alegătorii au fost privați

de dreptul lor fundamental la alegeri libere și de a vota, iar candidații au fost lipsiți de

dreptul de a fi aleși.

Reclamantul a menționat că după închiderea secțiilor de votare, la 05 noiembrie 2023

a înaintat în adresa CECER Rezina nr. 26, o contestație cu privire la infirmarea alegerilor

pe circumscripția corespunzătoare, iar CECER Rezina nr. 26, prin hotărârea nr. 54 din 08

noiembrie 2023, a declarat inadmisibilă contestația depusă de PP „ȘANSĂ”, deși

reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri administrative.

La data de 08 noiembrie 2023 hotărârea nr. 54 din 08 noiembrie 2023 a CECER

Rezina nr. 26 a fost contestată cu cerere prealabilă la organul electoral ierarhic superior,

iar prin hotărârea CEC din 12 noiembrie 2023 cererile prealabile la acest subiect au fost

comasate într-o singură procedură și declarate inadmisibile.

Reclamantul a invocat că, prin hotărârea contestată, i-a fost refuzată examinarea

cererii, care, fiind exclus din alegeri, consideră că i s-au încălcat toate drepturile

fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de a fi ales. Astfel, confirmarea

rezultatelor alegerilor fără participarea unui concurent electoral afectează direct PP

2

„ȘANSĂ”, care la caz solicită repararea dreptului vătămat în instanța de contencios

administrativ.

Totodată, reclamantul a menționat despre încălcarea procedurii administrative de

către pârât prin prisma art. 32 alin. (2), art. 83, art. 88 și art. 94 a Codului administrativ.

Mai mult, a invocat că actul administrativ contestat, contrar prevederilor art. 118 din

Codul administrativ, nu este motivat, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil, de

acces la justiție și recurs efectiv.

Reclamantul a invocat că potrivit actului administrativ contestat, contestația a fost

declarată inadmisibilă, pe motiv că, PP „ȘANSĂ” nu este subiect de depunere a

contestației în temeiul art. 94 din Codul electoral, or în baza Dispoziției Comisiei Situații

Excepționale nr. 92 din 3 noiembrie 2023, tuturor candidaților PP „ȘANSĂ” li s-a anulat

înregistrarea, fiind pierdută calitatea de concurent electoral.

La fel, reclamantul a indicat că, CEC a repetat argumentele din actele contestate, a

interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele

de fapt și de drept. Astfel, PP „ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor politice care au

dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 în baza hotărârii

CEC nr. 1165 din 09 august 2023, care nu a abrogată.

Reclamantul a menționat că consideră, argumentul CEC precum că, acest act

administrativ pentru PP „ȘANSĂ” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru

reclamant este unul neîntemeiat, or, atât timp cât nu există o hotărâre subsecventă a CEC

de modificare a hotărârii nr. 1165 din 09 august 2023, nimeni nu poate constata efectul

inaplicabil al acestui act față de reclamant.

De asemenea, PP „ȘANSĂ” a comunicat că la ultimele ședințe ale CEC, a fost

subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea sa de subiect

electoral, fapt reflectat prin actele CEC. Astfel, în hotărârea CEC nr. 1550 din 08

noiembrie 2023, se recunoaște explicit că, PP „ȘANSĂ” mai deține calitatea de concurent

electoral.

Reclamantul a invocat că excluderea din buletinul de vot al candidaților PP

„ȘANSĂ” în raport cu rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare sunt grav afectate, deoarece în cazul în care candidații PP „ȘANSĂ”

rămâneau în buletinele de vot, atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite.

Reclamantul a mai susținut că, organele electorale, la excluderea unui concurent

electoral din buletinele de vot s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care

nu are nimic cu procedurile electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe.

Mai mult, conform Hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul

expres a indicat în art. 6 că prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și

desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova, motiv pentru care reclamantul

consideră că, unicele organe competente rămân a fi doar Comisia Electorală Centrală și

organele electorale inferioare, care sunt funcționale să administreze procesul.

Reclamantul a menționat că după cum rezultă din textul dispoziției, aceasta a fost

adoptată în baza scrisorii nr. E/11772 din 03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații

și Securitate (SIS). Astfel, reclamantul respinge cele menționate de Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate, ca fiind

3

informații false, deoarece ele se bazează pe informații care nu corespund circumstanțelor

de fapt și prevederilor legii. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat iremediabil procesele

democratice din Republica Moldova.

PP „ȘANSĂ” a subliniat că este oficial înregistrat de organele competente ale

Republicii Moldova, având propriul președinte și propriile organe de conducere, care

adoptă deciziile din numele partidului, iar Ilan Șor nu intră în numărul conducătorilor

partidului.

De asemenea, reclamantul a notat că neagă primirea finanțării din străinătate, iar,

organele competente ale Republicii Moldova nu au demonstrat presupusele acțiuni

efectuate de către partid sau autorizate de către partid. Totodată, organele competente ale

statului nu au adus la cunoștința PP „ȘANSĂ” probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care ar fi demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este imputabilă

întregului PP „ȘANSĂ” sau că cineva dintre candidații partidului a fost implicat în acte

de corupție.

Reclamantul a menționat că, Codul electoral nu prevede dreptul Serviciului de

Informații și Securitate sau Comisiei Situații Excepționale să inițieze procedura de anulare

a înregistrării concurenților electorali, competența asupra pronunțării referitor la anularea

înregistrării concurenților electorali aparținând instanțelor de judecată.

Reclamantul a indicat că autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având

obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu și-a

îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii, iar situația de sancționare a PP

„ȘANSĂ” și excludere a candidaților din alegeri nu are suport factologic, reprezentând o

distorsionare deliberată a realității. Astfel, prin măsurile instituite de Comisia Situații

Excepționale nu se urmărește realizarea scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile,

motiv pentru care, dispoziția Comisiei Situații Excepționale dar și indicațiile ulterioare ale

CEC nu puteau fi executate.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a atras

în proces în calitate de terț Comisia Electorală Centrală.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina s-a respins

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată (contestația) înaintată de Partidul Politic

,,ȘANSĂ” împotriva CECER Rezina nr.26 privind anularea actului administrativ,

obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale

locale în circumscripția electorală Rezina nr. 26 cu solicitarea Comisiei Electorale

Centrale aplicării prevederilor art. 176 din Codul electoral.

La data de 17 noiembrie 2023, PP ,,ȘANSĂ” a depus apel motivat împotriva hotărârii

din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând casarea hotărârii, cu

emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 19 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, și s-a emis o decizie

nouă cu privire la declararea acțiunii depuse de Partidului Politic „ȘANSĂ” ca

inadmisibilă.

4

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut ca fiind relevante litigiului

prevederile art. 3, 5, 10 alin. (1), 17, 20, 39, 208 alin.(1) și alin.(3), 231 alin. (2), 194

alin.(1), 207 alin.(1) și alin. (2) din Codul administrativ, art. 98 alin. (1) pct. 1) și alin. (4),

art. 91 alin. (2), (21), (3), (31), (4) din Codul electoral.

Instanța de apel a menționat că reglementări similare cu privire la admisibilitate, la

caz, a contestațiilor, sunt stipulate la art. 93 din Codul electoral, ce stabilesc că: organele

electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

contestației.

La rândul său, art. 94 alin. (1), (2), (3) din Codul electoral prevede că, în calitate de

subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum, care revendică încălcarea

drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în domeniul

electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin

în condițiile stabilite de art.27 lit. g).

Instanța de apel a indicat că, prima instanță neîntemeiat a început examinarea

legalității hotărârii nr. 54 din 08 noiembrie 2023, emisă de CECER Rezina nr. 26, întrucât,

prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din 03 noiembrie 2023, s-a

anulat înregistrarea concurenților electorali desemnați de PP „ȘANSĂ” în cadrul

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Astfel, în urma anulării înregistrării

tuturor candidaților PP „ȘANSĂ” la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023,

acesta nu mai deține statut de concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul

scrutinului nominalizat, din motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea

candidaților a expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile

locale generale din 2023.

În acest context, instanța de apel a menționat că, odată cu pierderea calității de

concurent electoral, subiectul nu poate pretinde încălcarea drepturilor electorale vătămate,

inclusiv revendicarea acestora în cadrul procedurii administrative electorale. Or, PP

„ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie

electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al revendicărilor din acțiune.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, în circumstanțele în care acțiunea în

contencios administrativ depusă de PP „ȘANSĂ” împotriva CECER Rezina nr. 26 nu

întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanța de fond

greșit examinat și soluționat fondul cauzei, deoarece chestiunile de procedură preced

fondul acțiunii în contencios administrativ.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului/reclamant precum că, dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale a fost contestată în instanța de contencios

administrativ, iar conform art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea hotărârilor

organelor electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din

momentul contestării legalității hotărârilor respective. Or, obiect al examinării în prezenta

cauză, constituie hotărârea nr. 54 din 08 noiembrie 2023 a CECER Rezina nr. 26, respectiv

instanța investită cu examinarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe nu are

competența de a da apreciere dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

3 noiembrie 2023, la care face trimitere apelantul, or, aceasta excedă obiectul examinării.

5

Instanța de apel a conchis că, întrucât este apreciată inadmisibilă pretenția invocată

în acțiune privind anularea actului administrativ, pretențiile privind obligarea examinării

contestației în fond, și infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale în circumscripția

electorală Rezina nr. 26, precum și obligarea de a solicita CEC aplicarea prevederilor art.

176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție

electorală, subsecvente contestării actului administrativ, sunt inadmisibile.

La data de 19 noiembrie 2023, ora 16:54, PP „ȘANSĂ” a depus la Curtea Supremă

de Justiție, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva deciziei 19

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs;

aplicarea directă în prezenta cauză a art. 6, 10 și art. 3 protocolul I al CEDO; casarea

deciziei din 19 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi prin

care să fie admisă contestația recurentului.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar a indicat că prin declararea acțiunii ca inadmisibilă, instanța de apel, de

fapt, a respins contestația recurentului, prin acceptarea necondiționată a poziției

intimatului, fără nicio verificare minuțioasă a corespunderii acestei poziții cadrului legal

și circumstanțelor de fapt.

Recurentul a menționat că instanța de apel nu a examinat cerințele și argumentele

recurentului referitor la legalitatea actului contestat, referitor la procedura adoptării și alte

circumstanțe, iar soluția și argumentele instanței de apel sunt neîntemeiate și adoptate în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul a notat că instanța de apel, contrar cadrului legal, a acceptat

necondiționat poziția intimatului precum că PP „ȘANSĂ” nu este subiect de a depune

contestație deoarece a fost eliminat din alegeri. Instanța de apel a ignorat faptul că

recurentul a contestat decizia prin care a fost anulată înregistrarea și norma legală care

prevede expres că în asemenea cazuri executarea se suspendă de drept și a ignorat grav

prevederile legii care prevăd expres că recurentul nu a fost exclus din actul administrativ

al CEC cu privire la lista partidelor care pot participa în alegeri locale.

Recurentul a invocat că instanța de apel, contrar prevederilor legale, a aplicat norme

derogatorii conform dispoziției Comisei pentru Situații Excepționale care nu au nicio

relevanță cazului din speță și nu a încercat să examineze cazul în esența sa, în spiritul

standardelor internaționale în materie de alegeri libere și neafectarea dreptului de a fi ales.

Instanța de apel nu a examinat întinderea violării dreptului de acces la justiție și a unui

recurs efectiv, drepturi fundamentale încălcate de intimat în momentul declarării

contestației drept inadmisibile.

Recurentul a menționat că prezenta cerere de recurs se încadrează în temeiurile de

admisibilitate a recursului prevăzute la art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul

administrativ. Astfel, în privința recurentului au fost aplicate norme și proceduri ale

Codului electoral, în vigoare din 2023, care au fost aplicate pentru prima dată și la acest

capitol nu există o jurisprudență consolidată a Curții Supreme de Justiție, iar argumentele

invocate demonstrează că decizia instanței de apel este arbitrară, iar probele au fost

apreciate nerezonabil.

6

La 19 noiembrie 2023, CEC a depus referință la recursul depus de PP „ȘANSĂ”,

prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 19 noiembrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică la adresa „ partidulsansa@gmail.com”, copia

deciziei a fost notificată recurentului la 19 noiembrie 2023, ora 18:08.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 19 noiembrie 2023, ora 16:54.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de PP „ȘANSĂ”, în raport cu

materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

7

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil

în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă

a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința

de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată

în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către PP „ȘANSĂ”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul

PP „ȘANSĂ” precum că prin admiterea prezentului recurs, urmează să se consolideze

jurisprudența Curții Supreme de Justiție, din motiv că în privința recurentului au fost

aplicate norme și proceduri ale Codului electoral, în vigoare din 2023, care au fost aplicate

pentru prima dată și la acest capitol nu există o jurisprudență consolidată a Curții Supreme

de Justiție.

În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral la

data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și aplicare

ale acestei legi. Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție

a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor interne și a remedia

diferențele de interpretare și aplicare a legilor.

Astfel, CtEDO în hotărârea Iordan Iordanov v. Bulgaria din 2 octombrie 2009, par.

47, Curtea a reiterat că divergențele jurisprudențiale sunt inerente oricărui sistem judiciar

care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond din cadrul unei jurisdicții teritoriale.

Totuși rolul instanței supreme este tocmai de a soluționa aceste contradicții.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că deși

recurentul a invocat necesitatea consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție nu

8

a indicat cauze relevante speței, în care problema supusă judecării a fost apreciată diferit

de către instanțele de judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de PP „ȘANSĂ”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a

acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului

cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări

eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar

echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

9

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de PP „ȘANSĂ”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și

art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus Partidul Politic „ȘANSĂ” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10