3ra-1145/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1145/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1145/23

2-23161180-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (V. Cuculescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Bostan, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Șansă”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidului Politic „Șansă” împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Șoldănești nr.31, persoană terță Comisia

Electorală Centrală, privind obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Șansă”, a înaintat acțiune în instanța

de judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Șoldănești nr.31, privind anularea hotărârii nr.105 din 08 noiembrie 2023, obligarea

examinării contestației în fond, și infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale

în circumscripția electorală Șoldănești nr.31, precum și obligarea de a solicita

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și

declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1108 din data de 04.07.2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru

data de 05.11.2023.

În data de 09.08.2023 prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 a

fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la Agenția Servicii Publice care au

dreptul să participe în alegerile locale generale din data de 05.11.2023, astfel Partidul

Politic „Șansă” este inclus în listă la poziția nr. 52.

În data de 06.10.2023, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1411 a

fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului

1

Politic „Șansă” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din

05.11.2023.

Astfel, Partidul Politic „Șansă” în calitate de concurent electoral și-a înregistrat

candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale.

În circumscripția electorală raională Șoldănești nr.31 din partea Partidului

Politic „Șansă” au fost înregistrați 254 candidați la funcția de consilieri și 23

candidați la funcția de primar.

Remarcă că, candidații Partidului Politic „Șansă” au demarat o campanie

electorală corectă și în conformitate cu prevederile legale. Acuzațiile aduse

partidului din partea unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate prin

probe sau acte juridice definitive.

Prin dispoziția abuzivă a Comisei pentru Situații Excepțională nr. 92 din data

de 03.11.2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale și contrar Constituției,

Convenției Europene și legislației electorale, cu depășirea gravă a competenței CSE

a anulat înregistrarea tuturor candidaților Partidului Politic „Șansă” din toate

circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a plica în dreptul fiecărui

candidat exclus ștampila „retras”.

Prin demersul din data de 04.11.2023 Partidul Politic „Șansă” a atenționat toate

consiliile electorale de circumscripție raionale și municipal despre acest fapt și

despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților

Partidului Politic „Șansă”, dat fiind ilegalitatea excluderii din alegeri.

În data de 08.11.2023 Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Șoldănești nr.31 a expediat în adresa contestatarului hotărârea nr.105 din data de

08.11.2023 prin care contestația depusă de Partidul Politic „Șansă” a fost declarată

inadmisibilă. A atras atenția că reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei

proceduri administrative.

În data de 09.11.2023 hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Șoldănești nr.31 a fost contestată, prin cerere prealabilă la

organul electoral ierarhic superior Comisia Electorală Centrală.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale din data de 12.11.2023 cererile

prealabile la acest subiect au fost comasate într-o singură procedură și au fost

declarate inadmisibile.

Subliniază că, prin hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Șoldănești nr.31 contestată, a fost refuzată examinarea cererii anume a

concurentului electoral Partidului Politic „Șansă” cu referire la o problemă care

vizează, și anume fiind eliminat abuziv din alegeri i s-au încălcat toate drepturile

fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de a fi ales. Confirmarea

rezultatelor alegerilor fără participarea unui concurent electorale eliminat abuziv și

ilegal din alegeri afectează direct anume Partidul Politic „Șansă” care este îndreptățit

să ceară repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

Consideră că acest fapt reprezintă o gravă încălcare a procedurii și eludarea normelor

imperative ale codului administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri

administrative.

Prin urmare, organul electoral, nu a examinat fondul contestației,

circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse. Iar actul

administrativ contestat, contrar prevederilor art.118 din Codul administrativ, nu este

2

motivat. Or, motivarea trebuie să justifice prin forța logicii, raționamentelor,

probelor și normelor de drept, toate elementele care compun legalitatea actului

administrativ, însă, la caz această exigență lipsește. Susține că încălcările descrise,

incertitudinea și netransparența actului administrativ fac dovada caracterului incert

al acestuia.

Conform art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, conținutul unui act

administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Caracterul cert, trebuie să

denote raționamentul actului administrativ individual emis, astfel, încât dispozitivul

să fie rezultatul unei raționament juridic constant, proporțional și previzibil.

Reiterează că, hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Șoldănești nr.31 nu este motivată și nu este suficient de certă.

A mai indicat că, autoritatea publică a ignorat în totalitate aceste cerințe legale,

regulile de procedură au fost ignorate în totalitate, nu au fost analizate circumstanțele

și faptele importante cazului, iar decizia luată contravine cel mai grav scopului

urmărit de lege și care este total disproporționată.

Conform actului administrativ contestat, contestația a fost declarată

inadmisibilă, iar unicul argument este că Partidul Politic „Șansă” nu mai este subiect

de depunere a contestației în temeiul art.94 din Codul electoral dat fiind că în baza

Dispoziției CSE nr. 92 din data de 03.11.2023, toți candidații Partidului Politic

„Șansă” li s-a anulat înregistrarea, astfel pierzând calitatea de concurent electoral.

Organul ierarhic superior – Comisia Electorală Centrală, practic, a repetat

argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile

legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Consideră acest argument neîntemeiat, ilegal și în contradicție cu

circumstanțele de fapt. Or, în baza Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1165

din 09.08.2023 Partidul Politic „Șansă” a fost inclus în lista partidelor politice care

au dreptul să participe la alegerile locale generale din 5.11.2023, la poziția 52.

Această hotărâre nu este abrogată, iar Partidul Politic „Șansă” nu este exclus din

listă.

În acest context, organele electorale nu aveau nici un drept să rețină că Partidul

Politic „Șansă” nu are dreptul să depună contestații și să declare contestațiile

inadmisibile, deoarece Partidul Politic „Șansă” este inclus în lista de partide care

participă la alegeri în temeiul hotărârii CEC nr. 1165 din data de 09.08.2023.

Astfel, argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că acest act pentru

Partidul Politic „Șansă” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru reclamant

este unul ilegal și neîntemeiat. Or, atât timp, cât nu există o hotărâre subsecventă a

Comisiei Electorale Centrale de modificare a hotărârii nr. 1165 din data de

09.08.2023 de eliminare a poziției Partidului Politic „Șansă”, nimeni nu poate

constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant.

Mai mult ca atât, dispoziția CSE nr. 92 din data de 03.11.2023 a fost contestată

în ordine de contencios administrativ, iar la moment se află în examinare în cadrul

Curții de Apel Chișinău. Astfel, la ziua de astăzi nu există o decizie definitivă și

executorie cu privire la excluderea candidaților Partidului Politic „Șansă” din

alegeri, deci, statutul de subiect electoral nu a fost anulat, în consecință Partidului

Politic „Șansă” are toate drepturile de a depune contestații.

Susține că, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic

„Șansă” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în

3

calitatea sa de subiect electoral, fapt confirmat prin actele Comisiei Electorale

Centrale.

În hotărârea CEC nr. 1550 din 08.11.2023, deja după adoptarea Dispoziției

CSE, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că Partidul Politic „Șansă” mai

deține calitatea de concurent electoral. Argumentul Comisiei Electorale Centrale

precum că prin dispoziția CSE s-au făcut derogări de la Codul electoral și art. 101

alin. (5) nu mai este aplicabil este unul ilegal și abuziv. Prin dispoziția contestată

CSE, nu s-au făcut derogări de la art. 101 din Codul electoral, iar însuși faptul

sumării de către CSE a drepturilor unor organe electorale – această comisie s-a

substituit acestora, astfel îi sunt direct aplicabile prevederile art. 101 alin. (5) din

Codul electoral.

Evidențiază relevanța prevederilor internaționale menționate supra cu privire la

cazul examinat. Or, refuzul de a examina în fond contestația și declararea acesteia

inadmisibilă de toate organele electorale îngrădește dreptul la un proces echitabil,

acces la justiție și recurs efectiv.

Astfel, organul electoral era obligat să examineze contestația în fond odată cu

procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția corespunzătoare,

iar refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu emiterea unei noi

soluții de organul ierarhic superior.

Reiterează că, eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „retras” s-a

efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor art.

101 alin. (5) din Codul electoral care prevede suspendarea de drept a oricăror

hotărâri de acest gen. Dat fiind eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților

Partidului Politic „Șansă”, consideră că rezultatele alegerilor din 05.11.2023 în

circumscripția corespunzătoare sunt grav afectate și influențate. Or, este evident

faptul că dacă candidații Partidului Politic „Șansă” rămâneau în buletinele de vot

atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite. În condițiile în care în data de

05.11.2023 în circumscripția corespunzătoare au fost eliminați abuziv din buletinul

de vot candidații Partidului Politic „Șansă”, acest fapt a influențat direct rezultatele

alegrilor, fapt ce a generat distribuirea incorectă a mandatelor.

În asemenea circumstanțe, conchide că, consiliul electoral de circumscripție are

temeiuri de fapt și de drept de a infirma alegerile în circumscripția corespunzătoare,

conform competențelor revăzute la art. 174 din Codul electoral.

A mai indicat că, în data de 24.02.2022 Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 41

privind declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat

conflictul militar din țara vecină, pericolul securității regionale. Parlamentul a

acordat competențe CSE reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul

stării de urgență, de asediu și de război. Aceste competențe au fost acordate în

vederea soluționării problemelor stringente care reies exclusiv din situația care a

generat instituirea stării de urgență. Starea de urgență a fost prelungită de multe ori.

Prin hotărârea nr. 274 din data de 21.09.2023 Parlamentul, la solicitarea CSE

și Guvernului iarăși a fost prelungită starea de urgență încă pentru 60 de zile.

Conform notei informative și declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului

necesitatea prelungirii stării de urgență a fost dictată de ostilitățile militare din

Ucraina, suprapunerea cu criza energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce

pot afecta securitatea națională.

4

De asemenea, a menționat că anterior atât Guvernul, cât și CSE nu și-a depășit

mandatul și nu a impus alte restricții ale drepturilor fundamentale, precum dreptul la

întruniri etc. Nici în raportul CSE, nici în declarațiile Prim-ministrului din plen nu

au fost oferite date și informații prin care s-ar constata anumite amenințări la

securitatea națională generate de alegeri.

A remarcat că, conform competențelor CSE, atribuite prin art.2 al hotărârii

Parlamentului nr. 41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în

materie electorală sau gestionare a proceselor electorale.

Mai mult ca atât, conform hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de

urgență, Parlamentul expres a indicat la art. 6 că prezenta stare de urgență nu

afectează organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Acest fapt înseamnă că unicele organe competente rămân a fi doar Comisia

Electorală Centrală și organele electorale inferioare, care sunt perfect funcționale să

administreze procesul.

Consideră că, Comisia pentru Situații Excepționale și-a depășit grav

competențele delegate de Parlament implicându-se ilegal în procesul electoral din

Republica Moldova și substituind organele electorale. Or, nici Legea nr. 212/2004,

dar nici hotărârea Parlamentului nr. 41/2022 nu acordat dreptul CSE de legiferare,

de substituire a Parlamentului, de substituire a regulatorului principal în domeniul

alegerilor – Comisia Electorală Centrală, autorități funcționale în totalitate. CSE a

fost abilitat să ia măsuri legate de depășirea stării de urgență, doar atât. Aceste măsuri

se rezumă la problematica energetică, depășirea consecințelor fluxului de migrați

din Ucraina și anumite măsuri economice generate de conflictul din țara vecină,

nimic mai mult. CSE a fost abilitat să ia măsuri legate de depășirea stării de urgență,

doar atât. Aceste măsuri se rezumă la problematica energetică, depășirea

consecințelor fluxului de migrați din Ucraina și anumite măsuri economice generate

de conflictul din țara vecină, nimic mai mult. Nu există nicio urgență legat de riscuri

s-au amenințări pentru securitatea statului, după cum se menționează în dispoziție,

anume din partea reclamantului.

Mai invocă că, acuzațiile aduse Partidului Politic „Șansă” sunt de-a dreptul

aberante și ridicole. Nu există niciun act juridic definitiv sau vreo sentință de

judecată care ar stabili vinovăția reclamantului ca o entitate juridică colectivă în

privința acelor grave acuzații aduse. Motivele legate de război hibrid și amenințări

din partea Federației Ruse sunt falsuri ordinare și care nu au nimic comun cu

activitatea reclamantului care se ghidează strict de lege iar candidații acestuia

participă în campanie electorală respectând principiile uni proces electoral corect și

legal. După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii

nr. E/11772 din 03.11.2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Partidul Politic „Șansa” respinge insinuările Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de Informații și Securitate,

ca fiind absolut false, deoarece ele se bazează pe niște informații care nu corespund

atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

Partidul Politic „Șansa” consideră că, atât Comisia pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova, cât și Serviciul de Informații și Securitate au dat dovada

transformării lor în agenți electorali ai partidului de guvernământ, având un singur

scop - ajutarea acestuia să scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un

5

concurent electoral, care se află în ascensiune, fiind susținut masiv de poporul

Republicii Moldova.

Partidul Politic „Șansa” neagă primirea finanțării din străinătate, fie din partea

dlui Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

A enunțat că, organele competente ale statului nu au adus la cunoștința

partidului sau conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile și veridice,

care ar fi demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este imputabilă

întregului Partid Politic „Șansa” sau că cineva dintre candidații partidului a fost

implicat în acte de corupție.

A mai menționat că, Partidului Politic „Șansa”, precum și candidaților acestui

partid, printre altele li s-a imputat „manipularea opiniei publice”. Nici Comisia, nici

SIS nu specifică în ce constă această „manipulare”, nu este indicat cine a comis

această manipulare, când, unde, în ce circumstanțe.

A remarcat că, nici partidului, nici candidaților acestuia nu le-a fost acordată

posibilitatea să-și apere interesele legitime, să aibă acces la probe, să se bucure de

serviciile avocatului sau să-și prezinte explicațiile. Nici la ședința Comisiei pentru

Situații Excepționale reprezentanții partidului nu au fost invitați. Partidul Politic

„Șansa” invocă caracterul fals al motivării dispoziției nr.92 și în partea referitoare la

„manipularea opiniei publice”.

În acest context, dispunând asupra anulării înregistrării concurentului electoral,

Comisia pentru Situații Excepționale și-a asumat competențele instanței de judecată

și, prin urmare, ar fi trebuit sa activeze potrivit regulilor art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, garantând Partidului Politic „Șansa” respectarea

tuturor drepturilor la un proces judiciar echitabil, garantate de acest articol. Ceea ce

nu a avut loc.

Partidul Politic „Șansa” consideră că, atât lui cât și candidaților acestuia li s-au

încălcat drepturile garantate de Art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile

Omului. Principiile enumerate mai sus de către Curtea Constituțională sunt

aplicabile și relevante speței descrise, dat fiind că nu doar Parlamentul urmează să

aplice cu precauție instituția stării de urgență, dar în primul rând CSE este obligat să

aplice acele competențe delegate cu precauție maximă și doar în strictă conformitate

cu motivele care au generat starea de urgență, doar în cazuri excepționale când alte

măsuri ordinare nu sunt posibile și nu în detrimentul respectării drepturilor

fundamentale ale omului.

Dispoziția nr. 92 din 03.11.2023 restrânge unele drepturi și libertăți ale

cetățenilor sau creează premise pentru fentarea drepturilor constituționale ale

acestora, ignorând și omițând aplicabilitatea în timp, în pofida testului de

proporționalitate statuat expres în art.54 din Constituția Republicii Moldova.

În opiniile expuse, Comisia de la Veneția subliniază importanta principiului

proporționalității. Această cerință trebuie să se aplice atât pentru deciziile privind

restricțiile de circulație, cât și pentru implementarea lor și măsurilor aferente care

pot afecta alte drepturi și libertăți, care pot consta în restricții suplimentare ce pot fi

impuse populației în timpul restricțiilor de circulație, ca de exemplu închiderea

școlilor sau a companiilor, restricții privind furnizarea de servicii publice sau

interzicerea evenimentelor publice, sau activitățile de securitate întreprinse de

autorități în acest context. Similar restricțiilor de circulație, toate aceste măsuri

trebuie să fie proporționale cu amenințarea și cu iminența acesteia, nu trebuie să aibă

6

o durată mai mare decât amenințarea în sine și trebuie să se aplice doar în regiunile

afectate de aceasta. Importanta principiului proporționalității este confirmată de

Constituție. Chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea

discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității

publice (CSE/SIS) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici

un caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie

una optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare,

principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește

esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea

principiilor legalității, oportunității și a echității. Autoritatea pârâtă în cadrul puterii

sale discreționare, având obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită

din mai multe posibile nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or,

puterea discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau

fără control, cum se pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.

Subsecvent, atunci când decizia administrativă nu respectă limitele exterioare pe

care legea le stabilește puterii discreționare a administrației, intervine excesul de

putere, motiv pentru care actul de constatare este ilegal.

A invocat că, actul contestat contravine standardelor și recomandărilor unanim

recunoscute, aprobate de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie

electorală din 2002.

Consideră că, prin interzicerea unui cerc larg de persoane de a candida în cadrul

alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar și dreptul de asociere, or cel care

nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un partid pe lista căruia să candideze.

Astfel, constată depășirea cadrului constituțional prevăzut la art. 41 din

Constituție dar și la art. 11 din CEDO. Partidul Politic „Șansa” este o organizație

care practică activitatea politică, fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai

Republicii Moldova. Atingerea acestui obiectiv este posibil doar pe calea participării

în campanii electorale: prezidențiale, parlamentare, locale. Indică că autoritatea

pârâtă a sfidat aceste principii constituționale cu privire la proporționalitatea

restrângerii unui drept fundamental și neafectarea substanței dreptului. Prin

raportare a acestor cerințe la cauza dedusă judecății, nu încape îndoială că prin

sancțiunea dispusă de către pârât, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale contestată

reprezintă o ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales, drept

garantat de legea fundamentală și de Convenția Europeană.

Totodată atenționează că, situația premisă de sancționare a Partidului Politic

„Șansă” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factologic, reprezentând

o distorsionare deliberată a realității, orientate spre hărțuirea unui concurent

electoral.

Prin dispoziția CSE a fost un abuz de drept veritabil, când un grup (CSE) a

urmărit direct distrugerea mai multor drepturi fundamentale protejate de Convenție

– dreptul la libera exprimare, dreptul de asociere și alegeri libere.

Consideră că, din atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, prevăzute la art. 22 al Legii nr.212/2004 și în Regulamentul CSE aprobat

prin Hotărârea de Guvern nr. 1340/2001, Comisia este creată pentru exercitarea unor

măsuri menite să reducă riscul declanșării situației excepționale.

7

În cazul emiterii Dispoziției nr. 92 din 3.11.2023 se instituie restricții și

îngrădiri inadmisibile a dreptului de a fi ales, libertatea de exprimare, libertatea de

asociere, și altele.

Susține că, în acest caz de grave încălcări ale legislației și principiilor

internaționale, urmează a fi aplicate direct prevederile tratatelor internaționale și

Legea Supremă a Republicii Moldova cu privire la garantarea dreptului la alegeri

libere și dreptul de a fi ales.

Consideră că, autoritatea pârâtă a adoptat un act administrativ contrar legii;

forma și conținutul actului administrativ contravine prevederilor imperative ale legii;

la examinarea procedurii administrative contestatarul nu a fost invitat și audiat fiind

încălcate drepturile procedurale, de a se apăra și a prezenta probe; reclamantul a fost

tratat de către autoritatea pârâtă cu dispreț, ură și prejudecată din motive politice,

fapt ce violează principiul bunei credințe și imparțialității; prin declararea

contestației inadmisibile, autoritatea pârâtă, contrar prevederilor legale și

circumstanțelor de fapt, a limitat dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces

la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul de a cere restabilirea dreptului vătămat.

în condițiile în care nu toți concurenții electorali au avut posibilitate de a participa

la alegeri iar alegătorii nu au putut exprima liber votul, considerăm că rezultatele

alegerilor au fost influențate grav cu distribuirea incorectă a mandatelor.

Indică că, aceste circumstanțe sunt suficiente pentru a infima alegerile locale în

circumscripția corespunzătoare.

În asemenea circumstanțe, solicită anularea hotărârii nr.105 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Șoldănești nr.31 din data de

08.11.2023, obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Șoldănești nr.31 să examineze contestația, în fond, și să infirme rezultate alegerilor

generale locale în circumscripția electorală Șoldănești nr.31, obligarea Consiliului

Electoral al 9 Circumscripției Electorale raionale Șoldănești nr.31 să solicite

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și

declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a

atras în proces în calitate de persoană terță, Comisia Electorală Centrală (f.d.77-79).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată (f.d. 92).

Prin decizia din 19 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 15 noiembrie 2023, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Partidului Politic „Șansă”

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Șoldănești

nr.31, persoană terță Comisia Electorală Centrală, privind obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

A fost emisă o decizie nouă cu privire la declararea acțiunii depuse de Partidului

Politic „Șansă” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Șoldănești nr.31, persoană terță Comisia Electorală Centrală, privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, ca inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond neîntemeiat

a purces la examinarea și soluționarea acțiunii, din motiv că, Partidul Politic ,,Șansă”

nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea

ce denotă caracterul inadmisibil al revindecărilor din acțiune. Or, este obligația

8

reclamantului de a prezenta instanței confirmarea întrunirii condițiilor stabilite de

art.94 alin.(1) și (2) din Codul electoral, precum că acesta ar avea calitatea de subiect

al contestației, întrucât, în speță, Partidul Politic „Șansă” nu se încadrează în

prevederile normei legale enunțate.

Instanța de apel a concluzionat că, întrucât este apreciată inadmisibilă pretenția

invocată în acțiune privind anularea actului administrativ, astfel încât pretențiile

privind obligarea examinării contestației în fond, și infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale în circumscripția electorală Șoldănești nr.31, precum și obligarea de

a solicita Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul

electoral și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală,

subsecvente contestării actului administrativ, sunt inadmisibile per se. Ceea ce în

consecință constituie temei de declarare inadmisibilă a acțiunii inițiate de Partidul

Politic „Șansă”. Respectiv, instanța de judecată nu poate să purceadă la examinarea

cauzei în fond.

La 19 noiembrie 2023, ora 16:54, prin intermediul poștei electronice, Partidul

Politic „Șansă” a depus recurs împotriva deciziei din 19 noiembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, aplicarea directă a

prevederilor art.6, 10 și art. 3 protocolul I al CEDO, casarea deciziei contestate, cu

emiterea unei decizii noi privind admiterea contestației.

În motivarea recursului, Partidul Politic „Șansă” și-a exprimat dezacordul cu

decizia instanței de apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept expuse în

contestație (cererea de chemare în judecată) și în cererea de apel.

În esență a notat că, instanța de apel nu a examinat cerințele și argumentele

recurentului referitor la legalitatea actului contestat, referitor la procedura adoptării

și alte circumstanțe.

În opinia recurentului, soluția și argumentele instanței de apel sunt neîntemeiate

și adoptate în contradicție cu circumstanțele cauzei. Astfel, contrar cadrului legal

instanța de apel a acceptat necondiționat poziția intimatului precum că PP „Șansă”

nu este subiect de a depune contestație deoarece a fost eliminat din alegeri, fiind o

abordare total abuzivă și neîntemeiată.

De asemenea, a opinat că, instanța de apel a ignorat prevederile legii care

prevăd expres că recurentul nu a fost exclus din actul administrativ al CEC cu privire

la lista partidelor care pot participa în alegeri locale. Instanța de fond doar a acceptat,

fără nicio analiză a argumentelor organelor electorale.

A remarcat că, instanța de apel, contrar prevederilor legale a aplicat norme

derogatorii conform dispoziției Comisei pentru Situații Excepționale care nu au

nicio relevanță cazului din speță. Instanța de fond nu a luat în calcul prevederile art.

101 alin. (5) al Codului electoral.

A concluzionat că, instanța ierarhic inferioară nu a examinat întinderea violării

dreptului de acces la justiție și a unui recurs efectiv, drepturi fundamentale încălcate

de intimat în momentul declarării contestației drept inadmisibil.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

9

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 19 noiembrie 2023,

și conform extrasului din poșta electronică, decizia instanței de apel a fost notificată

recurentului la 19 noiembrie 2023, ora 18:10.

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal.

La 19 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra

recursului declarat de Partidul Politic „Șansă” împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Șansă”,

în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

10

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic „Șansă”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Șansă”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

11

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Șansă”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Partidul Politic „Șansă”, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12