3ra-1027/23 — privind controlul actului normativ

3ra-1027/23 — privind controlul actului normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1027/23

2-23145479-01-3ra-23102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici )

D E C I Z I E

04 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând în ședință publică recursul depus de către Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la acțiunea înaintată de Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind efectuarea controlului normativ a prevederilor pct. 11 și a anexei nr.2

la Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie

2023 și anularea pct. 11 și a anexei nr.2 la Regulamentul cu privire la statutul și

activitatea reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023,

împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în control normativ înaintată de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2023, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Comisiei Electorale

Centrale, solicitând efectuarea controlului normativ a prevederilor pct. 11 și a anexei

nr.2 la Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie

2023 și anularea pct. 11 și a anexei nr.2 la Regulamentul cu privire la statutul și

activitatea reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023.

În motivarea acțiunii, a invocat că, la art. 69 din Codul electoral nr. 352/2022, s-

au reglementat prevederi cu privire la reprezentantul concurentului electoral în

organele electorale și instanța de judecată.

Astfel, a susținut că, reieșind din conținutul normei citate, legiuitorul a

reglementat expres cerințele și limitările față de candidatura persoanei desemnate

pentru funcția de reprezentant.

1

La fel, a menționat că, legiuitorul a stabilit că doar statutul, drepturile și obligațiile

reprezentanților se vor reglementa suplimentar de Comisia Electorală Centrală.

Însă, Comisia Electorală Centrală, în vederea reglementării mai detaliate a

prevederilor art. 69 din Codul electoral, a aprobat Regulamentul cu privire la statutul

și activitatea reprezentanților concurenților electorali prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023. Totodată, în sensul aplicării pct. 11 din

Regulament, a fost adoptată și anexa nr. 2 la Regulament.

Cu referire la admisibilitatea și justificarea prezentei acțiuni în ordinea litigiilor

în materie electorală, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 91, 98, 100 și art.

5 din Codul administrativ, deoarece în opinia sa, Comisia Electorală Centrală, prin

adoptarea pct. 11 și respectiv, a declarației pe propria răspundere în vederea aplicării

pct. 11 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților

concurenților electorali nr. 1129/2023, a ignorat prevederile Legii cu privire la actele

normative nr. 100/2017 și a adoptat reglementări care depășesc cadrul normativ

ierarhic superior.

În continuare, cu trimitere la prevederile art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (1), art. 6, art.

8, art. 16 din Legea nr. 100/2017, art. 12 din Codul administrativ și art. 32 alin. (2) din

Codul electoral, a menționat că, actele emise de Comisia Electorală Centrală sunt acte

normative ierarhic inferioare legilor și urmează să fie adoptate în scopul executării lor

și în mod firesc, nu pot depăși limitele reglementate prin lege. Or, după cum reiese din

pct. 11 din Regulamentul CEC nr. 1129/2023, Comisia Electorală Centrală a depășit

prevederile Codului electoral în ceea ce privește cerințele față de candidatura

desemnată la funcția de reprezentat, aceste cerințe s-au stabilit expres și în mod

determinat prin alin. (2) din art. 69 din Codul electoral și anume, candidaturile propuse

trebuie să fie persoane care au drept de vot. Candidații în alegeri nu pot fi desemnați

în calitate de reprezentanți.

A mai susținut că, în Regulamentul aprobat de Comisie se regăsesc mai multe

restricții identificate la pct. 11, cu toate că alin. (2) din art. 69 din Codul electoral

impunea doar 2 cerințe, iar norma în cauză nu presupune dreptul Comisiei de a

dezvolta lista restricțiilor față de candidatul la funcția de reprezentant, or, legiuitorul

nu a utilizat sintagme de genul „și altele”, ceea ce ar permite de a concluziona că lista

restricțiilor nu este una închisă și dreptul de a introduce concretizări ar fi delegată

Comisiei Electorale Centrale.

Mai mult, a considerat că, în ceea ce privește delegarea competențelor Comisiei

de a adopta reglementări, s-a rezumat, conform art. 69 alin. (3) din Codul electoral,

doar aspectele ce țin de statutul reprezentantului și drepturile și obligațiile lor.

De asemenea, a susținut că, Comisia Electorală Centrală a depășit cadrul

normativ ierarhic superior și a adoptat reglementări depășind limitele atribuite prin

lege, ceea ce impune anularea parțială a Regulamentului aprobat.

Prin urmare, a considerat că este în drept să depună prezenta cerere fără

respectarea procedurii prealabile, fiind înaintată direct Curții de Apel Chișinău.

În ceea ce privește interesul în intentarea acțiunii, a menționat că, având calitatea

de concurent electoral este îndreptățit să înainteze candidați la funcția de reprezentanți

în organe electorale în conformitate cu legislația, însă, prin reglementările Comisiei

Electorale Centrale este limitat neîndreptățit în acest drept, or, Comisia a impus

2

restricții suplimentare celor reglementate de act normativ ierarhic superior. Astfel,

„Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin

alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber

exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin apărarea

principiilor democratice și a normelor dreptului electoral. Codul electoral stabilește

modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de

Președinte al Republicii Moldova, pentru autoritățile administrației publice locale, a

alegerilor regionale, precum și modul de organizare și desfășurare a

referendumurilor”, în conformitate cu preambulul Codului electoral.

La 17 octombrie 2023, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” a prezentat explicații suplimentare pe marginea acțiunii intentate, în care

suplimentar celor invocate în contestația depusă a comunicat că, prin acțiunea intentată

s-a sesizat faptul că, Comisia Electorală Centrală, prin adoptarea reglementărilor în

domeniul desemnării reprezentanților concurenților electorali, a depășit cadrul legal,

care este ierarhic superior reglementărilor normative și care constituie baza adoptării

normelor subordonate legii.

Suplimentar a invocat și faptul că, ulterior, Comisia Electorală Centrală, în

vederea reglementării mai detaliate a prevederilor art. 69 din Codul electoral, a aprobat

Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023, prin

care, pertinent cauzei a reglementat la pct.11, următoarele: „În cadrul aceleiași

perioade electorale, calitatea de reprezentant este incompatibilă, în special, cu cea de:

a) candidat la o funcție electivă sau participant la referendum; b) reprezentant al altui

subiect prevăzut la pct. 3; c) trezorier al partidului politic, concurentului electoral,

participantului la referendum sau grupului de inițiativă; d) observator acreditat de

organul electoral sau interpret al acestuia; e) jurnalist legitimat de instituțiile mass-

media și confirmat de Comisia Electorală Centrală; f) funcționar electoral care își

exercită activitatea în cadrul organului electoral constituit pentru scrutinul respectiv;

g) persoană de încredere a concurentului electoral sau participantului la referendum;

h) conducător sau membru al unui grup de inițiativă; i) conducător (persoană cu funcții

de răspundere) al cultului religios sau deservent din cadrul acestuia; j) funcționar

public sau persoană care deține funcție de demnitate publică și nu și-a suspendat

raporturile de serviciu odată cu confirmarea în calitate de reprezentant; k) operator de

interviu autorizat pentru efectuarea exit-pollurilor.”

Însă, în acest context a susținut că prin lege s-au reglementat expres cerințele și

limitările față de reprezentantul concurentului electoral și anume:

- trebuie să fie persoane care au drept de vot, care în conformitate cu art. 14 din

Codul electoral, sunt cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua

alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea

judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară;

- nu pot fi candidați la funcții elective.

Astfel, a notat că, din analiza prevederilor art.69 din Codul electoralși a actelor

normative subordonate legii, Regulamentul cu privire la statutul și activitatea

reprezentanților concurenților electorali prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1129 din 18 iulie 2023, se evidențiază cert că, Comisia Electorală Centrală a depășit

cadrul legal și a instituit reglementări suplimentare.

3

Respectiv, a susținut că această reglementare vicioasă nu este una formală, ci de

natură să prejudicieze, având în vedere că deține statut de concurent electoral și este

îndreptățit să desemneze reprezentanți în organe electorale.

A mai menționat că, reieșind din ierarhia actelor normative, poate fi îngrădit în

drepturi doar prin act ierarhic superior, în speță - Codul electoral. Or, reglementările

Comisiei Electorale Centrale, care au caracter normativ subordonat legii, limitează

acest drept în mod abuziv, făcând trimitere la prevederile art. 20 alin. (1) și art. 53 alin.

(1) din Constituție.

A relatat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat în jurisprudența

sa că, statutul de „victimă” poate fi acordat unei asociații sau unui sindicat numai dacă

este direct afectat de măsura reclamată (cauza Winterstein și alții v. Franța, 17

octombrie 2013, § 108). Prin urmare, pentru ca un reclamant să poată pretinde că este

victima unei încălcări a Convenției Europene, trebuie să existe o legătură suficient de

strânsă între solicitant și prejudiciul pe care îl consideră suferit din cauza presupusei

încălcări (cauza Tauira și alții v. Franța, 4 decembrie 1995, p. 130). De asemenea, în

cauza Federația Națională a Asociațiilor Sportive și alții v. Franța din 18 ianuarie 2018,

la § 95, Curtea Europeană a subliniat că organizațiile în cauză nu sunt victime directe

și personale ale presupuselor încălcări, iar simplul fapt că unul dintre obiectivele

acestora, potrivit statutelor lor, este apărarea intereselor membrilor lor nu este suficient

pentru a le conferi statutul de victimă în sensul articolului 34 din Convenție.

Drept urmare, a susținut că, în prezenta cauză, „afectarea directă de către măsura

contestată” și „existența unei legături directe între asociație și prejudiciul pe care îl

consideră suferit de pe urma măsurii” se atestă prin faptul că poate fi îngrădit doar prin

act ierarhic superior, însă, Comisia Electorală Centrală a extins lista interdicțiilor

impuse, contrar prevederilor Codului electoral.

În același context, a menționat că, protecția efectivă a drepturilor subiective,

potrivit art. 20, 36, 38, 189 și 219 din Codul administrativ, impune instanței de judecată

obligația de a reține spre examinare doar acțiunile ce denotă un caracter serios, adică

un interes imediat și practic de pe urma promovării și rezultatului acțiunii în

contenciosul administrativ.

Astfel, a calificat acțiunea intentată ca fiind cu succes și din motivul caracterului

serios, în contextul în care orice acțiune în justiție, inclusiv în sensul art. 6 par. 1 al

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, trebuie

să denote un caracter serios, care, în esență, constă într-o utilitate practică în apărarea

unui drept subiectiv concret, iar în speță, caracterul serios rezultă din cumulul

circumstanțelor de fapt obiective, ce vizează sub acest aspect drepturile personale,

având în vedere statutul de concurent electoral în alegeri, se denotă că nu este intentată

actio popularis, ci se urmărește revendicarea unui drept personal.

Urmare celor expuse, a susținut că, în condițiile în care acțiunea în contencios

administrativ întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă,

instanța de judecată urmează să purceadă la examinarea și soluționarea fondului

cauzei, cu admiterea solicitării pe care a reiterat-o.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea în control normativ înaintată de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

4

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 octombrie 2023, prin

intermediul poștei electronice (f.d.62), Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a depus recurs împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 63/65).

Ulterior, la 01 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.68),

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus supliment la

recursul depus împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea înaintată și dispunerea

anulării pct. 11 și a anexei nr. 2 la Regulamentul cu privire la statutul și activitatea

reprezentanților concurenților electorali aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023.

În motivarea suplimentului la recurs, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept

ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.

Suplimentar, în contextul celor invocate, recurentul a relatat că, Codul electoral

nu reglementează situațiile de incompatibilitate a funcției de reprezentant al

concurentului electoral, Comisia Electorală Centrală a fost îndreptățită să

perfecționeze procedurile electorale prin elaborarea Regulamentului, în care să fie

specificate aceste situații.

În contextul celor invocate, recurentul consideră că, prin adoptarea pct. 11 și a

anexei nr. 2 la Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților

concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129

din 18 iulie 2023, intimata a ignorat prevederile Legii cu privire la actele normative

nr. 100/2017 și a adoptat reglementări care depășesc cadrul normativ ierarhic superior.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă

de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate,

dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai

dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor

prezentului cod.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Conform art. 431 din Codul de procedură civilă, examinarea recursului împotriva

deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. Asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat

admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de

Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

5

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin încheierea din

02 noiembrie 2023, a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs.

Reprezentantul recurentului, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, Vadim Filipov, împuternicit în baza procuri f.n., din 16 octombrie 2023, în

ședința instanței de recurs, a susținut recursul împotriva hotărârii din 19 octombrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul argumentelor de fapt și de drept invocate,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Reprezentantul intimatei, Comisia Electorală Centrală, Ruslan Nastas,

împuternicit în baza procurii Nr. CEC-8/3538 din 03 noiembrie 2023, în ședința

instanței de recurs, a reiterat criticile formulate în referință și a pledat pentru

respingerea recursului depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

poziție susținută și de către reprezentantul intimatei, Comisia Electorală Centrală,

Galina Botnari, împuternicită în baza procurii Nr. CEC-8/3539 din 03 noiembrie 2023.

Audiind reprezentanții părților, examinînd materialele dosarului, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” urmează a fi respins, cu

menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ, recursul este admis

dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

6

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

În corespundere cu art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ

este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Art. 17 din Codul administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Conform prevederilor art. 20 alin. (1) din Codul administrativ, dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege,

acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 21 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate.

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților,

nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În virtutea art. 39 din Codul administrativ, controlul judecătoresc al activității

administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

În conformitate cu art. 93 din Codul administrativ, care stabilește sarcina

probațiunii, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin

derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite

exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în

baza prevederilor legale.

Potrivit art. 191 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează în

primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Conform art.206 alin.(1) lit. e) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

normativ (acțiune de control normativ).

Art.209 alin.(4) din Codul administrativ prevede că, pentru acțiunea în realizare,

acțiunea în constatare și acțiunea de control normativ nu există termen de înaintare a

acțiunii în contencios administrativ.

7

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

După cum denotă actele cauzei, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, înaintând acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, a

solicitat efectuarea controlului normativ a prevederilor pct. 11 și a anexei nr.2 la

Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie

2023 și anularea pct. 11 și a anexei nr.2 la Regulamentul nominalizat.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, la caz, Completul de judecată

al Curții de Apel Chișinău, prin hotărârea din 19 octombrie 2023, a respins ca

neîntemeiată acțiunea în control normativ înaintată de către Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

În susținerea soluției, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a reținut

că, la caz, obiectul controlului normativ constituie pct. 11 și anexa nr. 2 la

Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie

2023.

Totodată, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a apreciat ca

neîntemeiată acțiunea, deoarece, conform art. 25 lit. c) din Codul electoral, în calitate

de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală elaborează și

aprobă regulamente și instrucțiuni menite să perfecționeze procedurile electorale.

De asemenea, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a reiterat faptul

că, în circumstanțele în care Codul electoral nu reglementează situațiile de

incompatibilitate a funcției de reprezentant al concurentului electoral, Comisia

Electorală Centrală a fost îndreptățită să perfecționeze procedurile electorale prin

elaborarea Regulamentului, în care să fie specificate aceste situații, care după părerea

instanței, nu sunt contrare Legii.

Reieșind din cele menționate, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău

a stabilit că, argumentul principal invocat de reclamant în susținerea acțiunii în control

normativ reprezintă faptul că Regulamentul în partea contestată contravine art. 69 alin.

(2) din Codul electoral, care impune 2 cerințe ce urmează a fi întrunite de candidat la

funcția de reprezentant electoral și că norma în cauză nu presupune dreptul Comisiei

de a dezvolta lista restricțiilor față de candidatul la funcția de reprezentant.

În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

remarcă că prin Decretul nr. 744-IX din 21 decembrie 2022 (publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 426-427 la data de 23 decembrie 2022), Președintele

Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 325/2022 pentru adoptarea Codului

electoral. Conform art. 244 alin. (1) din noul Cod electoral, data intrării în vigoare a

acestuia este 01 ianuarie 2023.

Potrivit art. 244 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, Comisiei Electorale

Centrale îi revine obligația, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a codului,

de a aproba într-o nouă redacție regulamentele și instrucțiunile sale necesare pentru

organizarea și desfășurarea alegerilor.

8

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023 s-a aprobat

Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali.

Conform pct.1 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea

reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023, prezentul regulament stabilește statutul

reprezentantului concurentului electoral (în continuare – reprezentant), procedura de

confirmare a reprezentantului de către organul electoral, drepturile și obligațiile

acestuia, precum și modul de desfășurare a activității în cadrul organelor electorale și

de participare la operațiunile electorale desfășurate de acestea.

Art.12 din Codul administrativ stabilește că, actul administrativ normativ este

actul juridic subordonat legii, adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Conform art.3 alin.(1) lit. f) al Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22

decembrie 2017, la elaborarea unui act normativ se respectă principiul ierarhiei actelor

normative.

În temeiul art. 16 alin. (1), (2) al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, autoritățile administrației publice centrale de specialitate și

autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile legii, acte normative.

Actele normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și

ale autorităților publice autonome sânt emise sau aprobate numai în temeiul și pentru

executarea legilor și a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii

Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Actele normative respective se

limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru

executarea cărora se emit sau se aprobă și nu pot contraveni prevederilor actelor

respective. În clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților administrației

publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome se indică expres

actul normativ superior în temeiul căruia acestea sânt emise sau aprobate.

Actele normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și

ale autorităților publice autonome se elaborează în termenele prevăzute de actele

normative superioare sau într-un termen rezonabil pentru elaborarea acestora și pentru

realizarea prevederilor lor. Regulamentele, instrucțiunile, regulile și alte acte

normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și ale

autorităților publice autonome se aprobă prin hotărâre sau ordin care se semnează de

către conducătorii autorităților emitente.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că, aplicarea principiului ierarhiei actelor juridice presupune structurarea actelor

normative după regula forței juridice cu care sunt investite, astfel încât actele

superioare să reglementeze norme generale, iar prin acte subordonate să se asigure

dezvoltarea și devalizarea normativă a actului general ierarhic superior.

Corespunzător, acțiunea actului normativ subordonat este indisolubilă de

acțiunea legii pentru care a fost emis, or, acesta expune o consecutivitate secundară de

transpunere a legii.

9

Raportând cadrul legal la circumstanțele faptice ale cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 18 iulie 2023, Comisia Electorală

Centrală, prin hotărârea nr. 1129, a aprobat Regulamentul cu privire la statutul și

activitatea reprezentanților concurenților electorali.

Potrivit pct. 11 al Regulamentului menționat, în cadrul aceleiași perioade

electorale, calitatea de reprezentant este incompatibilă, în special, cu cea de: a)

candidat la o funcție electivă sau participant la referendum; b) reprezentant al altui

subiect prevăzut la pct. 3; c) trezorier al partidului politic, concurentului electoral,

participantului la referendum sau grupului de inițiativă; d) observator acreditat de

organul electoral sau interpret al acestuia; e) jurnalist legitimat de instituțiile mass-

media și confirmat de Comisia Electorală Centrală; f) funcționar electoral care își

exercită activitatea în cadrul organului electoral constituit pentru scrutinul respectiv;

g) persoană de încredere a concurentului electoral sau participantului la referendum;

h) conducător sau membru al unui grup de inițiativă; i) conducător (persoană cu funcții

de răspundere) al cultului religios sau deservent din cadrul acestuia; j) funcționar

public sau persoană care deține funcție de demnitate publică și nu și-a suspendat

raporturile de serviciu odată cu confirmarea în calitate de reprezentant; k) operator de

interviu autorizat pentru efectuarea exit-pollurilor.

Totodată, conform anexei nr. 2 la Regulamentul nominalizat, s-a aprobat modelul

declarației pe propria răspundere cu privire la incompatibilitățile prevăzute la pct. 11.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând prevederile pct.11

din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie

2023, în raport cu art. 69 din Codul electoral, constată că recursul depus de Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, împotriva hotărârii din 19

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat.

Astfel, normele invocate în pct.11 din Regulamentul cu privire la statutul și

activitatea reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023, se încadrează în cadrul normativ în

vigoare și anume, art.42 alin. (1) lit.a), art.55 alin (5), art.68 alin.(7), art.88 alin. (1),

art.89 alin.(6) din Codul electoral; pct.4.7 din Codul deontologic al jurnalistului din

Republica Moldova; pct.7 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea

persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr.1130 din 18 iulie 2023; Regulamentul privind constituirea și

înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de

subscripție, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1166/2023; art.15

alin.(2) din Legea privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie nr.125 din

11 mai 2007; art.54 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008 și art.21 alin.(2) din Legea cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010; pct.17

din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea sondajelor de opinie și a exit-

pollurilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1138 din 28 iulie 2023.

În contextul celor relatate, instanța de recurs apreciază neîntemeiată alegația

recurentului precum că Comisia Electorală Centrală, prin adoptarea pct. 11 și respectiv

a declarației pe propria răspundere în vederea aplicării pct. 11 din Regulamentul cu

10

privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali a ignorat

prevederile Legii cu privire la actele normative nr. 100/2017 și a adoptat reglementări

care depășesc cadrul normativ ierarhic superior. Or, între formularea textului legal și

pct. 11 din Regulamentul dat există deplină concordanță, în sensul că intenția reală a

intimatei prin emiterea Hotărârii nr. 1129 din 18 iulie 2023 este de a stabili conținutul

și sensul normelor din art. 69 alin.(2) și (3) din Codul electoral, în scopul asigurării

aplicării corecte a legii în situații concrete.

În această ordine de idei, având competența dată prin lege, Comisia Electorală

Centrală, în calitate de organ de stat constituit pentru organizarea și desfășurarea

alegerilor, în exercitarea atribuțiilor sale, asigură respectarea, garantarea și realizarea

drepturilor electorale ale cetățenilor Republicii Moldova.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că,

prima instanță corect a concluzionat că actul administrativ contestat a fost emis legal,

de organul competent și cu respectarea procedurii stabilite de art. 9 alin. (1) și (2), art.

11 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, art. 20 alin. (1)

din Legea integrității nr. 82/2017, pct. 18, pct. 23 din Regulamentul cu privire la

procedura de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2016, art. 16 alin.(2)-(3) din Legea nr. 100/2017 cu

privire la actele normative.

Mai mult decât atât, la caz, contrar opiniei recurentului, nu este încălcat principiul

constituțional de separație al puterilor în stat, prevăzut de art. 6 din Constituție, dat

fiind faptul că prin emiterea de către Comisia Electorală Centrală a Hotărârii nr. 1129

din 18 iulie 2023, prin care s-a aprobat Regulamentul cu privire la statutul și activitatea

reprezentanților concurenților electorali și anexa nr.2 la Regulamentul indicat, s-a

lămurit conținutul norme juridice, dându-se o tălmăcire a normelor legale fără a se

deroga de la voința legiuitorului.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază argumentele indicate în cererea de recurs ca fiind declarative și lipsite de

suport juridic.

Suplimentar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, din

conținutul pct.3 al concluziei emise la Raportul de expertiză anticorupție

Nr.EDA23/8876 din 12 iulie 2023 la proiectul de hotărâre a Comisiei Electorale

Centrale pentru aprobarea Regulamentului cu privire la statutul și activitatea

persoanelor de încredere ale concurenților electorali, rezultă că, proiectul promovează

interesele Comisiei Electorale Centrale de a beneficia de un cadru normativ

perfecționat și ajustat la ultimele modificări în domeniul legislației electorale cu privire

la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali, ceea ce

este conform interesului public (f.d. 41/44 din dosarul administrativ).

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție conchide că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, fiind adoptată

în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul

juridic litigios, astfel criticele formulate în recurs sunt nejustificate și se combat prin

constatările relatate supra.

În această consecvență, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este

11

compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 2451, art. 248 alin. (1) lit.

a) din Codul administrativ, art. 431 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”.

Se menține hotărârea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, inițiată la acțiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

efectuarea controlului normativ a prevederilor pct. 11 și a anexei nr.2 la Regulamentul

cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129 din 18 iulie 2023 și anularea pct. 11

și a anexei nr.2 la Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților

concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129

din 18 iulie 2023.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

12