3r-282/23 — contestarea actului administrativ

3r-282/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-282/23

2-23149395-01-3r-26102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

DECIZIE

03 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Viorica Puica

judecătorii Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul depus de viceprimarul Ilie Ceban în numele Primăriei

municipiului Chișinău,

în cauza în contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată de

Primăria municipiului Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț

Partidul Liberal Democrat din Moldova, cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

către Primăria municipiului Chișinău,

constată:

La 20 octombrie 2023, viceprimarul Ilie Ceban a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani, acțiune în contencios administrativ în numele Primăriei

municipiului Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul

Liberal Democrat din Moldova, solicitând constatarea nulității hotărârii nr. 1162

din 09 august 2023 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 10 august 2023, Comisia Electorală

Centrală a publica pe pagina sa web oficială hotărârea nr. 1162 din 09 august 2023,

prin care:

Partidul Liberal Democrat din Moldova.

Chișinău” conține elemente de agitație electorală.

importante pentru Chișinău”.

implicați în procesul de difuzare a materialului publicitar „1000+ Proiecte

importante pentru Chișinău” să asigure eliminarea acestuia din spațiul public în

termen rezonabil, dar nu mai târziu de 3 zile din data adoptării prezentei hotărâri.

1

autorităților publice locale și centrale, dar și pentru intensificarea eforturilor în

vederea creării Consiliului privind mesajele de interes public.

Ministerului Afacerilor Interne pentru informare și, după caz, pentru adoptarea

măsurilor de rigoare.

Reclamanta a menționat că, în data de 11 august 2023, a depus acțiune în

contencios administrativ prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1162 din 09 august 2023.

Prin încheierea din 18 august 2023 a Curții de Apel Chișinău (dosarul nr. 2-

23117063-02-3-11082023-1, număr de referință 3-131/23) s-a declarat

inadmisibilă acțiunea depusă de Primăria municipiului Chișinău cu privire la

anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1162 din 09 august 2023, în

temeiul art. 207 alin. (1)-(2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că nu poate

revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17.

Prin decizia din 20 septembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție (dosarul

nr. 2-23117063-01-3r-22082023, număr de referință 3r-230/22) s-a respins recursul

declarat de Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut încheierea din 18 august

2023 a Curții de Apel Chișinău.

Reclamanta a considerat că, acțiunea sa depusă la 11 august 2023 cu privire la

anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1162 din 09 august 2023 în mod

eronat a fost declarată inadmisibilă, din motiv că nu poate revendica un drept

vătămat în sensul Codului administrativ, or, Primăria municipiului Chișinău este

destinatarul acestui act administrativ individual, hotărârea fiind adresată direct

Primăriei municipiului Chișinău și care-i impune anumite obligații.

Astfel, având în vedere că, la momentul de față, pe rolul instanțelor de

judecată nu există litigiul între Primăria municipiului Chișinău și Comisia

Electorală Centrală referitor la controlul legalității hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1162 din 09 august 2023, precum și că nu există о hotărâre

judecătorească prin care ar fi fost examinat fondul unei solicitări de constatare a

nulității hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1162 din 09 august 2023,

reclamanta a considerat că este în drept să înainteze o asemenea acțiune în

contencios administrativ.

În opinia reclamantei, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1162 din 09

august 2023 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023” este nulă,

în temeiul art. 141 din Codul administrativ, care stipulează că un act administrativ

individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este

evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în

considerare.

Mai mult ca atât, la punctul 19 alineatul 2 al hotărârii nr. 1162 din 09 august

2023, Comisia Electorală Centrală a indicat că „În context, este de notat faptul că

unul dintre autorii sesizărilor este Președintele Partidului Politic „Mișcarea

Alternativă Națională”, care a recunoscut competența Comisiei de a examina

conținutul materialelor informative difuzate în afara perioadei electorale și a

utilizat pârghiile legale de contracarare a încălcărilor semnalate”.

Astfel, reclamanta a considerat că, Comisia Electorală Centrală și-a arogat

competența de verificarea activității Administrației Publice Locale în afara

2

perioadei electorale, bazându-se pe opinia unui partid politic exprimată într-o speță

cu alți subiecți și în alte circumstanțe.

De asemenea, la punctul 26 al hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023, Comisia

Electorală Centrală și-a arogat dreptul de a decide oportunitatea întreprinderii unor

sau altor acțiuni de către Administrația Publică Locală, ceea ce este vădit contrar

Constituției Republicii Moldova și practicii Curții Constituționale. Or, art. 109

alin. (1)-(2) din Constituția Republicii Moldova indică expres că, administrația

publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei

locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților

administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de

interes deosebit. Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației

publice locale, cât și gestiunea colectivităților pe care le reprezintă.

Articolul 1 din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435/2006

definește următoarele noțiuni:

„autonomie locală” – dreptul și capacitatea efectivă a autorităților publice

locale de a reglementa și gestiona, în condițiile legii, sub propria lor

responsabilitate și în interesul populației locale, о parte importantă din treburile

publice;

„autonomia decizională” – dreptul autorităților publice locale de a adopta

liber decizii, în condițiile legii, fără intervenții din partea altor autorități publice, în

scopul realizării intereselor sale;

„autonomie organizațională” – dreptul autorităților publice locale de a aproba,

în condițiile legii, statutul, structurile administrative interne, modalitățile de

funcționare a acestora, statele și organigrama lor, precum și de a institui persoane

juridice de drept public de interes local;

„autonomie financiară și bugetară” – dreptul autorităților publice locale de a

dispune de resurse financiare proprii suficiente și de a le utiliza liber, în condițiile

legii, prin adoptarea propriilor bugete locale;

„competență” – ansamblul de drepturi și obligații ale autorităților publice

locale în domeniile de activitate care le sunt stabilite.

Conform art. 3 lit. a) din Legea privind descentralizarea administrativă

nr. 435/2006, descentralizarea administrativă are la bază inter alia principiul

autonomiei locale, care presupune garantarea dreptului și capacității elective a

autorităților publice locale de a reglementa și gestiona, conform legii, sub propria

lor responsabilitate și în interesul populației locale, о parte importantă din treburile

publice.

Raportând principiul autonomiei locale și cel al descentralizării administrative

la prezenta speță, reclamanta a considerat că, aceasta ar însemna dreptul

administrației publice locale de a decide asupra modalității de organizare a

întrebărilor locale, fără implicarea din partea administrației publice centrale, cu

condiția respectării prevederilor legale. Or, conform art. 16 alin. (1) din Codul

administrativ, dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea

acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii

atunci când aplică о dispoziție legală.

Astfel, reclamanta a invocat că dispune de dreptul discreționar de a alege

dintre mai multe soluții posibile și existente, iar critica Comisiei Electorale

Centrale privind modalitatea aleasă de Administrația Publică Locală de informarea

3

locuitorilor reprezintă ingerința în dreptul discreționar al autorității publice locale.

Or, pe lângă puncte din Planul de acțiuni anticorupție al Primăriei municipiului

Chișinău pentru anii 2022-2025, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 4/1 din 17 mai 2022, la care se referă Comisia Electorală Centrală,

punctul 5 al acestei decizii acordă dreptul Primăriei de a alege liber modalitatea de

informare accesibilă pentru locuitorii municipiului Chișinău.

Primăria municipiului Chișinău a considerat că, la punctul 24 al hotărârii

nr. 1162 din 09 august 2023, Comisia Electorală Centrală a analizat superficial și

unilateral informația, manipulând cu datele și substituind faptele cu aprecieri

subiective. Or, executarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 4/1 din 17

mai 2022 a început în anul 2022, dar nu în luna iunie.

La fel, în anul 2022 a fost inițiată și elaborarea paginilor web menite să

îmbunătățească transparența decizională și să ofere instrumente de diminuare a

riscurilor corupționale în procesul decizional și/sau a serviciilor oferite de Primăria

municipiului Chișinău. Iar, distribuirea informației în formă de pliante a avut ca

scop atât informarea locuitorilor care nu utilizează internetul, cât și promovarea

paginilor web ale Primăriei, precum prevede Planul de acțiuni anticorupție al

Primăriei municipiului Chișinău pentru anii 2022-2025, la care face referire

Comisia Electorală Centrală.

În pliantul cu titlu generic „1000+ Proiecte importante pentru Chișinău”,

examinat de Comisia Electorală Centrală, este referință la paginile web din care

locuitorii pot afla despre programele municipale de asistență socială, din domeniul

sănătății, educației, programe pentru tineri, dar și costuri, cheltuieli pentru fiecare

din aceste proiecte.

Totodată, pliantul examinat este menit să informeze locuitorii municipiului

Chișinău despre cum sunt cheltuiți banii publici, ceea ce se înscrie în promovarea

transparenței decizionale ale autorităților locale și constituie unul din aspectele de

prevenire a corupției în organele de stat. Or, în contextul politicii declarate a

guvernării de aderare la Uniunea Europeană, un capitol separat important în

negocieri reprezintă lupta cu corupția și asigurarea transparenței decizionale.

Paginile web ale Primăriei municipiului Chișinău la moment reprezintă unica

resursă online unde fiecare cetățean poate vedea clar și detaliat cum se cheltuie

banii publici. Aceste deziderate demonstrează netemeinica concluziei Comisiei

Electorale Centrale expuse în alineatul 2 punctul 23 din hotărârea nr. 1162 din 09

august 2023.

De asemenea, reclamanta a opinat că, în punctul 23 al hotărârii nr. 1162 din

09 august 2023, Comisia Electorală Centrală neîntemeiat a insinuat о oarecare

acțiune coordonată a persoanelor care au răspuns solicitărilor Comisiei Electorale

Centrale de informare, că Primăria municipiului Chișinău apreciază propria

corectitudine ca fiind una absolută menită să informeze publicul asupra treburilor

publice și asupra problemelor de interes public care vizează locuitorii municipiului

Chișinău, că Primăria municipiului Chișinău nu ar avea menirea să informeze

publicul despre problemele ce vizează locuitorii municipiului Chișinău, or, toate

aceste insinuări sunt lipsite de logică juridică și bază factologică.

Insinuările și presupunerile din hotărârea nr. 1162 din 09 august 2023,

considerate de către Comisia Electorală Centrală ca fiind adevăruri care nu trebuie

probate și demonstrate, de fapt contravin atât legislației în vigoare ce

4

reglementează atribuțiile și responsabilitățile autorităților publice locale, cât și

jurisprudenței constituționale ale Republicii Moldova.

Reclamanta a indicat că, nu există criterii legale sau practici uniforme

internaționale care ar prevedea ce trebuie să conțină un material informativ pentru

a fi considerat că îmbunătățește transparența decizională la nivel local, iar Comisia

Electorală Centrală nu este autoritate specializată în acest domeniu pentru a pune la

baza unei constatări a încălcărilor prevederilor legale propria apreciere subiectivă.

În opinia Primăriei municipiului Chișinău, aprecierile contradictorii ale

Comisiei Electorale Centrale se confirmă și prin constatarea din punctul 25 al

hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023, unde, contrar punctului 23, Comisia a

invocat necesitatea sau oportunitatea informării generale și țintite a publicului

asupra activității autorităților publice.

Astfel, scopul campaniei informative cu titlu generic ”1000+ Proiecte pentru

Chișinău” este de a informa locuitorii despre utilizarea banilor publici de a

promova administrarea transparentă a banilor publici, ceea ce respectă întocmai

prevederi legale din acest domeniu, în concret prevederile art. 12 alin. (2) din

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014, care

stipulează că bugetele se administrează în mod transparent.

Deopotrivă, reclamanta a notat că, la punctul 25 alineatul 2 al hotărârii

nr. 1162 din 09 august 2023, Comisia Electorală Centrală a menționat că difuzarea

publicității trebuie să fie efectuată într-o manieră „obiectivă (fără atribuirea unor

calificative neprobate) și proporțional”. Însă, nici petiționarul în procedura

administrativă, nici Comisia Electorală Centrală nu au demonstrat că informația

difuzată conține calificative neprobate sau disproporționale. Or, însăși legea la care

se face referință în acel alineat, art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la publicitate

nr. 62/2022 prevede expres că, publicitatea trebuie să conțină informații ce

corespund realității. Însă, această prevedere nu aduce atingere practicilor

publicitare curente și legitime, ce constau în formularea unor afirmații exagerate

sau care nu trebuie înțelese în sens literal.

Mai mult ca atât, Comisia Electorală Centrală, ignorând prevederile legale în

vigoare, în alineatul 2 din punctul 25 al hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023 a

indicat că informarea „disproporționată”, „neprobată” de către Primăria

municipiului Chișinău a chișinăuienilor despre proiectele implementare și în

derulare reprezintă о utilizare a resursei administrative.

Însă, Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435/2006, Legea

privind administrația publică locală nr. 436/2006, Legea privind statutul

municipiului Chișinău nr. 136/2016 stipulează că autoritățile publice locale, în

activitatea lor, gestionează proprietatea publică a autorității publice locale din

domeniu privat și public, iar APL-urile nu pot exista fără ca să folosească resursele

publice.

Astfel, reclamanta a invocat că, Codul electoral nr. 325/2022 reglementează

expres interdicțiile de folosire a resursei administrative, dar și condițiile în care о

activitate sau alta poate fi catalogată ca atare, și anume:

- art. 16 alin. (3) din Codul electoral – candidații în alegeri, după caz,

participanții la referendum care, în virtutea funcției pe care о dețin, sunt obligați să

respecte regimul juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, precum

și alte restricții și limitări prevăzute de normele juridice speciale, inclusiv în scopul

5

prevenirii utilizării ilicite a resurselor administrative în perioada electorală, își

suspendă activitatea în funcția respectivă din momentul începerii campaniei

electorale.

- art. 54 alin. (6) lit. e) din Codul electoral – se interzice concurenților

electorali, participanților la referendum și grupurilor de inițiativă să utilizeze

resurse administrative, cu excepția cazului prevăzut la art. 70 alin. (6).

- art. 70 alin. (6) din Codul electoral – se interzice candidaților să utilizeze

resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea

proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național,

utilizarea echipamentelor, a mijloacelor și a bunurilor publice în perioada

electorală. Autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot

transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe

bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali.

Reclamanta a menționat că prin prisma art. 1 din Codul electoral, candidatul

este persoane care este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective din

partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul

corespunzător; concurentul electoral este partid politic, bloc electoral și persoana

care candidează pentru funcția de primar sau de consilier în consiliul local sunt

înregistrate de consiliile electorale de circumscripție respective.

Astfel, în lumina prevederilor Codului electoral, dar și a actelor care

reglementează statutul juridic al autorităților publice locale, reclamanta a considera

că Primăria municipiului Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău nu

sunt și nu pot fi nici candidați, nici concurenți electorali, nu pot înainta un candidat

pentru orice tip de alegeri.

Prin urmare, Primăria municipiului Chișinău revendică dreptul său la

autonomia locală, în special la dreptul său discreționar de a decide metode de

informare activă a locuitorilor despre utilizarea banilor publici, iar Comisia

Electoral Centrală, prin hotărârea nr. 1162 din 09 august 2023, a impus poziția sa,

în lipsa competenței legale, prin ce a admis ingerința în drepturile și activitatea

Administrației Publice Locale.

Reclamanta a invocat că, în sensul art. 141 din Codul administrativ, un act

administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest

lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se

iau în considerare. Un act administrativ individual este, de asemenea, nul:

a) dacă executarea lui cere săvârșirea unei fapte ilegale, care constituie о

componență de contravenție sau de faptă penală;

b) dacă din motive reale nimeni nu-1 poate executa.

Astfel, în opinia reclamantei, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1162

din 09 august 2023 conține un viciu deosebit de grav, și anume ingerința din partea

Comisiei Electorale Centrale în autonomia locală a municipiului Chișinău în afara

perioadei electorale, dar și faptul că această hotărâre nu poate fi executată.

Primăria municipiului Chișinău a învederat că, în speță, dreptul său vătămat

este de a decide asupra treburilor interne în baza principiului autonomiei locale,

fără ingerința din partea autorităților de nivel central. La caz, însă, Comisia

Electorală Centrală nu dispune de astfel de drept. Respectiv, aceasta a admis о

ingerință în autonomia locală în afara perioadei electorale, deși, orice ingerință din

partea autorităților trebuie examinată sub aspectul triplului test pe care îl face de

6

obicei Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dacă ingerința este prevăzută de

lege, urmărește un scop legitim și dacă măsura aplicată este proporțională cu

scopul urmărit. Legislația în vigoare nu conține prevederi ce ar permite Comisiei

Electorale Centrale să îngrădească dreptul discreționar a unei autorități locale în

modul de informare a cetățenilor în afara perioadei electorale.

Prin încheierea din 20 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a strămutat cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea după

competență (f.d. 36-38).

Prin încheierea din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Primăria

municipiului Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul

Liberal Democrat din Moldova, cu privire la constatarea nulității hotărârii nr. 1162

din 09 august 2023 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”, în

temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că

reclamanta nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17 (f.d. 65-75).

La 26 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, viceprimarul Ilie

Ceban a depus în numele Primăriei municipiului Chișinău recurs împotriva

încheierii din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

încheierii recurate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea

cauzei în fond (f.d. 77, 78-84 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiuri de fapt și de drept similare celor

cuprinse în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând că declararea

prezentei acțiuni ca fiind inadmisibilă, din motiv că reclamanta nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17, lezează

dreptul constituțional al Primăriei municipiului Chișinău de acces liber la justiție,

or, Primăria municipiului Chișinău este destinatarul actului administrativ

individual, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1162 din 09 august 2023,

care îi impune anumite obligații.

Prin referința depusă electronic la 28 august 2023, intimata Comisia

Electorală Centrală a considerat că recursul Primăriei municipiului Chișinău

împotriva încheierii din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău este

inadmisibil (f.d. 91, 92-93 recto-verso).

În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În corespundere cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 octombrie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică, încheierea din 23 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces în mod

electronic la 24 octombrie 2023 (f.d. 76).

7

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă electronic la 26 octombrie 2023

(f.d. 77).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții

la proces.

În sensul art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

În speță, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție a decis

examinarea cererii de recurs în lipsa participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, prin prisma argumentelor invocate de participanții la

proces și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

admite, cu anularea încheierii din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

restituirea cauzei la rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, din

motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că obiectul

recursului vizează legalitatea încheierii din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

depusă Primăria municipiului Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Partidul Liberal Democrat din Moldova, cu privire la constatarea nulității

hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din

24 iulie 2023”.

Prin încheierea din 20 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a strămutat cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea după

competență (f.d. 36-38).

Curtea de Apel Chișinău a apreciat că este competentă de a examina cauza, iar

prin încheierea din 23 octombrie 2023 a declarat acțiunea inadmisibilă, din motiv

că reclamanta Primăria municipiului Chișinău nu cade sub incidența art. 94 alin.

(1) din Codul electoral, neavând calitate de subiect al contestației în materie

electorală și nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17 (f.d. 65-75).

Conform articolului 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Conform articolului 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

8

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 3 din Codul administrativ stipulează că, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării

drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate rezultă că unul din

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea

unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative, or,

acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept

subiectiv vătămat.

Prin hotărârea nr. 1162 din 09 august 2023, Comisia Electorală Centrală a

analizat și a dat apreciere acțiunilor Primăriei municipiului Chișinău de distribuire

a materialului publicitar „1000+ Proiecte importante pentru Chișinău”, constatând

că acest material publicitar conține elemente de agitație electorală.

Primăria municipiului Chișinău a revendicat, prin prezenta acțiune în

contencios administrativ, încălcarea de către Comisia Electorală Centrală a

dreptului său de a decide asupra treburilor interne ale municipiului în baza

principiului autonomiei locale, fără ingerința din partea autorităților de nivel

central.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că sintagmele

„ingerință în dreptul discreționar al Primăriei municipiului Chișinău de a alege

modalitatea de informare a locuitorilor” și „limitează dreptul administrației publice

locale la autonomie”, formulată în cererea de chemare în judecată, denotă

revendicarea de către Primăria municipiului Chișinău a unui drept subiectiv

concret presupus ca fiind vătămat, în sensul prevăzut la art. 17, 38 și 189 din Codul

administrativ.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău pripit a ajuns la concluzia că Primăria

municipiului Chișinău nu revendică încălcarea, prin emiterea de către Comisia

Electorală Centrală a hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023, a unui drept în sensul

art. 17, iar drept consecință neîntemeiat a declarat acțiunea acesteia inadmisibilă în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 91 alin. (5) din Codul electoral, acțiunile în contencios

administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în

conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a hotărârilor Comisiei Electorale

Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea

alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără

respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău.

Conform art. 94 alin. (1) din Codul electoral, în calitate de subiect al

contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au

dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

Analizând în cumul prevederile art. 91 alin. (5) și 94 alin. (1) din Codul

electoral, Primăria municipiului Chișinău nu este subiect al contestației în sensul

9

Codului electoral.

Totodată în temeiul art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, judecătoriile

soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3).

În prezenta speță, având în vedere subiectul litigiului, Primăria municipiului

Chișinău, care nu este subiect al contestației în contencios electoral potrivit art. 94

alin. (1) din Codul electoral, și reținând că obiectul litigiului este unul

administrativ în sens larg, se configurează concluzia că soluționarea litigiului

dedus judecății ține de competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și nu de

competența Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Primăria

municipiului Chișinău și a anula încheierea din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare conform competenței la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani, în același complet.

În conformitate cu articolelor 191, 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. c), (2) și

(3) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de viceprimarul Ilie Ceban în numele Primăriei

municipiului Chișinău.

Se anulează încheierea din 23 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și se

restituite cauza în cauza în contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată

de Primăria municipiului Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la contestarea actului

administrativ spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, conform

competenței, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Viorica Puica

judecătorii Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

10