3ra-631/23 — anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata

Dosarul nr. 3ra-631/23 2-19104018-01-3ra-12062023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, Ec. Palanciuc) Î N C H E I E R E 25 octombrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Păduraru Pavel și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019 și obligarea prezentării informației solicitate, împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel înaintată de avocatul Soțchi Inna în interesele lui Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și s-a menținut hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La data de 18 iunie 2019, avocatul Soțchi Inna, în interesele lui Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019 și obligarea prezentării informației solicitate.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanții au indicat că, la data de 02 mai 2019, au expediat în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, petiția nr. 40/2019, în baza căreia au solicitat următoarele informații oficiale/publice: numele persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada 01 aprilie 2018-01 aprilie 2019, numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes de serviciu în perioada 01 aprilie 2018- 01 aprilie 2019, cheltuielile atribuite pentru fiecare persoana trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada 01 aprilie 2018 – 01 aprilie 2019, câte mijloace de transport și ce modele de mijloace de transport sunt în dotarea Ministerului, care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport aflat în 1 dotarea Ministerului, câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost implicate în accidente rutiere în perioada 01 aprilie 2018 – 01 aprilie 2019, care au fost cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în pct. 6, care companie/companii au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei, răspunsurile la întrebările de mai sus, puteau fi expediate, fie la adresa: 2 str. Vlaicu Pîrcălab 2, of.

13, mun. Chișinău, fie la adresa de e-mail: op.cebanu@gmail.com, fie la numărul de fax: 022-27-71-54. Reclamanții au menționat că, petiția nr. 40/2019 a fost recepționată de către pârât la 07 mai 2019. Respectiv, la întrebările din petiția nr. 40/2019, pârâtul a remis răspunsul nr. 23/2930/AST din 18 mai 2019, din care rezultă că pârâtul a refuzat să elibereze informația solicitată, invocând faptul că aceasta ar constituie o încălcare a prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Reclamanții au indicat că pârâtul a emis un răspuns în care acesta nu a motivat răspunsul său, nici nu a demonstrat necesitatea restricției în sensul art. 7 alin. (4) al Legii nr. 982, făcând o referire vagă la Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, răspunsul emis de către pârât, la solicitarea reclamanților, are doar 4 rânduri, iar motivarea actului lipsește în consecință, acesta fiind apriori ilegal. Cu referire la lipsa informației cu privire la exercitarea căilor de atac, reclamanții au notat că potrivit art. 120 alin. (1) lit. h) al Codului administrativ, un act administrativ individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă informația cu privire la exercitarea căilor de atac. Respectiv, răspunsul emis de către pârâtă nu conține nicio informație în legătură cu procedura pe care trebuie să o urmeze reclamanților petiționari pentru a putea ataca actul administrativ individual emis de aceasta. Reclamanții au subliniat că, informația solicitată de către pârât este oficială/publică și în niciun caz nu contravine prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, or aceasta vizează niște funcționari publici, deci, este oficială și de interes public.

Refuzul de a presta o asemenea informație contravine flagrant prevederilor art. 4 alin Legii nr. 982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație. În final, reclamanții au solicitat anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019, obligarea pârâtului de a emite un act individual administrativ prin care să răspundă la întrebările reclamanților menționate în cererea prin care a fost solicitată informația. Prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019 și obligarea prezentării informației solicitate (f.d.

119, 128-133). La data de 20 decembrie 2021, avocatul Soțchi Inna în interesele lui Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” a declarat apel împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 15 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat apelul motivat (f.d. 126-127, 144- 150). 2 Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de avocatul Soțchi Inna în interesele lui Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și s-a menținut hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 165-177). Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la data de 03 mai 2019 A.O.

„Juriștii Pentru Drepturile Omului” și Păduraru Pavel au adresat Ministerului Sănătății, Muncii, Protecției Sociale cererea nr. 40/2019 din 02 mai 2019, prin care au solicitat comunicarea informației oficiale despre: numele persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada 01.04.2018- 01.04.2019, numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes ce serviciu în perioada 01.04.2018-01.04.2019, cheltuielile atribuite pentru fiecare persoana trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada 01.04.2018-01.04.2019, câte mijloace de transport și ce modele de transport sunt în dotarea Ministerului, care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport aflat în dotarea Ministerului, câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost implicate în accidente rutiere în perioada 01.04.2018-01.04.2019, care au fost cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în pct.6, care companii au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei.

Prin răspunsul nr.23/2930 din 18 mai 2019, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a informat că, este deschis și transparent privind furnizarea informației oficiale. Totodată a menționat că, prin prisma Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, a solicitat suplimentar indicarea scopului pentru care sunt solicitate informațiile oficiale, în vederea asigurării dreptului la protecția datelor cu caracter personal al funcționarilor publici din cadrul ministerului. Instanța de apel a stabilit că acțiunea înaintată de către Păduraru Pavel și AO „Juriști Pentru Drepturile Omului” reprezintă o acțiune în obligare în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. b) Codul administrativ.

Or, elementul central al obiectului acțiunii în obligare constă în obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual. La caz, instanța de apel a reținut că, informația solicitată de prin cererea nr.40/2019 din 02 mai 2019, constituie în sine informație oficială aflată în posesia și la dispoziția furnizorului de informații – Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, fapt care incubă în baza legii obligația ultimului de a examina solicitarea petiționarului de acces la informație și de a-i comunica acestuia informația solicitată ori rezultatul examinării cererii sale. Or, în cadrul examinării cauzei, inclusiv prin copia răspunsului nr. 23/2930 din 18.05.2019 comunicat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, se confirmă faptul că anume intimatul este posesorul informației solicitate de către apelant, respectiv, anume acestuia îi revine obligațiile furnizorului de informații oficiale stabilite prin lege.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a reținut că, reclamanții la depunerea cererii privind accesul la informație nr. 40/2019 din 02 mai 2019, nu au invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și prezenta informația solicitată, or, în cerere nu se conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca informația să fie cunoscută, pentru a interveni 3 aplicabilitatea prevederilor art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, potrivit căruia prevederile art. 5, 6 și 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar și manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.

Cu referire la argumentul apelanților potrivit căruia, informația privind numele persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada 01.04.2018- 01.04.2019, numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes ce serviciu în perioada 01.04.2018-01.04.2019, cheltuielile atribuite pentru fiecare persoana trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada 01.04.2018-01.04.2019, ar fi de interesul public, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, or instanța de fond just a reținut că, reclamanții nu au invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și prezenta informația solicitată.

Astfel, în cerere nu se conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca informația să fie cunoscută, pentru a interveni aplicabilitatea prevederilor art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Referitor la informațiile privind câte mijloace de transport și ce modele de transport sunt în dotarea Ministerului, care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport aflat în dotarea Ministerului, câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost implicate în accidente rutiere în perioada 01.04.2018-01.04.2019, care au fost cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în pct.6, care companii au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei, instanța de apel a reținut că, potrivit Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului 694 din 30 august 2017 (în vigoare la 02 mai 2019), nu se regăsește funcția de personal auxiliar (șofer), prin urmare intimatul nu era dotat cu automobile de serviciu, acestea fiind puse la dispoziție de către IP „Baza auto a Cancelariei de Stat”, de competența nemijlocită a cărei ține asigurarea cu transport a autorităților publice centrale din subordinea Guvernului.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este întemeiat și legal, prin urmare reclamanților nu le-a fost încălcat dreptul la informație. La data de 17 mai 2023, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au depus la Curtea Supremă de Justiție, recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 18 mai 2023, aceeași cerere de recurs a fost depusă repetat prin intermediul poștei electronice (f.d. 183-196). În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, au menționat că hotărârile emise de instanțele ierarhic 4 inferioare sunt ilegale, emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural, fiind pasibile de a fi casate integral.

Recurenții au notat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea materială și nu au aplicat corespunzător legea materială. Informația solicitată de către recurenți constituie informație oficială de interes public, iar în calitate de furnizor de informații, intimatul urma să pună la dispoziția recurenților informația solicitată. De asemenea au invocat că, instanța de fond la baza respingerii cererii de chemare în judecată, a reținut calificarea greșită a felului acțiunii, or informațiile solicitate fiind supuse acțiunii în realizare, nu acțiunii în obligare. La 14 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

199). Respectiv, la data de 11 iulie 2023, Ministerul Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale a depus referință la recursul declarat de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna, prin care a solicitat respingerea acestuia (f.d. 204-208). Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au depus recursul până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Conform art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1). 5 Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Conform art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

6 Conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia. În conformitate cu art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor. În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Articolul 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă prevede că împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. În corespundere cu art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată.

Notificarea prin poștă electronică este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Examinând admisibilitatea recursului depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive. Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău în prezenta cauză a fost pronunțată la data de 01 februarie 2023 (f.d. 165-177). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că Soțchi Inna reprezintă interesele recurentului Păduraru Pavel, în baza mandatului avocațial MA 1295689 din 18 iunie 2019 și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, în baza mandatului avocațial MA 1295686 din 13 iunie 2019, în care este indicat în mod expres dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 2, 19). În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la depunerea cererii de apel în interesele lui Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, avocatul Soțchi Inna a indicat ca date de contact pentru comunicarea cu instanța de apel următoarele adrese de poștă electronică: ina.bazatin@gmail.com și inna.sotchi@bsp.md (f.d. 126). De asemenea, se reține că copia dispozitivului deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Soțchi Inna la data de 02 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail: ina.bazatin@gmail.com și inna.sotchi@bsp.md (f.d.

178). 7 Astfel, prin extrasul de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, care atestă că reprezentantului recurenților, avocatului Soțchi Inna, i-a fost notificată copia dispozitivului instanței de apel, se demonstrează incontestabil faptul că, acesta a fost adus recurenților, prin intermediul avocatului Soțchi Inna, care le-a reprezentat interesele în instanța de apel și această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ. Or, potrivit art. 57 alin. (14) și (19) din Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării și să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească activitatea profesională, își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în prealabil, obține acordul clientului în acest scop. Astfel, prin prisma art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, termenul de 30 zile de depunere a recursului pentru Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” a început a curgă la data de 03 februarie 2023, ziua imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și urma să expire la data de 04 martie 2023. Dat fiind faptul că data de 04 martie 2023 a fost zi de sîmbătă, prin urmare zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a recursului, prin prisma art. 245 alin. (1) Cod administrativ, se constată a fi data de 06 martie 2023, ca următoarea zi lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna nu au depus cererea de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, depunând-o doar la 17 mai 2023, împreună cu motivarea, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale (f.d. 189) În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună cererea de recurs în termenul stabilit lege.

Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de 8 Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017). Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în prezenta cauză, a fost publicată pe pagina web a instanței la data de 10 februarie 2023. Respectiv, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au avut posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință de decizia instanței de apel de pe portalului național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurenților și reprezentantului acestora, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu- se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit art. 47 alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Contrar acestor prevederi legale, recurenții nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus recurs în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege. La caz, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, adică de a prezenta recursul în termen de 30 de zile de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată avocatului Soțchi Inna la data de 02 februarie 2023, și prin urmare, recurenții aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire. Astfel, recursul depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna împotriva deciziei din 01 februarie 2023 9 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 10