ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.10.2023

3ra-631/23 — anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata

HOTĂRÂRE
25.10.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata
Temei legal
temeiurile inadmisibilitatii recursului
Citează această cauză
3ra-631/23 — anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-631/23

2-19104018-01-3ra-12062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, Ec. Palanciuc)

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii

pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva

Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind anularea

răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019 și obligarea prezentării informației solicitate,

împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de avocatul Soțchi Inna în interesele lui Păduraru Pavel

și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și s-a menținut hotărârea din 25 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 18 iunie 2019, avocatul Soțchi Inna, în interesele lui Păduraru Pavel și

A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind

anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019 și obligarea prezentării informației

solicitate.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanții au indicat că, la data de 02 mai 2019, au

expediat în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, petiția nr.

40/2019, în baza căreia au solicitat următoarele informații oficiale/publice: numele

persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul

salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada 01 aprilie

2018-01 aprilie 2019, numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes de

serviciu în perioada 01 aprilie 2018- 01 aprilie 2019, cheltuielile atribuite pentru fiecare

persoana trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada 01 aprilie 2018 – 01

aprilie 2019, câte mijloace de transport și ce modele de mijloace de transport sunt în

dotarea Ministerului, care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport aflat în

1

dotarea Ministerului, câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost

implicate în accidente rutiere în perioada 01 aprilie 2018 – 01 aprilie 2019, care au fost

cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în pct. 6, care companie/companii

au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei,

răspunsurile la întrebările de mai sus, puteau fi expediate, fie la adresa: 2 str. Vlaicu

Pîrcălab 2, of. 13, mun. Chișinău, fie la adresa de e-mail: op.cebanu@gmail.com, fie

la numărul de fax: 022-27-71-54.

Reclamanții au menționat că, petiția nr. 40/2019 a fost recepționată de către pârât

la 07 mai 2019. Respectiv, la întrebările din petiția nr. 40/2019, pârâtul a remis

răspunsul nr. 23/2930/AST din 18 mai 2019, din care rezultă că pârâtul a refuzat să

elibereze informația solicitată, invocând faptul că aceasta ar constituie o încălcare a

prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter

personal.

Reclamanții au indicat că pârâtul a emis un răspuns în care acesta nu a motivat

răspunsul său, nici nu a demonstrat necesitatea restricției în sensul art. 7 alin. (4) al

Legii nr. 982, făcând o referire vagă la Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția

datelor cu caracter personal. Astfel, răspunsul emis de către pârât, la solicitarea

reclamanților, are doar 4 rânduri, iar motivarea actului lipsește în consecință, acesta

fiind apriori ilegal.

Cu referire la lipsa informației cu privire la exercitarea căilor de atac, reclamanții

au notat că potrivit art. 120 alin. (1) lit. h) al Codului administrativ, un act administrativ

individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă informația cu privire la

exercitarea căilor de atac. Respectiv, răspunsul emis de către pârâtă nu conține nicio

informație în legătură cu procedura pe care trebuie să o urmeze reclamanților

petiționari pentru a putea ataca actul administrativ individual emis de aceasta.

Reclamanții au subliniat că, informația solicitată de către pârât este

oficială/publică și în niciun caz nu contravine prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie

2011 privind protecția datelor cu caracter personal, or aceasta vizează niște funcționari

publici, deci, este oficială și de interes public. Refuzul de a presta o asemenea

informație contravine flagrant prevederilor art. 4 alin Legii nr. 982 din 11 mai 2000 cu

privire la accesul la informație.

În final, reclamanții au solicitat anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019,

obligarea pârâtului de a emite un act individual administrativ prin care să răspundă la

întrebările reclamanților menționate în cererea prin care a fost solicitată informația.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Păduraru Pavel și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului Sănătății, Ministerului

Muncii și Protecției Sociale privind anularea răspunsului nr. 23/2930 din 18 mai 2019

și obligarea prezentării informației solicitate (f.d. 119, 128-133).

La data de 20 decembrie 2021, avocatul Soțchi Inna în interesele lui Păduraru

Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” a declarat apel împotriva hotărârii

din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 15 aprilie

2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat apelul motivat (f.d. 126-127, 144-

150).

2

Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel înaintată de avocatul Soțchi Inna în interesele lui Păduraru Pavel și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului” și s-a menținut hotărârea din 25 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 165-177).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la data de 03 mai 2019 A.O.

„Juriștii Pentru Drepturile Omului” și Păduraru Pavel au adresat Ministerului Sănătății,

Muncii, Protecției Sociale cererea nr. 40/2019 din 02 mai 2019, prin care au solicitat

comunicarea informației oficiale despre: numele persoanelor care ocupă funcții de

conducere în cadrul Ministerului, cuantumul salariilor acestora, sancțiunile disciplinare

aplicate fiecăruia în perioada 01.04.2018- 01.04.2019, numele persoanelor care au fost

trimise în deplasare în interes ce serviciu în perioada 01.04.2018-01.04.2019,

cheltuielile atribuite pentru fiecare persoana trimisă în deplasare în interes de serviciu

în perioada 01.04.2018-01.04.2019, câte mijloace de transport și ce modele de transport

sunt în dotarea Ministerului, care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport

aflat în dotarea Ministerului, câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost

implicate în accidente rutiere în perioada 01.04.2018-01.04.2019, care au fost

cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în pct.6, care companii au efectuat

lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei.

Prin răspunsul nr.23/2930 din 18 mai 2019, Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale a informat că, este deschis și transparent privind furnizarea

informației oficiale. Totodată a menționat că, prin prisma Legii nr. 133 din 08 iulie

2011 privind protecția datelor cu caracter personal, a solicitat suplimentar indicarea

scopului pentru care sunt solicitate informațiile oficiale, în vederea asigurării dreptului

la protecția datelor cu caracter personal al funcționarilor publici din cadrul ministerului.

Instanța de apel a stabilit că acțiunea înaintată de către Păduraru Pavel și AO

„Juriști Pentru Drepturile Omului” reprezintă o acțiune în obligare în conformitate cu

prevederile art. 206 alin. (1) lit. b) Codul administrativ. Or, elementul central al

obiectului acțiunii în obligare constă în obligarea autorității publice să emită un act

administrativ individual.

La caz, instanța de apel a reținut că, informația solicitată de prin cererea

nr.40/2019 din 02 mai 2019, constituie în sine informație oficială aflată în posesia și la

dispoziția furnizorului de informații – Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, fapt care incubă în baza legii obligația ultimului de a examina solicitarea

petiționarului de acces la informație și de a-i comunica acestuia informația solicitată

ori rezultatul examinării cererii sale. Or, în cadrul examinării cauzei, inclusiv prin copia

răspunsului nr. 23/2930 din 18.05.2019 comunicat de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, se confirmă faptul că anume intimatul este posesorul informației

solicitate de către apelant, respectiv, anume acestuia îi revine obligațiile furnizorului

de informații oficiale stabilite prin lege.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a reținut că, reclamanții la

depunerea cererii privind accesul la informație nr. 40/2019 din 02 mai 2019, nu au

invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și

prezenta informația solicitată, or, în cerere nu se conține motivarea privind interesul

sporit, existența unui interes public ca informația să fie cunoscută, pentru a interveni

3

aplicabilitatea prevederilor art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter

personal, potrivit căruia prevederile art. 5, 6 și 8 nu se aplică în situația în care

prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice

sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar și

manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns

legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de

caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la

libertatea de exprimare.

Cu referire la argumentul apelanților potrivit căruia, informația privind numele

persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul

salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada 01.04.2018-

01.04.2019, numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes ce serviciu

în perioada 01.04.2018-01.04.2019, cheltuielile atribuite pentru fiecare persoana

trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada 01.04.2018-01.04.2019, ar fi de

interesul public, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, or instanța de fond just a

reținut că, reclamanții nu au invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea

autorității publice de a examina și prezenta informația solicitată. Astfel, în cerere nu se

conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca informația

să fie cunoscută, pentru a interveni aplicabilitatea prevederilor art. 10 al Legii privind

protecția datelor cu caracter personal.

Referitor la informațiile privind câte mijloace de transport și ce modele de

transport sunt în dotarea Ministerului, care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de

transport aflat în dotarea Ministerului, câte mijloace de transport din dotarea

Ministerului au fost implicate în accidente rutiere în perioada 01.04.2018-01.04.2019,

care au fost cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în pct.6, care companii

au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei,

instanța de apel a reținut că, potrivit Regulamentului cu privire la organizarea și

funcționarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, aprobat prin

Hotărârea Guvernului 694 din 30 august 2017 (în vigoare la 02 mai 2019), nu se

regăsește funcția de personal auxiliar (șofer), prin urmare intimatul nu era dotat cu

automobile de serviciu, acestea fiind puse la dispoziție de către IP „Baza auto a

Cancelariei de Stat”, de competența nemijlocită a cărei ține asigurarea cu transport a

autorităților publice centrale din subordinea Guvernului.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, răspunsul Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale este întemeiat și legal, prin urmare reclamanților nu le-a

fost încălcat dreptul la informație.

La data de 17 mai 2023, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile

Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au depus la Curtea Supremă de Justiție,

recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, iar la 18 mai 2023, aceeași cerere de recurs a fost depusă

repetat prin intermediul poștei electronice (f.d. 183-196).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată și cererea de apel, au menționat că hotărârile emise de instanțele ierarhic

4

inferioare sunt ilegale, emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural,

fiind pasibile de a fi casate integral.

Recurenții au notat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea

materială și nu au aplicat corespunzător legea materială. Informația solicitată de către

recurenți constituie informație oficială de interes public, iar în calitate de furnizor de

informații, intimatul urma să pună la dispoziția recurenților informația solicitată.

De asemenea au invocat că, instanța de fond la baza respingerii cererii de chemare

în judecată, a reținut calificarea greșită a felului acțiunii, or informațiile solicitate fiind

supuse acțiunii în realizare, nu acțiunii în obligare.

La 14 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 199).

Respectiv, la data de 11 iulie 2023, Ministerul Sănătății, Ministerului Muncii și

Protecției Sociale a depus referință la recursul declarat de Păduraru Pavel și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna, prin care a

solicitat respingerea acestuia (f.d. 204-208).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii

pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au depus recursul până

la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, în vigoare la data

depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1).

5

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că regulile generale ce

țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate

prin prisma art. 195 Cod administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Conform art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

6

Conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii

administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant

legal, notificările se adresează acestuia.

În conformitate cu art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice

participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a

avea avocat.

Articolul 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă prevede că împuternicirile

date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

În corespundere cu art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin

poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic,

cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității

publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost

indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronică este

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii

pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna în raport cu actele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău în prezenta cauză a

fost pronunțată la data de 01 februarie 2023 (f.d. 165-177).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că Soțchi Inna

reprezintă interesele recurentului Păduraru Pavel, în baza mandatului avocațial MA

1295689 din 18 iunie 2019 și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, în baza

mandatului avocațial MA 1295686 din 13 iunie 2019, în care este indicat în mod expres

dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 2, 19).

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la

depunerea cererii de apel în interesele lui Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru

Drepturile Omului”, avocatul Soțchi Inna a indicat ca date de contact pentru

comunicarea cu instanța de apel următoarele adrese de poștă electronică:

ina.bazatin@gmail.com și inna.sotchi@bsp.md (f.d. 126).

De asemenea, se reține că copia dispozitivului deciziei din 01 februarie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Soțchi Inna la data de 02 februarie

2023, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail: ina.bazatin@gmail.com

și inna.sotchi@bsp.md (f.d. 178).

7

Astfel, prin extrasul de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, care atestă

că reprezentantului recurenților, avocatului Soțchi Inna, i-a fost notificată copia

dispozitivului instanței de apel, se demonstrează incontestabil faptul că, acesta a fost

adus recurenților, prin intermediul avocatului Soțchi Inna, care le-a reprezentat

interesele în instanța de apel și această modalitate de notificare a actului judecătoresc

emis, se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Or, potrivit art. 57 alin. (14) și (19) din Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de

Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are obligația să informeze

rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării și să

răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului. În

cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească activitatea profesională,

își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în prealabil, obține acordul

clientului în acest scop.

Astfel, prin prisma art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, termenul de

30 zile de depunere a recursului pentru Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru

Drepturile Omului” a început a curgă la data de 03 februarie 2023, ziua imediat

următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și urma să expire la

data de 04 martie 2023. Dat fiind faptul că data de 04 martie 2023 a fost zi de sîmbătă,

prin urmare zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a recursului, prin prisma art. 245

alin. (1) Cod administrativ, se constată a fi data de 06 martie 2023, ca următoarea zi

lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile

Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna nu au depus cererea de recurs

nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de 30 de zile,

prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, depunând-o doar la 17 mai 2023,

împreună cu motivarea, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale (f.d. 189)

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că,

importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,

reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu

rea-credință de drepturile sale procedurale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de

judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești,

iar Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul

Soțchi Inna, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă

măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună

cererea de recurs în termenul stabilit lege.

Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real

(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

8

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10

octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că decizia din

01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în prezenta cauză, a fost publicată

pe pagina web a instanței la data de 10 februarie 2023. Respectiv, Păduraru Pavel și

A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna au avut

posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință de decizia instanței de apel de pe

portalului național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără

a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurenților și reprezentantului

acestora, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-

se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit

art. 47 alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie

participantului reprezentat.

Contrar acestor prevederi legale, recurenții nu au depus diligența necesară în

vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus recurs în interiorul termenului

legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege. La caz, Păduraru

Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna

au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, adică de a prezenta recursul în

termen de 30 de zile de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată avocatului Soțchi Inna

la data de 02 februarie 2023, și prin urmare, recurenții aveau obligația pozitivă de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în

cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile

Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna împotriva deciziei din 01 februarie 2023

9

a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea

oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul

când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Păduraru

Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Soțchi Inna.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Păduraru Pavel și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Soțchi Inna se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-02-16
0,95
3r-36/22 — cu privire la anularea refuzului si obligarea furnizarii informatiei
Dosarul nr. 3r-36/22 2-20033781-01-3r-01022022 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) DECIZIE 16 februarie 2022 mun. Chişinău C
CSJ 2021-06-16
0,95
3ra-454/21 — anularea partială a actului administrativ individual si obligarea furnizării informatiei oficiale
Dosarul nr. 3ra-454/21 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru) Î N C H E I E R E 16 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comer
CSJ 2021-06-09
0,95
3r-208/21 — constatarea incalcarii dreptului privind accesul la informatie
Dosarul nr. 3r-208/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2021-10-27
0,94
2ra-1459/21 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea cauzei in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata
2018, a înaintat în Judecătoria Chişinău sediul Centru o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului privind accesul la informaţ
CSJ 2021-07-07
0,94
3ra-386/21 — Constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie
Dosarul nr. 3ra-386/21 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău sediul Rîşcani (jud: M. Gandrabur) Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău (Jud: A.Minciună, V.Negru, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 7 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, co
Sursă