3ra-454/21 — anularea partială a actului administrativ individual si obligarea furnizării informatiei oficiale

Dosarul nr. 3ra-454/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru) Î N C H E I E R E 16 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari împotriva Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual și obligarea furnizării informației oficiale, împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 19 iunie 2019, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual și obligarea furnizării informației oficiale.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 3 mai 2019, conducându-se de prevederile legislației în materie de acces la informație, prin cererea nr. 101/2019 au solicitat Centrului de Medicină Legală, să ofere următoarele informații de interes public: – lista nominală a experților judiciari licențiați/atestați, care activează în cadrul Centrului de Medicină Legală; – lista nominală a experților din cadrul Centrului de Medicină Legală care au fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 - 30 aprilie 2019, pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile disciplinare aplicate pentru fiecare expert în parte; – care este suma totală de bani încasată de Centrul de Medicină Legală, pentru prestarea serviciilor de expertiză judiciară contra plată cetățenilor în perioada 1 ianuarie 2017- 30 aprilie 2019; – care sunt procedurile de achiziții publice, inclusiv și cele de valoare mică, efectuate de către Centrul de Medicină Legală, în perioada 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2019, privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucruri; – care sunt operatorii economici desemnați 1 câștigători, precum și sumele ofertelor prezentate de aceștia, în procedurile de achiziții publice efectuate de Centrul de Medicină Legală, în perioada de referință.

Au menționat că la 7 iunie 2019, peste termenul prevăzut de lege, au recepționat răspuns la cererea înaintată, prin care au fost refuzați parțial în eliberarea informațiilor solicitate, invocându-se în acest sens că lista experților judiciari licențiați/atestați, care activează în Centrul de Medicină Legală este plasată în regim public pe site-ul Ministerul Justiției, rubrica ,,Persoane autorizate”, directorul ,,Experți judiciari”. Iar, luând în considerare prevederile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, Centrul de Medicină Legală nu poate nominaliza experții judiciari (lipsa acordului/consimțământului) cărora li s-au aplicat sancțiuni disciplinare. Totodată, li s-au comunicat că, în perioada 10 octombrie 2014 – 30 aprilie 2019 au fost aplicate sancțiuni disciplinare conform prevederilor art. 206 alin. 1) lit. a), b), c) din Codul muncii, în privința a 14 experți judiciari.

În opinia reclamanților, răspunsul Centrului de Medicină Legală este parțial ilegal și contrar dispozițiilor art. 11, 21 din Legea cu privire la accesul la informație.

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari au solicitat anularea parțială a răspunsului Centrului de Medicină Legală nr. 201901E05631 din 3 iunie 2019, în partea în care nu a fost furnizată informația solicitată prin cererea nr. 126/2019 din 3 mai 2019; obligarea Centrului de Medicină Legală să furnizeze informația solicitată prin cererea nr. 101/2019 din 3 mai 2019 și anume: – lista nominală a experților judiciari licențiați/atestați, care activează în cadrul Centrului de Medicină Legală; – lista nominală a experților din cadrul Centrului de Medicină Legală, care au fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 - 30 aprilie 2019, pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile disciplinare aplicate pentru fiecare expert în parte; precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 616 lei.

Prin hotărârea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari. La data de 12 decembrie 2019, Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, prin intermediul avocatului Vasili Ciuperca au declarat apel nemotivat, care ulterior, la 25 februarie 2020 a fost completat cu motivare împotriva hotărârii din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri, de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, prin intermediul avocatului Vasili Ciuperca, s-a casat integral hotărârea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care a fost admisă acțiunea depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari.

S-a anulat răspunsul Centrului de Medicină Legală nr. 201901E05631 din 3 iunie 2019, în partea în care nu a fost furnizată informația solicitată prin cererea nr. 126/2-19 din 3 mai 2019. S-a obligat Centrul de Medicină Legală să furnizeze Asociației Obștești ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația conform cererii nr. 126/2-19 din 3 mai 2019 și anume: – lista nominală a experților judiciari licențiați/atestați, care activează în cadrul Centrului de Medicină 2 Legală; – lista nominală a experților judiciari licențiați/atestați, care au fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 - 30 aprilie 2019, pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile disciplinare aplicate pentru fiecare expert în parte.

S-a încasat din contul Centrului de Medicină Legală în beneficiul Asociației Obștești ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” cheltuielile de judecată în sumă de 3 616 lei. La data de 17 februarie 2021 Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală a declarat recurs împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii instanței de fond din 4 decembrie 2019. În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurentul a menționat că instanța de apel la adoptarea soluției a neglijat răspunsul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care a susținut poziția Centrului de Medicină Legală.

A mai notat că instanța ierarhic inferioară a analizat extensiv și nu a atras atenția în privința materialelor din dosar, nu a interpretat corect Legea nr. 133/2011, fapt care creează un precedent pentru sistemul de drept din Republica Moldova. Prin referința depusă la 1 aprilie 2021, Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, prin intermediul avocatului Vasili Ciuperca au solicitat declararea inadmisibilității sau respingerea recursului depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală, ca fiind neîntemeiat. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 februarie 2021, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Centrului de Medicină Legală la data de 5 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare (f.d.214, Vol. I). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este depus de o persoană neîmputernicită. 3 Relevante la acest capitol sunt prevederile art. 45 alin. (4) din Codul administrativ, conform căruia autoritățile publice acționează prin intermediul conducătorilor sau al reprezentanților. Iar, în temeiul art. 46 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură.

În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La rândul său, în baza art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În contextul dat, art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede expres că, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, cererea de recurs din 17 februarie 2021 a fost semnată și depusă în interesele Centrului de Medicină Legală de către Tudor Crigan (f.d.203-210), acesta acționând în calitate de reprezentant în temeiul procurii nr.202101E00824 din 28 ianuarie 2021 (f.d.183, Vol.I), eliberată de către director, fiindu- i acordate următoarele împuterniciri: de a reprezenta interesele Centrului în fața instanțelor de judecată de toate nivelurile, de a exercita dreptul înregistrării/ridicării actelor, de a achita taxa de stat, inclusiv și dreptul de semnătură.

La acest segment, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține dispozițiile art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Așadar, din sensul normelor precitate rezultă că dreptul de a semna cererea de recurs și de a o depune în instanță, precum și dreptul de a ataca hotărârea judecătorească urmează a fi prevăzute expres în procura reprezentantului, condiție însă ce nu se atestă în prezenta speță (f.d.183, Vol. I). În asemenea circumstanțe, Tudor Crigan nu a fost împuternicit în modul prevăzut de lege de a semna și depune cererea de recurs în interesele recurentului Centrul de Medicina Legală, motiv ce impune completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ să ajungă la concluzia că recursul este depus de către o persoană neîmputernicită și urmează a fi declarat inadmisibil. 4 Or, după cum s-a menționat supra, conform art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este depus de o persoană neîmputernicită.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ subliniază că reprezentantul Centrului de Medicină Legală, Tudor Crigan a ignorat obligația de a furniza documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia de a semna cererea de recurs și de a o depune în instanță, precum și dreptul de a ataca cu recurs decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații procedurale (a se vedea Zubac, ibidem, parag. 93). Astfel, reprezentantul recurentului trebuia să dea dovadă de vigilență la pregătirea dosarului pentru instanța de recurs și să se aștepte că aceste exigențe procedurale să fie aplicate întocmai cu scopul acestora.

Or, în caz contrar, flexibilitatea excesivă manifestată de instanțele de judecată față de limitările analizate ar conduce la eliminarea cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se vedea Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, parag. 17, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31, Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018, parag. 38). Din considerentele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală.

În conformitate cu art. 195, 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, și art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5