3ra-454/21 — anularea partială a actului administrativ individual si obligarea furnizării informatiei oficiale

Dosarul nr. 3ra-454/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Tudor Crigan în interesele

Centrului de Medicină Legală,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari împotriva

Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea parțială a actului administrativ

individual și obligarea furnizării informației oficiale,

împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 19 iunie 2019, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Silvia Rotari au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Medicină

Legală cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual și obligarea

furnizării informației oficiale.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 3 mai 2019, conducându-se

de prevederile legislației în materie de acces la informație, prin cererea nr. 101/2019 au

solicitat Centrului de Medicină Legală, să ofere următoarele informații de interes public:

– lista nominală a experților judiciari licențiați/atestați, care activează în cadrul Centrului

de Medicină Legală; – lista nominală a experților din cadrul Centrului de Medicină

Legală care au fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 - 30

aprilie 2019, pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și

sancțiunile disciplinare aplicate pentru fiecare expert în parte; – care este suma totală de

bani încasată de Centrul de Medicină Legală, pentru prestarea serviciilor de expertiză

judiciară contra plată cetățenilor în perioada 1 ianuarie 2017- 30 aprilie 2019; – care sunt

procedurile de achiziții publice, inclusiv și cele de valoare mică, efectuate de către

Centrul de Medicină Legală, în perioada 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2019, privind

achiziționarea de servicii, bunuri și lucruri; – care sunt operatorii economici desemnați

1

câștigători, precum și sumele ofertelor prezentate de aceștia, în procedurile de achiziții

publice efectuate de Centrul de Medicină Legală, în perioada de referință.

Au menționat că la 7 iunie 2019, peste termenul prevăzut de lege, au recepționat

răspuns la cererea înaintată, prin care au fost refuzați parțial în eliberarea informațiilor

solicitate, invocându-se în acest sens că lista experților judiciari licențiați/atestați, care

activează în Centrul de Medicină Legală este plasată în regim public pe site-ul Ministerul

Justiției, rubrica ,,Persoane autorizate”, directorul ,,Experți judiciari”. Iar, luând în

considerare prevederile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal,

Centrul de Medicină Legală nu poate nominaliza experții judiciari (lipsa

acordului/consimțământului) cărora li s-au aplicat sancțiuni disciplinare. Totodată, li s-au

comunicat că, în perioada 10 octombrie 2014 – 30 aprilie 2019 au fost aplicate sancțiuni

disciplinare conform prevederilor art. 206 alin. 1) lit. a), b), c) din Codul muncii, în

privința a 14 experți judiciari.

În opinia reclamanților, răspunsul Centrului de Medicină Legală este parțial ilegal și

contrar dispozițiilor art. 11, 21 din Legea cu privire la accesul la informație.

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari au solicitat

anularea parțială a răspunsului Centrului de Medicină Legală nr. 201901E05631 din 3

iunie 2019, în partea în care nu a fost furnizată informația solicitată prin cererea nr.

126/2019 din 3 mai 2019; obligarea Centrului de Medicină Legală să furnizeze

informația solicitată prin cererea nr. 101/2019 din 3 mai 2019 și anume: – lista nominală

a experților judiciari licențiați/atestați, care activează în cadrul Centrului de Medicină

Legală; – lista nominală a experților din cadrul Centrului de Medicină Legală, care au

fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 - 30 aprilie 2019,

pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile

disciplinare aplicate pentru fiecare expert în parte; precum și compensarea cheltuielilor

de judecată în sumă de 3 616 lei.

Prin hotărârea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari.

La data de 12 decembrie 2019, Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silvia Rotari, prin intermediul avocatului Vasili Ciuperca au declarat apel

nemotivat, care ulterior, la 25 februarie 2020 a fost completat cu motivare împotriva

hotărârii din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea

unei noi hotărâri, de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de

apel depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia

Rotari, prin intermediul avocatului Vasili Ciuperca, s-a casat integral hotărârea din 4

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin

care a fost admisă acțiunea depusă de către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari. S-a anulat răspunsul Centrului de Medicină Legală

nr. 201901E05631 din 3 iunie 2019, în partea în care nu a fost furnizată informația

solicitată prin cererea nr. 126/2-19 din 3 mai 2019. S-a obligat Centrul de Medicină

Legală să furnizeze Asociației Obștești ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei

Rotari informația conform cererii nr. 126/2-19 din 3 mai 2019 și anume: – lista nominală

a experților judiciari licențiați/atestați, care activează în cadrul Centrului de Medicină

2

Legală; – lista nominală a experților judiciari licențiați/atestați, care au fost trași la

răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 - 30 aprilie 2019, pentru abaterile

comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile disciplinare aplicate

pentru fiecare expert în parte. S-a încasat din contul Centrului de Medicină Legală în

beneficiul Asociației Obștești ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” cheltuielile de judecată

în sumă de 3 616 lei.

La data de 17 februarie 2021 Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină

Legală a declarat recurs împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea

unei noi decizii de menținere a hotărârii instanței de fond din 4 decembrie 2019.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a menționat că instanța de apel la adoptarea soluției a neglijat

răspunsul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care a

susținut poziția Centrului de Medicină Legală.

A mai notat că instanța ierarhic inferioară a analizat extensiv și nu a atras atenția în

privința materialelor din dosar, nu a interpretat corect Legea nr. 133/2011, fapt care

creează un precedent pentru sistemul de drept din Republica Moldova.

Prin referința depusă la 1 aprilie 2021, Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silvia Rotari, prin intermediul avocatului Vasili Ciuperca au solicitat

declararea inadmisibilității sau respingerea recursului depus de către Tudor Crigan în

interesele Centrului de Medicină Legală, ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 februarie 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Centrului de Medicină Legală la data de 5 martie 2021, fapt confirmat prin

avizul de recepție/livrare (f.d.214, Vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului

de Medicină Legală, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este depus de o persoană neîmputernicită.

3

Relevante la acest capitol sunt prevederile art. 45 alin. (4) din Codul administrativ,

conform căruia autoritățile publice acționează prin intermediul conducătorilor sau al

reprezentanților.

Iar, în temeiul art. 46 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu

rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de

procedura administrativă.

La rândul său, în baza art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În contextul dat, art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede expres că,

actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, cererea de recurs din 17 februarie

2021 a fost semnată și depusă în interesele Centrului de Medicină Legală de către Tudor

Crigan (f.d.203-210), acesta acționând în calitate de reprezentant în temeiul procurii

nr.202101E00824 din 28 ianuarie 2021 (f.d.183, Vol.I), eliberată de către director, fiindu-

i acordate următoarele împuterniciri: de a reprezenta interesele Centrului în fața

instanțelor de judecată de toate nivelurile, de a exercita dreptul înregistrării/ridicării

actelor, de a achita taxa de stat, inclusiv și dreptul de semnătură.

La acest segment, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține dispozițiile art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

conform căruia împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul

de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de

a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea

litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce

cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o

recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune

reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea

judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei,

de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Așadar, din sensul normelor precitate rezultă că dreptul de a semna cererea de recurs

și de a o depune în instanță, precum și dreptul de a ataca hotărârea judecătorească

urmează a fi prevăzute expres în procura reprezentantului, condiție însă ce nu se atestă în

prezenta speță (f.d.183, Vol. I).

În asemenea circumstanțe, Tudor Crigan nu a fost împuternicit în modul prevăzut de

lege de a semna și depune cererea de recurs în interesele recurentului Centrul de

Medicina Legală, motiv ce impune completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ să ajungă la concluzia că recursul este depus de către o persoană

neîmputernicită și urmează a fi declarat inadmisibil.

4

Or, după cum s-a menționat supra, conform art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este depus de o

persoană neîmputernicită.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

subliniază că reprezentantul Centrului de Medicină Legală, Tudor Crigan a ignorat

obligația de a furniza documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile

acestuia de a semna cererea de recurs și de a o depune în instanță, precum și dreptul de a

ataca cu recurs decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații procedurale (a se

vedea Zubac, ibidem, parag. 93). Astfel, reprezentantul recurentului trebuia să dea

dovadă de vigilență la pregătirea dosarului pentru instanța de recurs și să se aștepte că

aceste exigențe procedurale să fie aplicate întocmai cu scopul acestora. Or, în caz contrar,

flexibilitatea excesivă manifestată de instanțele de judecată față de limitările analizate ar

conduce la eliminarea cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se vedea Nicolae Popa

vs România, 9 decembrie 2014, parag. 17, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31,

Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018, parag. 38).

Din considerentele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală.

În conformitate cu art. 195, 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul

administrativ, și art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Tudor Crigan în interesele Centrului de Medicină Legală,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5