3ra-564/22 — contestarea actelor administrative

3ra-564/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-564/22

2-20062335-01-3ra-18052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mira, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul de Medicină Legală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Centrul de Medicină Legală împotriva Inspecției Financiare privind

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Centrul de Medicină Legală împotriva hotărârii din

24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă :

La data de 09 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice, Centrul de

Medicină Legală a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției Financiare

privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, a raportului privind

rezultatele inspectării financiare tematice din 11 martie 2020 și a prescripției cu privire

la lichidarea iregularităților constatate în cadrul inspectării financiare tematice la

Centrul de Medicină Legală nr. 27-11-10/484 din 07 aprilie 2020.

În motivarea cererii de chemare în judecată Centrul de Medicină Legală a

indicat că, în baza autorizațiilor nr. 135, 136 din 17 februarie 2020 și nr. 190, 191 din

09 martie 2020, eliberate de Inspecția Financiară, în perioada 18 februarie 2020 –

11 martie 2020, a fost efectuată inspectarea financiară la Centrul de Medicină Legală,

având drept scop verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor bugetare în perioada

01 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2019.

1

Reclamantul a relevat că, la data de 16 martie 2020 raportul privind rezultatele

inspectării financiare tematice la Centrul de Medicină Legală din 11 martie 2020, a fost

adus ia cunoștință Centrului de Medicină Legală. Deși, potrivit raportului acesta este

însoțit, conform textului, de 10 anexe, Centrului de Medicină Legală i-au fost

prezentate doar anexele nr. 3, 7 și 8, fapt ce nu a făcut posibilă studierea detaliată a

tuturor obiecțiilor aduse de către inspectori în vederea examinării argumentelor

acestora.

Reclamantul a susținut că, potrivit raportului privind rezultatele inspectării

financiare tematice la Centrul de Medicină Legală din 11 martie 2020, inspectorii au

menționat o serie de obiecții referitoare la corectitudinea efectuării cheltuielilor

prevăzute pentru remunerarea muncii în privința cărora conform anexei 3, s-a constat

că, pe parcursul perioadei ianuarie - noiembrie 2018, angajații Centrului de Medicină

Legală au beneficiat neîntemeiat de plăti cu caracter stimulator din contul veniturilor

colectate sub formă de premii pentru serviciile cu plată și premii pentru veniturile

încasate în sumă de 1070,9 mii de lei.

Reclamantul a invocat că, Centrul de Medicină Legală este o instituție publică

de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ce activează în baza

Regulamentului Centrului de Medicină Legală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

58 din 04 februarie 2010, însă fiind o instituție de expertiză judiciară specializată în

domeniul expertizei medico-legale și nu o instituție medico-sanitară, calculul salariului

pentru retribuția muncii în perioada ianuarie – noiembrie 2018, s-a făcut atât în baza

unor norme generale precum Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Codul muncii, Convenția colectivă de muncă

(nivel de ramură) pe anii 2018 – 2021, Hotărârea Guvernului nr. 381 din 13 aprilie

2006 й privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, cât și în

baza normelor speciale pentru salarizarea personalului din domeniul expertizei

judiciare, constatării tehnico-științifice și medico-legale reglementate de Hotărârea

Guvernului nr. 122 din 07 februarie 2007 privind salarizarea personalului din domeniul

expertizei judiciare, constatărilor tehnico-științifice și medico-legale și contractul

colectiv de muncă al Centrului de Medicină Legală pentru anii 2016 – 2021.

Reclamantul a indicat că, începând cu 01 ianuarie 2016, prin intermediul

ordinelor Ministerului Finețelor nr. 208/2015 și nr. 216/2015, a avut loc unificarea

surselor de finanțare (finanțare de la buget și finanțarea din serviciile cu plată) utilizate

pentru acoperirea tuturor cheltuielilor Centrului de Medicină Legală, inclusiv pentru

salarizarea personalului. Prin urmare, în procesul executării bugetului Centrului nu

sunt delimitate sursele de finanțare și nu este cunoscută sursa exactă de finanțare a unor

cheltuieli concrete. Această situație este valabilă și pentru cheltuielile legate de

salarizarea angajaților. Devizele de venituri și cheltuieli sunt aprobate inițial de

Ministerul Sănătății, Muncii si Protecției Sociale și ulterior de către Ministerul

Finanțelor și sunt executate. Pentru anul 2018, bugetul salarial a fost calculat conform

schemei de încadrare aprobată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

pentru 324 de funcții, care erau acoperite doar de 237 persoane fizice.

Reclamantul a menționat că, calculul pentru remunerarea muncii din contul

serviciilor contra plată în Centrul de Medicină Legală, s-a efectuat conform

prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire

la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și pct. 17 din Hotărârea Guvernului

2

nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare a personalului din

unitățile bugetare.

Reclamantul a afirmat că, la calcularea remunerării personalului, Centrul de

Medicină Legală a ținut cont de aceste prevederi și la data de 09 ianuarie 2018 a emis

ordinul nr. 3-p cu privire la remunerarea angajaților din contul acumulării venitului din

serviciile prestate contra plată, în care la pct. 1, a prevăzut că, în cazul în care suma

acordată angajatului depășește salariul tarifar și vechimea muncii, suma rămasă

(diferența) va fi acordată ca premie pentru veniturile încasate, aplicând prevederile art.

32 alin. (1) din Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar, care stabilește expres că, salariații pot fi premiați în

limitele fondului de salarizare pentru cointeresarea materială a personalului în sporirea

eficienței și calității muncii, însă fără limitarea sumei premiului plătit unui salariat.

Reclamantul a atenționat că, condiția privind respectarea limitelor fondului de

salarizare a fost respectată, întrucât pentru salarizare în anul 2018 a fost calculat un

fond în valoare de 27284,8 mii de lei și executate – 26881,8 mii de lei.

Reclamantul a subliniat că, premiile considerate de către inspectori ca fiind

neîntemeiat acordate, au fost retribuite angajaților de fapt din contul mijloacelor

bugetare economisit/lunar, determinate de funcțiile temporar vacante, concediile pe

cont propriu și celor medicale. Mai mult, în condițiile în care delimitarea surselor de

finanțare a Centrului de Medicină Legală nu este posibilă, a afirma categoric că

finanțarea premiilor a avut loc anume din contul mijloacelor speciale și nu din contul

mijloacelor bugetare, inclusiv celor economisite, nu reprezintă o abordare corectă.

Reclamantul a reținut că, pentru evitarea unor interpretări echivoce a

prevederilor actelor normative indicate supra, reforma parvenită în evidența contabilă

și raportarea bugetară aplicată din 01 ianuarie 2016, trebuia să se reflecte și în ajustarea

legislației.

Reclamantul a considerat că, încasările din contul mijloacelor speciale în anul

2018 au constituit 18615493,71 de lei și s-au format inclusiv din suprasarcina de

servicii medico-legale și din cele prestate peste programul de activitate la solicitarea

populației. Drept rezultat al implementării Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, angajații Centrului de Medicină Legală

nu mai beneficiază de sporuri la salariu din contul mijloacelor speciale, fapt ce a condus

la refuzul de a le presta peste programul de activitate cu un impact asupra necesităților

populației, întrucât a dispărut mecanismul de stimulare, iar Centrul de Medicină Legală

nu poate aplica munca forțată în raport cu angajații săi.

Cu referire la anexa 4 care prescrie că, pe parcursul anului 2018 directorul

Centrului de Medicină Legală a beneficiat neîntemeiat, din contul veniturilor colectate,

de plăti cu caracter stimulator în sumă totală de 147,7 mii de lei, inclusiv sub formă de

spor pentru serviciile cu plată 59,4 mii de lei și premii pentru venituri încasate de

88,3 mii de lei, reclamantul a menționat că, în anul 2018, Valeriu Savciuc a activat atât

în calitate de director al Centrului de Medicină Legală, cât și în calitate de expert

judiciar medico-legal și i s-au calculat sporuri salariale, inclusiv premii, atât la funcția

administrativă, cât și cea de expert judiciar.

În acest context reclamantul a indicat că, art. 33 alin. (1) din Legea nr. 355-XVI

din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și

pct. pct. 3, 4 din Hotărârea Guvernului nr.122 din 07 februarie 2007 privind salarizarea

3

personalului din domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-științifice și

medico-legale la care au făcut trimitere inspectorii, nu se referă expres la sporurile

salariale calculate din contul veniturilor colectate, mai ales având în vedere că bugetul

Centrului de Medicină Legală nu reflectă sursele de finanțare. În cursul anului 2018,

Centrul de Medicină Legală a adresat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale solicitări privind premierea directorului, care au fost acceptate și puse la baza

calcului sporurilor salariale. Însă, în lipsa anexei 4 la raport, nu se pot pronunța în

privința justificării sumelor indicate.

Referitor la anexa 5, în care s-a stabilit că pe parcursul anului 2018 unii angajați

ai Centrului de Medicină Legală au beneficiat de premii unice cu ocazia sărbătorilor

profesionale și zilelor nelucrătoare, cuantumul cărora a depășit salariul de funcție al

salariatului premiat, în sumă de 20,2 mii de lei, reclamantul a susținut că, din cauza

lipsei anexei 5 la raport, nu se pot expune asupra sumelor indicate și a unor angajați la

care s-a făcut trimitere în raport.

Reclamantul a relevat că, potrivit anexei 6 la raport, este indicat ca, pe parcursul

anului cu ocazia zilei lucrătorului medical și farmacistului, angajaților Centrului de

Medicină Legală le-au fost acordate premii neîntemeiat ce constituie 9,6 mii de lei,

reținând că, situația reflectată a fost remediată pe parcursul anului 2019, iar nota

informativă a contabilului pe salariu a fost prezentată inspectorilor.

Cu referire la constatarea din anexa 7 la raport, precum că, au fost calculate

eronat suplimentele pentru cumularea atribuțiilor funcției de bază, deținute cu

atribuțiile unei funcții temporar vacante sau absente, nefiind aplicat procentul

suplimentului la salariul de bază corespunzător treptei I de salarizare pentru funcția

vacantă, dar calculându-se în dependență de salariul de bază al persoanei ce cumulează,

reclamantul a remarcat că, în conformitate art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,

Suplimentele pentru cumularea atribuțiilor funcției deținute cu atribuțiile unei funcții

vacante, temporar vacante sau temporar absente se stabilesc personalului cu funcții de

conducere și de execuție, prin actul administrativ al conducătorului unității bugetare,

pe parcursul lunii gestionare, în limita economiei de mijloace din fondul de salarizare

al unității bugetare, cuantumul suplimentelor menționate nu va depăși 100% din

salariul de bază corespunzător treptei I de salarizare, stabilit în conformitate cu

art. 12 pentru funcția vacantă, temporar vacantă sau temporar absentă. În cazul

cumulării atribuțiilor unei funcții de către mai mulți angajați, cuantumul suplimentului

de plată pentru cumulare se stabilește proporțional volumului lucrărilor executate de

către fiecare dintre ei, în limitele salariului de bază stabilit pentru funcția cumulată.

Lista profesiilor cumulate nu se limitează.

Reclamantul a subliniat că, nici legea și nici alte acte normative subsidiare, nu

prevăd o metodologie de calcul a procentului, din care cauză consideră că, modalitatea

de calcul la stabilirea procentelor pentru cumularea atribuțiilor unei funcții temporar

vacante sau absente, aplicată de Centru este corectă, deoarece în rezultatul calculului

nu a fost depășit salariul de bază corespunzător treptei I de salarizare pentru funcția

vacantă așa cum prevede norma legală menționată supra.

Reclamantul a afirmat că, pentru clarificarea omisiunii din Legea nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar referitoare

la modalitatea de calcul, Centrul de Medicină Legală a solicitat la 23 martie 2020, prin

4

scrisoarea nr. 202001Е03239, opinia Ministerului Finanțelor, considerând că, o poziție

clară vizavi de corectitudinea de calcul, putea fi luată doar după expunerea Ministerului

Finanțelor.

Reclamantul a informat că, la data de 28 aprilie 2020 în adresa Centrului de

Medicină Legală a parvenit răspunsul Ministerului Finanțelor nr. 202001101577, din

care rezultă că calculele efectuate de Centrul de Medicină Legală nu sunt greșite.

Reclamantul a susținut că, potrivit anexei 8 la raport, se prescrie că, în cazul

cumulării atribuțiilor unei funcții de către mai mulți angajați, cuantumul suplimentului

de plată pentru cumulare nu a fost stabilit proporțional volumului lucrărilor executate

de către fiecare dintre ei în limitele salariului de bază stabilit pentru funcția cumulată.

Cu referire la această obiecție, reclamantul a evidențiat că, prin ordinul Ministerului

Sănătății nr. 413/1998 „Despre normativele de state pentru personalul medical al

Centrului de Medicină Legală al Ministerului Sănătății”, au fost stabilite anumite

normative pentru personalul tuturor subdiviziunilor Centrului. Având în vedere

suprasarcina determinată de volumul mare de activități medico-legale pe fundal de

insuficiență a personalului medico-legal, doar 237 persoane fizice la 324 state de

funcții, acoperire cu personal de doar 2/3, de existența moratoriului la angajare, s-a

creat un supravolum, care în perioada concediilor medicale sau din cont propriu se

accentuează (în unele situații concrete chiar și peste limitele salariului de bază stabilit)

și necesită acoperire nu doar prin realizarea sarcinilor profesionale, ci și din punct de

vedere financiar.

Reclamantul a relevat că specificul activității Centrului de Medicină Legală nu

permite de a nu executa lucrările judiciare sau de a le tergiversa, mai ales că există și

termene de executare a acestora. în lipsa unei motivații financiare adecvate exodul

personalului medico-legal doar accentuează decalajul.

Reclamantul a solicitat examinarea argumentelor, ținând cont de o serie de

factori importanți precum suprasarcina profesională, condițiile de muncă (lucru cu

material cadaveric, inclusiv în stare de putrefacție; contact cu boli contagioase HIV,

hepatite, sifilis), exodul masiv al specialiștilor peste hotarele țării și nedorința tinerilor

specialiști de a activa în domeniul dat înregistrate în ultimii ani; vârsta medie a

personalului medico-legal de 57 ani; lipsa în prezent a mecanismelor de stimulare

financiară a personalului Centrului. în atare condiții, cât și dacă personalul va fi forțat

să restituie anumite venituri salariale, există riscul agravării exodului profesional și

apariției unei crize de personal până la imposibilitatea exercitării atribuțiilor

instituționale. Totodată, reclamantul a menționat că, două dintre observațiile făcute de

către inspectori au la bază lacune legislative, pe marginea uneia dintre ele fiind

solicitată opinia Ministerului Finanțelor, în calitate de autor al normelor legale de

ramură.

Reclamantul a indicat că, prin scrisoarea nr. 202001E03808 din 14 aprilie 2020,

Centrul de Medicină Legală a solicitat și opinia Federației Sindicale „Sănătatea” din

Moldova, vizavi de recuperarea de către angajații Centrului de Medicină Legală a

sumei plătite de către administrație în rezultatul derogării de la Legea nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și anume:

plata suplimentului pentru cumularea funcțiilor/deținute cu atribuțiile unei funcții

vacante sau temporar absente și plățile cu caracter stimulator din contul veniturilor

colectate de la prestarea serviciilor contra plată. Prin aceasta, a menționat că, plățile au

5

fost efectuate în temeiul art. 24 din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, iar angajatorul este în drept să acorde

angajaților suplimente la salariul de bază pentru cumularea atribuțiilor funcției deținute

cu atribuțiile unei funcții vacante sau temporar absente. În acest caz, cumulul

suplimentului nu poate depăși 100% din salariul de bază corespunzător treptei I de

salarizare, stabilit în conformitate cu art. 12 pentru funcția vacantă sau temporar

vacantă.

Reclamantul a notat că, până în prezent nu există o metodologie și nu a parvenit

nicio informație din partea Ministerului Finanțelor cu privire la organizarea cursurilor

de formare continuă în vederea respectării corecte a prevederilor legii sus menționate,

unde ar fi posibilă studierea situațiilor concrete care apar în instituții, aplicarea corectă

a prevederilor legii în cazuri speciale, ținându-se cont de specificul unor instituții,

respectiv, în cazul când Centrul de Medicină Legală a utilizat o altă metodologie de

calcul al suplimentului, dar nu a depășit 100% din salariul de bază corespunzător treptei

I de salarizare, suplimentele plătite salariaților Centrului de Medicină Legală, pentru

cumularea funcțiilor vacante sau temporar vacante nu pot fi reținute, reieșind din

prevederile art. 148 alin. (5) din Codul muncii.

Reclamantul a afirmat că, referitor la premierea angajaților Centrului de

Medicină Legală, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova a informat că, în

conformitate cu prevederile pct. 91, 92 din Convenția colectivă (nivel de ramură) în

domeniul sănătății pe anii 2018 – 2021, negociată și aprobată la 31 ianuarie 2018 de

către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Compania Națională de

Asigurări în Medicină și Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova, angajatorul este

obligat să planifice, anual, în devizul de venituri și cheltuieli al unității mijloace

financiare în mărimea fondului de salarizare, cel puțin pentru o lună, ținându-se cont

de sporuri și suplimente pentru acordarea ajutorului material și premiilor angajaților,

având scop diferențierea plății muncii. Acordarea ajutorului material sau premierea

angajaților se efectuează conform prevederilor Regulamentului-tip privind premierea

și acordarea ajutorului material salariaților, anexa nr. 8 la Convenția colectivă

nominalizată.

Reclamantul a considerat că, administrația Centrului de Medicină Legală a fost

și este în drept să premieze angajații din mijloacele financiare economisite și acumulate

de la serviciile prestate contra plată. Astfel, sumele acordate angajaților în formă de

premii, având ca scop diferențierea plății muncii, sunt întemeiate și nu pot fi reținute.

De asemenea, a considerat că sunt întemeiate și cheltuielile economiei fondului de

salarizare și acumulate de la serviciile contra plată pentru premierea angajaților,

deoarece nu contravin prevederilor Convenției colective (nivel de ramură) în domeniul

sănătății pe anii 2018 – 2021 și art. 137 din Codul muncii.

Prin hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Centrul de Medicină Legală

împotriva Inspecției Financiare privind contestarea actelor administrative

(f.d. 158,172-189, Vol. I).

La data de 19 iulie 2021 Centrul de Medicină Legală a depus apel împreună cu

motivarea apelului împotriva hotărârii din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și

6

pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată depuse de Centrul de Medicină Legală (f.d. 162-169, Vol. I).

Hotărârea motivată din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată Centrului de Medicină Legală la data de 01 octombrie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8005392369AS, anexat la actele cauzei (f.d. 192, Vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Centrului de Medicină Legală împotriva hotărârii din 24 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Centrul de Medicină Legală și menținută hotărârea din 24 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 9,10-24, Vol. IV).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că la 09 ianuarie

2018, de către comisia Centrului de Medicină Legală, formată din 7 membri – director,

economist șef, contabil șef, jurisconsult, șef secție evaluare și monitorizare,

președintele comitetului sindical și șef serviciu psihiatrie medico-legală, a fost întocmit

și semnat procesul-verbal privind remunerarea angajaților din contul acumulării

veniturilor din serviciile prestate contra plată. În temeiul procesului-verbal menționat,

au fost semnate ordinele directorului Centrului de Medicină Legală nr. 3-p din

09 ianuarie 2018 și nr. 96-p din 02 mai 2018. Potrivit procesului-verbal și ordinului,

indicată supra angajaților Centrului de Medicină Legală le-a fost stabilit supliment la

salariu de bază din contul venitului acumulat, cuantumul maximal în procente destinat

pentru plățile cu caracter stimulator în mărime de 50%, conform veniturilor acumulate

și devizului de cheltuieli aprobat. În cazul în care suma acordată angajatului depășește

salariul tarifar și vechimea muncii, suma rămasă va fi acordată ca premie pentru

veniturile încasate.

În acest context, instanța de apel a indicat că angajați Centrului de Medicină

Legală, pe parcursul perioadei ianuarie - noiembrie 2018, au beneficiat neîntemeiat,

contrar prevederilor legale indicate supra, de plăti cu caracter stimulator din contul

veniturilor colectate, sub formă de premii pentru serviciile cu plată și premii pentru

venituri încasate în sumă totală de 1070,9 mii de lei.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că contrar prevederilor art. 33 alin. (1) din

Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar, pct. 3 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 122 din 07 februarie 2007 privind

salarizarea personalului din domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-

științifice și medico-legale, pct. 14 din Condițiile unice de salarizare a personalului din

unitățile bugetare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu

privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, pe parcursul

anului 2018, din contul veniturilor colectate, directorul Centrului de Medicină Legală

a beneficiat neîntemeiat de plăti cu caracter stimulator în sumă totală de 147,7 mii de

lei, inclusiv sub formă de spor pentru serviciile cu plată 59,4 mii de lei și premii pentru

venituri încasate în sumă de 88,3 mii de lei mii, fără acordul organului ierarhic superior.

Instanța de apel a învederat că în cadrul inspectării s-a constatat că, contrar

prevederilor art. 32 alin. (6) din Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar, pct. 142 din Condițiile unice de salarizare a

personalului din unitățile bugetare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 381 din

7

13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile

bugetare, pe parcursul anului 2018, unii angajați ai Centrului de Medicină Legală au

beneficiat neîntemeiat de premii unice, cu ocazia sărbătorilor profesionale și zilelor

nelucrătoare, cuantumul cărora depășesc salariul de funcție al salariatului premiat, în

sumă totală de 20,2 mii de lei.

Instanța de apel a menționat că contrar prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea

nr. 270 din 23 noiembrie 2018 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,

art. X din Legea nr. 63 din 05 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, în

baza ordinului directorului nr. 160p din 17 iunie 2019, au fost acordate neîntemeiat

angajaților Centrului de Medicină Legală premii unice cu ocazia zilei lucrătorului

medical și farmacistului în sumă totală de 569,3 mii de lei.

Instanța de apel a notat că, în cadrul inspectării selective a corectitudinii

efectuării cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaților Centrului de Medicină

Legală pentru anul 2019, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile art. 24

alin. (1) și (2) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul respectiv, în special: au fost eronat calculate suplimentele pentru

cumularea atribuțiilor funcției de bază deținute cu atribuțiile unei funcții temporar

vacante sau absente, nefiind aplicat procentul suplimentului la salariul de bază

corespunzător treptei I de salarizare pentru funcția vacantă, dar calculându-se în

dependență de salariul de bază al persoanei ce cumulează. În cadrul inspectării au fost

efectuate recalculările suplimentelor primite de administrație Centrului de Medicină

Legală în baza art. 24 alin. (1), astfel că contrar art. 24 din Legea nr. 270 din

23 noiembrie 2018 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar au fost

calculate și achitate neîntemeiat suplimente în sumă totală de 17,3 mii de lei; s-a

constatat că în unele ordine, în cazul cumulării atribuțiilor unei funcții de către mai

mulți angajați, cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare nu a fost stabilit

proporțional volumului lucrărilor executate de către fiecare dintre ei, în limitele

salariului de bază stabilit pentru funcția cumulată.

Astfel, instanța de apel a notat că, în baza ordinelor indicate mai sus, contrar

prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar, au fost calculate și achitate neîntemeiat

suplimente în sumă totală de 8,0 mii de lei.

În acest context, instanța de apel a subliniat că pct. 8 din Hotărârea Guvernului

nr. 122 din 07 februarie 2007 privind salarizarea personalului din domeniul expertizei

judiciare, constatărilor tehnico-științifîce și medico-legale (abrogată la 14 decembrie

2018, prin Hotărârea Guvernului nr.1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar), prevede că mijloacele financiare, acumulate în urma prestării

serviciilor cu plată pentru expertiza judiciară, au destinație specială și se utilizează

pentru acoperirea cheltuielilor suportate la prestarea serviciilor, inclusiv pentru

remunerarea muncii. Regulamentul cu privire la utilizarea mijloacelor financiare

speciale acumulate din prestările de servicii cu plată se aprobă de către Guvern.

Potrivit pct. 17 din Condițiile unice de salarizare a personalului din unitățile

bugetare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la

condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare (abrogată la 14 decembrie

2018, prin Hotărârea Guvernului nr.1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în

8

aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar), în modul prevăzut de Condițiile unice de salarizare a personalului

din unitățile bugetare se efectuează și salarizarea salariaților unităților bugetare

finanțate, integral sau parțial, din contul veniturilor colectate. Din contul veniturilor

colectate se va efectua retribuirea, conform actelor normative în vigoare, a muncii

personalului implicat nemijlocit în prestarea serviciilor, executarea lucrărilor sau

desfășurarea altor activități, inclusiv plata sporurilor, suplimentelor, premierea curentă

și acordarea ajutorului material. Cuantumul plăților cu caracter stimulator din contul

veniturilor colectate plătite lunar unui angajat nu va depăși salariul lui de funcție,

ținându-se cont de sporul pentru vechime în muncă. Pentru stabilirea plăților cu

caracter stimulator se vor utiliza veniturile colectate rămase la dispoziția instituțiilor

după acoperirea celorlalte cheltuieli aferente prestării serviciilor, efectuării lucrărilor

sau desfășurării altor activități contra plată, conform ponderii acestora aprobate în

devizele de venituri și cheltuieli. În limitele veniturilor colectate aprobate, unor

angajați salarizați în baza Rețelei tarifare unice care au obținut rezultate deosebite în

activitatea desfășurată li se pot stabili, în baza regulamentului aprobat de Guvern, plăți

cu caracter stimulator majorate cu până la 100% față de cuantumul stabilit în alineatul

de mai sus.

Mai mult, instanța de apel a accentuat că înscrisurile probatorii administrate la

actele cauzei, denotă că contrar prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 355-XVI din

23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, pct. 8 din

Hotărârea Guvernului nr. 122 din 07 februarie 2007 privind salarizarea personalului

din domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-științifice și medico-legale, pct.

17 din Condițiile unice de salarizare a personalului din unitățile bugetare, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare

a personalului din unitățile bugetare, pct. 17 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr. 928 din 13 august 2007 cu privire la modul de constituire și de utilizare a

mijloacelor speciale ale instituțiilor publice subordonate Ministerului Sănătății, pe

parcursul perioadei ianuarie – noiembrie 2018, angajații Centrului de Medicină Legală

au beneficiat de plăți cu caracter stimulator sub formă de premii în sumă totală de

1070,9 de mii lei din contul veniturilor colectate, calculate și acordate peste limita

prevăzută de legislație, fapt specificat atât în Ordinul directorului Centrului nr. 3-p din

09 ianuarie 2018 și Ordinul nr. 96-p din 02 mai 2018, emise în baza procesului-verbal

privind remunerarea angajaților din contul acumulării veniturilor din serviciile prestate

contra plată al comisiei Centrului de Medicină Legală din 09 ianuarie 2018, cât și în

alte acte administrative interne, cum ar fi procesele-verbale privind repartizarea

serviciilor contra plată și documentele contabile primare si centralizatoare.

Instanța de apel a indicat că Centrul de Medicină Legală a recunoscut că în

perioada anului 2019 au fost acordate neîntemeiat premii unice cu ocazia zilei

lucrătorului medical și farmacistului, suma totală constituind 569,3 mii de lei, care la

momentul efectuării inspectării nu a fost integral restituită, soldul constituind 9,6 mii

de lei.

Instanța de apel a apreciat că neîntemeiat motivul invocat de Centrul de

Medicină Legală, că la calcularea suplimentelor, sub formă de premii și pentru

cumularea de funcții, Inspecția Financiară era obligată să tina cont de salariile țărilor

9

europene, inclusiv condițiile de muncă, care nu sunt clasificate prin actele normative

în vigoare.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a stabilit că, Centrul

de Medicină Legală, contrar prevederilor art. 24 alin. alin. (1) și (2) din Legea

nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,

pentru unii angajați a calculat eronat și achitat suplimente pentru cumularea atribuțiilor

funcției de bază deținute, cu atribuțiile unei funcții temporar vacante sau absente,

acestea urmând a fi calculate luând ca bază salariul pentru treapta I de salarizare aferent

funcției vacante, și cuantumul acestor suplimente să nu depășească 100% din salariul

de bază corespunzător acestei trepte.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a subliniat că, reieșind din competența

ce-i revine Inspecției Financiare, atribuită prin cadrul normativ în vigoare, în

exercitarea dreptului atribuit în temeiul prevederile art. 3, 6, 7, 8, 21, 29, 53, 54, 137

din Codul administrativ, Inspecția Financiară a acționat cu bună-credință și în limitele

legii cu respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul și existența interesului

public în verificarea utilizării conforme a mijloacelor financiare, ținând cont de

specificul de activitate, cu aplicarea procedurii uniforme, astfel prin activitatea

administrativă a Inspecției Financiare, nu s-a încălcat dreptul sau libertatea Centrului

de Medicină Legală, instituție supusă verificării.

La data de 04 mai 2022 Centrul de Medicină Legală a depus recurs împreună

cu motivarea recursului împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată depuse de Centrul de Medicină Legală (f.d. 28-33,

Vol. IV).

Decizia motivată din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Centrului de Medicină Legală, prin intermediul oficiului poștal, la data de 10 mai 2022,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006568798AS, anexat la actele

cauzei (f.d. 26, Vol. IV).

În susținerea recursului Centrul de Medicină Legală a invocat dezacordul cu

decizia instanție de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate

și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,

probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au elucidat pe deplin

circumstanțele cauzei, care au importanță pentru soluționarea cauzei și anume că,

Centrul de Medicină Legală este o instituție publică de pe lângă Ministerul Sănătății,

activează în baza Regulamentului Centrului de Medicină Legală, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 58 din 04 februarie 2010 pentru aprobarea Regulamentului

Centrului de Medicină Legală, însă fiind o instituție de expertiză judiciară specializată

în domeniul expertizei medico-legale și nu o instituție medico-sanitară, iar calculul

salariului pentru retribuția muncii în perioada ianuarie – noiembrie 2018 s-a făcut atât

în baza unor norme generale precum Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu

privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Codul muncii, Convenția colectivă

de muncă (nivel de ramură) pe anii 2018 – 2021, Hotărârea Guvernului nr. 381 din

13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile

10

bugetare, cât și în baza normelor speciale pentru salarizarea personalului din domeniul

expertizei judiciare, constatări tehnico-științifice și medico-legale, reglementate de

Hotărârea Guvernului nr. 122 din 07 februarie 2007 privind salarizarea personalului

din domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-științifice și medico-legale și

contractul colectiv de muncă al Centrului de Medicină Legală pentru anii 2016 – 2021.

Recurentul consideră că nu a fost luat în considerare faptul că începând cu

01 ianuarie 2016, prin intermediul ordinelor Ministerului Finanțelor nr. 208/2015 și

216/2015, a avut loc unificarea surselor de finanțare, finanțarea de la buget și finanțarea

din serviciile cu plată, utilizate pentru acoperirea tuturor cheltuielilor Centrului de

Medicină Legală, inclusiv pentru salarizarea personalului.

Recurentul a indicat că nu a fost luat în calcul bugetul pentru anul 2018, salariul

fiind calculat conform schemei de încadrare aprobată de Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale pentru 324 de funcții, care erau acoperite doar de 237 persoane

fizice.

În acest context, recurentul a relevat că nu s-a luat în calcul existența

moratoriului la angajare, prin care s-a creat un supravolum, care necesita acoperire nu

doar prin realizarea sarcinilor profesionale, ci și din punct ne vedere financiar.

Astfel, recurentul a învederat că, premiile considerate de către inspectori ca

fund neîntemeiat acordate au fost retribuite angajaților de fapt din contul mijloacelor

bugetare economisite lunar determinate de funcțiile temporar vacante, concediile pe

cont propriu și celor medicale.

Mai mult, recurentul a specificat că în condițiile în care delimitarea surselor de

finanțare a Centrului de Medicină Legală nu este posibilă, a afirma categoric că

finanțarea premiilor a avut loc anume din contul mijloacelor speciale și nu din contul

mijloacelor bugetare, inclusiv celor economisite, nu reprezintă o abordare corectă.

Recurentul a menționat că, încasările din contul mijloacelor speciale în anul

2018 au constituit 18615493,71 lei și s-au format inclusiv din supra sarcina de servicii

medico-legale și din cele prestate peste programul de activitate la solicitarea populației.

Recurentul consideră că sunt neîntemeiate hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare și la capitolul menținerii ca fiind legal raportul Inspecției Financiare din

11 martie 2020, în partea calculării de sporuri financiare, inclusiv premii, lui Valeriu

Savciuc care a activat în anul 2018, atât în calitate de director al Centrului de Medicina

Legală, cât și în calitate de expert judiciar medico-legal, precum și calculului pentru

retribuirea muncii în caz de cumulare a atribuțiilor funcției de bază, cu atribuțiile unei

funcții vacante, indicând că, art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie

2018 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, stipulează clar că

cuantumul suplimentelor menționate nu va depăși 100% din salariul de bază

corespunzător treptei I de salarizare, stabilit în conformitate cu art. 12 pentru funcția

vacantă, temporar vacantă sau temporar absentă.

Prin pizma celor relatate supra, recurentul a solicitat examinarea argumentelor

Centrului de Medicină Legală, ținând cont de o serie de factori importanți precum

suprasarcina profesională, condițiile de muncă (lucru cu material cadaveric, inclusiv în

stare de putrefacție; contact cu boli contagioase, HIV, hepatite, sifilis) exodul masiv al

specialiștilor peste hotarele țării și nedorința tinerilor specialiști de a activa în domeniul

dat; lipsa mecanismelor de stimulare financiară a personalului Centrului de Medicină

Legală.

11

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 aprilie

2022, însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate Centrului de

Medicină Legală de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei.

La data de 04 mai 2022 Centrul de Medicină Legală a depus recurs împreună

cu motivarea recursului împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanție de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată depuse de Centrul de Medicină Legală (f.d. 28-33,

Vol. IV).

Decizia motivată din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Centrului de Medicină Legală, prin intermediul oficiului poștal, la data de 10 mai 2022,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006568798AS, anexat la actele

cauzei (f.d. 26, Vol. IV).

Astfel, recursul depus de către Centrul de Medicină Legală împotriva deciziei

din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 18 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Inspecției Financiare copia recursului depus de Centrul de Medicină Legală cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 36, Vol. IV).

Prin referința depusă la data de 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Inspecția Financiară a solicitat declararea recursului depus de Centrul de Medicină

Legală ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul de Medicină Legală în

raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil,

din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

12

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit,

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

[Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45]. Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs

Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

13

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Centrul de Medicină Legală.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Centrul de Medicină Legală se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

14