3ra-204/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-204/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – R. Pascari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun DECIZIE 17 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu Victor Burduh Maria Ghervas examinând recursul depus de către depus de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu privire la obligarea furnizării informației oficiale și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, constată: La 19 iunie 2019, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ,

care pe parcursul examinării cauzei a fost completată, împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu privire la obligarea furnizării informației oficiale și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

43). În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 03 mai 2019, s-au adresat Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu cererea nr. 102/2019, prin care au solicitat în temeiul Legii privind accesul la informație furnizarea informației de interes public: 1. cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 1 2. care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 3. câte cazuri de deces la naștere, al copiilor nou născuți, au avut loc în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 4. lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților; 5. prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

Reclamanții au notat că, la 21 mai 2019, au recepționat răspunsul la cererea înaintată, prin care a fost refuzată eliberarea informațiilor solicitate, din motiv că potrivit Legii privind protecția datelor cu caracter personal, operatorii și terții care au acces la datele cu caracter personal sunt obligați să asigure confidențialitatea acestor date. Astfel, li s-a comunicat că informația solicitată conține date cu caracter personal, motiv din care nu poate fi furnizată. Totodată, au fost informați că organigrama Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” este publicată pe pagina web a instituției.

Reclamanții au considerat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” neîntemeiat a refuzat furnizarea informației solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019. La fel, reclamanții au apreciat ca contradictoriu refuzul în eliberarea informației solicitate, or, furnizorul pe de o parte a invocat că informația este cu accesibilitate limitată, iar pe de altă parte că informația deja este publicată, indicând sursa unde informația poate fi găsită. Prin urmare, în opinia Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” le-a încălcat dreptul de acces la informație.

Reclamanții Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari au solicitat prin cererea de chemare în judecată: -anularea actului de nefurnizare a informației – răspunsul Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nr. 05-4/412 din 17 mai 2019; -obligarea Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să furnizeze informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019, și anume: 1. cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 2. care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 3. câte cazuri de deces la naștere, al copiilor nou născuți, au avut loc în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 2 4. lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019,

pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților; 5. prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”. -compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 3 616 lei din contul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”. Prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari.

S-a obligat Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019 cu privire la: -cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; -care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice sau de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; -câte cazuri de decese la naștere, al copiilor nou-născuți, au avut loc în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; -prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

S-a respins acțiunea în parte ce ține de anularea răspunsului nr. 05-4/412 din 17 mai 2019 și obligarea furnizării informației referitoare la lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, ca neîntemeiată. S-a admis parțial pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 616,00 de lei. S-a încasat în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2 500,00 de lei pentru servicii juridice.

S-a respins cererea Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” privind compensarea cheltuielilor de judecată în partea ce excede suma încasată de 2 500,00 de lei pentru servicii juridice. S-a constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” la data pronunțării hotărârii a furnizat informația referitoare la sumele onorariilor achitate avocaților, care au prestat servicii juridice sau de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, cazurile de decese la naștere al copiilor nou-născuți în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 3 2019 și organigrama Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” și în această parte hotărârea nu se pune în executare (f.d.

63- 64, 72-83). Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 152, 153-165). În consolidarea soluțiilor, prima instanță și instanța de apel au reținut că, prin prisma art. 7 și 8 din Legea privind accesul la informație, furnizorul de informații este îndreptățit de a limita accesul la informațiile oficiale cu accesibilitate limitată, cu condiția că limitarea protejează un interes legitim și este necesară într-o societate democratică. În speță, însă, informațiile solicitate de reclamante nu sunt cu accesibilitate limitată și pot fi comunicate oricărui subiect care le solicită.

Cu atât mai mult că, o parte din aceste informații, au fost prezentate de Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, situație ce denotă că refuzul de furnizare a acestor informații este neîntemeiat, fiind în contradicție cu temeiurile de refuz în furnizarea informațiilor oficiale stabilite de lege. Succesiv, instanțele inferioare au constatat netemeinicia capătului de cerere ce ține de furnizarea listei nominale a medicilor din cadrul Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților.

Or, această informație cade sub incidența art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la accesul la informație, care prevede că exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: respectării drepturilor și reputației altei persoane. Totodată, conform art. 8 alin. (1) și (2) din Legea privind accesul la informație, informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale. Accesul la informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, instanțele inferioare au considerat că furnizorul informației a fost îndreptățit de a nu acorda accesul la informațiile cu privire la numele persoanelor sancționate disciplinar, deoarece aceasta se referă la numele/prenumele medicilor care au fost atrași la răspundere disciplinară pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților. Datele și informațiile despre angajați, în speță despre medici, referitoare la sancțiunile disciplinare ar putea deveni de interes public doar în anumite situații excepționale și care pot fi atribuite la date și informații de interes public, pe când, la caz, astfel de situații excepționale nu au fost identificate și nici nu au fost justificate de către solicitanții de informații.

Finalmente, instanțele inferioare au observat că, deși, informația cu privire la activitatea sau sancțiunile disciplinare aplicate medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților ține de activitatea 4 profesională a medicilor, care prestează un serviciu public de ocrotire a sănătății publice, acest fapt nu justifică solicitările formulate de reclamante cu privire la furnizarea listei nominale a medicilor, care au fost atrași la răspundere disciplinară. La 11 și 12 ianuarie 2021, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au depus la Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, prin poștă electronică și prin intermediul oficiului poștal, recurs motivat împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

167, 168-184, 186, 187-195, 196- 212). Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice ale speței și transpunerea unor motive similare celor conținute în cererea de apel, suplimentar fiind invocat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 432 alin. (2), lit. b) și c) din Codul de procedură civilă și anume, instanța judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. În special, recurenții au opinat că, deși, medicii din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nu au statut de funcționari publici, prestează un serviciu public – de ocrotire a sănătății populației. Respectiv, informația privind activitatea sau sancțiunile disciplinare aplicate medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților nu ține de viața privată, intimă și de familie a acestora, dar de activitatea profesională a lor.

Prin urmare, această informație nu poate fi atribuită la date cu caracter personal (în sensul protecției vieții private, intime și de familie), deoarece în activitatea profesională medicii acționează nu ca persoane private, dar ca persoane publice care desfășoară activitatea profesională în domeniul public. Așa, datele de identificare ale unui medic (numele și pronumele), precum și informația privind sancțiunile disciplinare aplicate în activitatea profesională nu se încadrează în noțiunea de „viață privată, intimă și de familie” și respectiv au un caracter public, fiind de interes public.

În această ordine de idei, recurenții au considerat că, în speță, nici furnizorul de informații, nici instanțele ierarhic inferioare nu au probat și reținut că limitarea dreptului de acces la informația solicitată este expres prevăzută de lege, că pretinsa limitare protejează un scop legitim sau că pretinsa limitare este necesară într-o societate democratică, deși, conform legii și practicii judiciare, urma a fi efectuat acest triplu test al proporționalității. Recurenții Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au solicitat prin cererea de recurs casarea integrală a deciziei din 04 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în sensul formulat în cererea de chemare în judecată și să fie compensate cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 616 de lei.

La 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poștă electronică în adresa intimatei Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” pentru notificare copia recursului motivat depus de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, 5 explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d. 216). Însă Prin referința depusă la 01 februarie 2021 prin poștă electronică, intimata a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat admisibil recursul depus de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 noiembrie 2020 (f.d. 152) și motivată a fost notificată recurenților și reprezentantului acestora, prin poștă electronică, la 24 decembrie 2020 (f.d.

167). La 11 și 12 ianuarie 2021, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari au depus prin poștă electronică și prin intermediul oficiului poștal recurs motivat împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 167, 168-184, 186, 187-195, 196-212). În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind termenul de depunere a recursului. Potrivit articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că instanțele inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat legea, circumstanțe ce au dus la aprecierea eronată a raporturilor juridico-publice litigioase și emiterea unor soluții parțial greșite și neîntemeiate. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Articolul 219 din Codul administrativ statuează la alin. (1) că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile. 6 În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată că, la 03 mai 2019, Silvia Rotari și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” s-au adresat Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu cererea nr. 102/2019, prin care au solicitat în temeiul Legii privind accesul la informație furnizarea informației de interes public: 1. cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 2. care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 3. câte cazuri de deces la naștere, al copiilor nou născuți, au avut loc în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 4. lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților;

5. prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” (f.d. 6). Prin răspunsul nr. 05-4/412 din 17 mai 2019, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” a refuzat să furnizeze informațiile solicitate, din motiv că informația solicitată conține date cu caracter personal și că, prin prisma Legii privind protecția datelor cu caracter personal, trebuie să asigure confidențialitatea acestor date. Totodată, solicitanții au fost informați că organigrama Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” este publicată pe pagina web a instituției (f.d.

9). Manifestându-și dezacordul cu acțiunile Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, Silvia Rotari și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” au înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ, prin care au solicitat: -anularea actului de nefurnizare a informației – răspunsul Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nr. 05-4/412 din 17 mai 2019; 7 -obligarea Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să furnizeze informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019, și anume: 1. cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 2. care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 3. câte cazuri de deces la naștere, al copiilor nou născuți, au avut loc în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 4. lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”,

care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților; 5. prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a admis parțial acțiunea, obligând Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019 cu privire la: -cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; -care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice sau de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; -câte cazuri de decese la naștere, al copiilor nou-născuți, au avut loc în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; -prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

Totodată, s-a respins acțiunea în parte ce ține de anularea răspunsului nr. 05- 4/412 din 17 mai 2019 și obligarea furnizării informației referitoare la lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, ca neîntemeiată. S-a admis parțial pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică și s-a încasat în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2 500,00 de lei pentru servicii juridice.

S-a constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” la data pronunțării hotărârii a furnizat informația referitoare la 8 sumele onorariilor achitate avocaților, care au prestat servicii juridice sau de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, cazurile de decese la naștere al copiilor nou-născuți în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019 și organigrama Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” și în această parte hotărârea nu se pune în executare (f.d. 63- 64, 72-83). Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 11 noiembrie 2020 a menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.

152, 153-165). Efectuând controlul judiciar al deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, instanța de recurs constată că soluțiile emise de instanța de apel și prima instanță sunt greșite în partea pretențiilor respinse, fiind rezultate din interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, motiv din care nu pot fi menținute în această parte. Constituția Republicii Moldova garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Așa, conform art. 34 din Constituția Republicii Moldova, (1) dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională. (4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. (5) Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii. Raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi supusă unor restricții pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea securității naționale sau vieții private a persoanei. În sensul art. 5 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000, (1) subiecți ai prezentei legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației.

(2) Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt: a) autoritățile publice centrale și locale – autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; b) instituțiile publice centrale și locale – organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop 9 efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; c) persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

(3) Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: a) orice cetățean al Republicii Moldova; b) cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova; c) apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul Republicii Moldova. Din conținutul acestor norme se deduce că Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari sunt subiecți de sesizare în temeiul Legii nr. 982 din 11 mai 2000, având un drept garantat constituțional de acces la informație, iar Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” este furnizor al informației și are obligația să asigure accesul solicitanților la informația oficială.

Sub acest aspect este relevant de a stabili, care informație intră în aria celor oficiale ce pot forma obiectul furnizării conform Legii nr. 982 din 11 mai 2000. Așa, art. 6 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 definește la alin. (1) „informațiile oficiale în sensul acestei legi” ca fiind toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Deopotrivă, alin. (2) al aceluiași articol stipulează că, în sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sunt considerate: 1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris; b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c) orice hârtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic; 2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la punctul 1) al prezentului alineat; 3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al prezentului alineat.

Din interpretarea normelor pre-citate rezultă că accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic, iar prin prisma art. 11 alin. (1) pct. 1) 2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; și să garanteze liberul acces la informație.

10 Limitarea accesului la informațiile oficiale constituie o derogare excepțională de la principiul liberului acces, iar restrângerea dreptului de acces liber la informațiile oficiale poate avea loc numai dacă sunt întrunite anumite exigențe, regula „triplului test”, și anume dacă: 1) limitarea este prevăzută de lege; 2) protejează un interes legitim; 3) este necesară într-o societate democratică.

În condițiile speței, este indubitabil că, solicitările formulate de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari în cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019 se referă la activitatea Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” și se încadrează în noțiunea de documente purtătoare de informații ce pot fi și trebuie furnizate solicitanților, conform Legii nr. 982 din 11 mai 2000. Or, prin această cerere nu s-a solicitat furnizarea informațiilor cu caracter personal, numărul personal de identificare al persoanelor, domiciliul, data nașterii sau alte aspecte ale vieții lor private, accesul la care ar putea fi îngrădit în baza art. 7 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000. Astfel, la caz, lipsesc criterii care ar limita accesul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari la informația cu privire la: 1. cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 2. care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 3. câte cazuri de deces la naștere, al copiilor nou născuți,

au avut loc în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 4. prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”. Cu atât mai mult că, pe parcursul examinării cauzei, prin adresa nr. 05/4/1027 din 10 decembrie 2019 Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” a furnizat benevol parțial informația solicitată de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019, și anume informația solicitată în pretențiile nr. 2, 3 și 5 din cerere (f.d.

46, 47). În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanțele inferioare întemeiat au ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii în partea obligării Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019, precum și constatării executării benevole, în partea informațiilor cu privire la: 1. cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 2. care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 11 3. câte cazuri de deces la naștere, al copiilor nou născuți, au avut loc în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019; 4. prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

De asemenea, Colegiul consideră că instanțele inferioare corect au constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nu a motivat limitarea accesului solicitanților la informația ce ține de „cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019”, neindicând nici temeiul legal al limitării accesului la această informație. Prin urmare, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” just a fost obligată să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația solicitată prin cererea nr.102/2019 din 03 mai 2019 în partea ce ține de „cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019”.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul consideră neîntemeiate criticile recurenților formulate în susținerea necesității casării hotărârilor instanțelor inferioare în partea pretențiilor admise. Instanța de recurs apreciază ca fiind eronate concluziile instanțelor inferioare în partea netemeiniciei solicitării Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari de a le furniza lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților.

La capitolul dat instanța de recurs consideră că instanțele inferioare au interpretat și aplicat eronat normele art. 7 alin. (1) lit. a), art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000, prin prisma cărora exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților respectării drepturilor și reputației altei persoane; sau informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale. Colegiul învederează că, la articolul 23 alin. (2) din Constituția Republicii, statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

Totodată, la articolul 36 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, statul garantează dreptul la ocrotirea sănătății. Articolul 47 din Constituția Republicii Moldova statuează la alin. (1) că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare. Prin prisma art. 50 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire specială.

12 Așadar, Colegiul deduce că dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale, garantat atât de actele internaționale ratificate de către Republica Moldova (Declarația Universală a Drepturilor Omului; Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale; Pactul International privind Drepturile Civile și Politice; Pactul International privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale; Convenția împotriva Torturii; Convenția privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor; Convenția privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială; Convenția privind Drepturile Copilului; Convenția Internațională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități; Convenția Internațională pentru Protecția Drepturilor Tuturor Lucrătorilor Migranți și a Membrilor Familiilor Acestora), cât și de legislația națională.

Unul din elementele de bază și indisolubile ale dreptului la sănătate este accesul la informație, care presupune dreptul de a căuta, a primi și a comunica informații ce țin de sistemul de sănătate, fără a se încălca principiul confidențialității. Necesitatea de a avea acces și a primi informații corecte ce țin de sistemul de sănătate este argumentată prin alt drept al pacientului, și anume dreptul la libera alegere a medicului, care este garantat prin Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995. Așa, conform art. 25 din Legea nr. 411 din 28 martie 1995, (1) cetățenii Republicii Moldova au dreptul la libera alegere a medicului, a instituției medicale și a formei de asistență medicală.

(2) Alegerea medicului în instituțiile medico-sanitare publice se efectuează în modul stabilit. (3) Cetățenii Republicii Moldova au dreptul să solicite asistență medicală instituțiilor medico-sanitare cu orice tip de proprietate și formă de organizare juridică, atât din țară, cât și din străinătate, în conformitate cu tratatele și acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

De aici rezultă că dreptul la libera alegere a medicului și a instituției medicale este unul din drepturile fundamentale ale pacienților, alături de dreptul la îngrijiri medicale de calitate, dreptul la decizie, informare, etc. Cu atât mai mult că principiul libertății alegerii medicului este garantat și de Declarația WMA de la Lisabona privind Drepturile Pacienților (septembrie/octombrie 1981), care prevede că pacientul are dreptul să aleagă liber și să-și schimbe medicul și spitalul sau instituția furnizoare de servicii de sănătate, indiferent dacă ele se află în sectorul public sau privat. Dreptul la opțiune a pacientului rezultă din dreptul la sănătate, care impune ca facilitățile, bunurile și serviciile să fie disponibile, accesibile, acceptabile și de calitate.

Prin urmare, unitățile, bunurile și serviciile de îngrijiri de sănătate trebuie să fie, din punct de vedere științific și medical, adecvate și de bună calitate. În acest sens, art. 8 alin. (1) din Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului nr. 263 din 27 octombrie 2005 prevede că realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistență medicală este determinată de asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate de cea mai înaltă calitate, pe care societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare și materiale disponibile, conform legislației. 13 Toate aceste principii asigură dreptul pacientului de a-și putea alege singur medicul sau instituția medicală, care în opinia sa subiectivă îi poate oferi servicii de îngrijiri de sănătate, din punct de vedere științific și medical, de cea mai bună calitate.

În această consecvență, Colegiul observă că dreptul la libera alegere a medicului rezultă din conceptul „pacientului activ”, care trebuie să fie conștient, bine informat, având dreptul la cel mai performant serviciu medical. Respectiv, pacientul trebuie să fie bine informat, pentru a putea alege spitalul sau specialistul în care are cea mai mare încredere. Perspectiva dată denotă că accesul la informație trebuie interpretat ca o parte esențială a componenței de accesibilitate la dreptul la sănătate, având în vedere dreptul persoanelor de a alege spitalul sau specialistul în care au cea mai mare încredere, deoarece anume prin aceasta se realizează dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate.

Cumulul ipotezelor descrise supra profilează netemeinicia concluziilor instanțelor inferioare, precum că Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari nu pot solicita Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” furnizarea informației referitoare la numele/prenumele medicilor, care au fost atrași la răspundere disciplinară pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, din motiv că aceste informații nu sunt de interes public. Or, dreptul pacienților la libera alegere dă naștere obligației corelative a instituțiilor medicale de a oferi liber această alegere, inclusiv prin comunicare și informare adecvată.

În acest sens este remarcabil și faptul că din dreptul pacientului de a alege în mod liber reiese și dreptul acestuia de a primi informații, deoarece raportul dintre medic și pacient trebuie să se întemeieze pe dreptul la opțiune al pacientului. Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel neîntemeiat a apreciat faptul că medicii prestează un serviciu public de ocrotire a sănătății publice, nu justifică solicitările Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari de furnizare a informației cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților. La aspectul dat este notabil că anume geneza solicitării așa după cum a fost formulată de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari dă naștere interesului public față de această informație.

Or, solicitanții nu au cerut furnizarea informației cu privire la sancțiunile disciplinare ordinare (încălcarea regimului muncii ș.a.m.d.), dar cele ce țin de „încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților”. Anume acest aspect conferă solicitării caracterul de interes public, deoarece din această informație pacienții își pot forma o opinie în privința calității serviciului medical prestat de către acești specialiști. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că excluderea publicului în mod implicit în cadrul procedurilor disciplinare împotriva unui medic, prin trimitere generală la riscul de divulgare a secretelor medicale, fără luarea în considerare faptul că acest caz vizează practica generală a reclamantului privind rezervările prin corespondență, și nu un anumit fișier al oricărui pacient – lipsa de 14 individualizare, constituie încălcare a cerinței privind caracterul public a procesului (Diennet; Bocellari și Rizza c. Italiei).

În afară de cazurile disciplinare din închisoare, nici o procedură nu ar trebui să se desfășoare cu ușile închise în mod implicit; o instanță trebuie să individualizeze decizia sa de a exclude publicul chiar și în cazurile care implică o parte litigantă care aparține unui grup sensibil la mediatizare: prin trimitere generală la o prevedere legală care protejează secretele medicale ale pacienților, de exemplu, nu este suficient de a exclude publicul într-un caz de malpraxis medical, cu excepția cazului în care o legătură rezonabilă este stabilită între obiectul unui caz particular și statutul reclamantului în calitate de membru al grupului sensibil la mediatizare (Diennet).

În această ordine de idei, Colegiul consideră că interesul public față de calitatea serviciilor medicale prestate de către medicii Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” prevalează de dreptul la protecția datelor cu privire la sancțiunile disciplinare pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților. Cu atât mai mult că informația cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, nu ține de viața privată, intimă și de familie a acestora, dar ține de activitatea lor profesională, care prestează un serviciu public de ocrotire a sănătății populației.

Colegiul învederează că informațiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislației de către autoritățile și instituțiile publice, precum și de către persoanele fizice și juridice ce prestează servicii publice, dacă încălcările se referă la serviciile respective, nu pot fi categorisite ca informații cu accesibilitate limitată, acestea fiind informații oficiale de interes public. Prin urmare, informația privind sancțiunile disciplinare pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților nu este atribuită la cea cu caracter personal al medicilor (în sensul protecției vieții private, intime și de familie), deoarece medicii în activitatea lor profesională nu acționează ca persoane private, dar ca profesioniști ce prestează un serviciu în domeniul public – de ocrotire a sănătății populației.

Drept urmare, accesul la această informație nu poate fi limitat în condițiile art. 7 alin. (1) lit. a), art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 și Codului muncii. Subsidiar, Colegiul apreciază ca fiind contradictorie concluzia instanței de apel, care pe de o parte a constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” „a fost îndreptățită de a acorda accesul la informațiile cu privire la numele persoanelor sancționate disciplinar”, iar din altă perspectivă a respins acțiunea în această parte, din motiv că Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari „nu pot solicita furnizarea informației referitoare la numele/prenumele medicilor care au fost atrași la răspundere disciplinară pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților”.

Conjunctura circumstanțelor descrise reliefează netemeinicia refuzului Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” de furniza Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația cu privire la medicii din cadrul instituției, care au fost atrași la 15 răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților.

În consecință, Colegiul conchide că instanțele inferioare neîntemeiat au respins acțiunea în partea acestor solicitări, or, prin dezideratele expuse supra instanța de recurs a constatat temeinicia și necesitatea admiterii acțiunii în partea obligării furnizării de către Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” a informației cu privire la medicii din cadrul instituției, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților. Cu titlu subsecvent, Colegiul opinează că instanțele inferioare greșit au stabilit temeinicia doar parțială a capătului de cerere cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată.

Or, cheltuielile de judecată au caracter de sancțiune procedurală, iar ca fundament răspunderea civilă delictuală și culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții. Prin obligarea la plata acestora trebuie să se realizeze acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părții care a câștigat procesul. În conformitate cu art. 94 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii. În corespundere cu art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Instanța de recurs subliniază că potrivit observațiilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Amihalachioaie c. Moldovei (cererea nr. 60115/00, 20 aprilie 2004, §47), la soluționarea chestiunii cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică urmează să se stabilească dacă costurile și cheltuielile au fost realmente angajate, necesare și rezonabile ca mărime. În această privință, Curtea poate să se bazeze pe elemente precum numărul de ore lucrate de avocat și tariful perceput de acesta pentru o oră de lucru.

Așa, ținând cont de principiul proporționalității și de rezonabilitatea cheltuielilor pretinse de partea reclamantă, precum și având în vedere complexitatea cauzei; aportul avocatului la soluționarea acesteia, timpul și munca depusă de către avocat, manifestată prin consultarea clientului, întocmirea și depunerea cererilor de chemare în judecată, de apel și de recurs; faptul că munca avocatului în prezenta cauză i-a limitat capacitatea de a lucra în alte dosare, rezultatul obținut – câștigul pe dosar, restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client, Colegiul ajunge la concluzia că suma pretinsă de partea reclamantă în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică urmează a fi admisă integral, în cuantum de 3 616 de lei.

16 Conjunctura circumstanțelor descrise supra denota necesitatea casării deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care s-a respins acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, de admitere integrală a acțiunii. Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Conform articolelor 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca.

Se casează decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii parțiale a acțiunii; respingerii pretențiilor cu privire la anularea răspunsului nr. 05-4/412 din 17 mai 2019 și obligarea furnizării informației referitoare la lista nominală a medicilor din cadrul Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, ca neîntemeiată și admiterii parțiale a pretenției privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică și în această parte se emite o decizie nouă, prin care: Se admite acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu privire la obligarea furnizării informației oficiale și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se anulează răspunsul nr. 05-4/412 din 17 mai 2019, prin care Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” a refuzat să furnizeze informațiile solicitate de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019. Se obligă Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, cu respectarea confidențialității datelor cu caracter personal ale acestora (data, luna, anul și locul nașterii, INDP, adresa de domiciliu ș.a.).

Se încasează din contul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, IDNO 1003600152673, sediul str. Melestiu, 20, 17 mun. Chișinău, în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, INDO 1014620001313, sediul str. Vlaicu Pîrcălab, 2, mun. Chișinău, suma de 3 616 (trei mii șase sute șaisprezece) lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică. În rest, decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu Victor Burduh Maria Ghervas 18