3ra-204/21 — contestarea actului administrativ

3ra-204/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-204/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – R. Pascari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun

DECIZIE

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către depus de către Asociația Obștească

„Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul

Vasili Ciuperca,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”

și Silvia Rotari împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” cu privire la obligarea furnizării informației oficiale

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silvia Rotari și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă

de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari,

constată:

La 19 iunie 2019, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ, care pe parcursul

examinării cauzei a fost completată, împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu privire la obligarea furnizării

informației oficiale și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 43).

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 03 mai 2019, s-au

adresat Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” cu cererea nr. 102/2019, prin care au solicitat în temeiul Legii privind

accesul la informație furnizarea informației de interes public:

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

1

servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere

disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților;

clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

Reclamanții au notat că, la 21 mai 2019, au recepționat răspunsul la cererea

înaintată, prin care a fost refuzată eliberarea informațiilor solicitate, din motiv că

potrivit Legii privind protecția datelor cu caracter personal, operatorii și terții

care au acces la datele cu caracter personal sunt obligați să asigure

confidențialitatea acestor date.

Astfel, li s-a comunicat că informația solicitată conține date cu caracter

personal, motiv din care nu poate fi furnizată. Totodată, au fost informați că

organigrama Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” este publicată pe pagina web a instituției.

Reclamanții au considerat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul

clinic municipal „Gheorghe Paladi” neîntemeiat a refuzat furnizarea informației

solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019.

La fel, reclamanții au apreciat ca contradictoriu refuzul în eliberarea

informației solicitate, or, furnizorul pe de o parte a invocat că informația este cu

accesibilitate limitată, iar pe de altă parte că informația deja este publicată,

indicând sursa unde informația poate fi găsită.

Prin urmare, în opinia Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silviei Rotari, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” le-a încălcat dreptul de acces la informație.

Reclamanții Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Silvia Rotari au solicitat prin cererea de chemare în judecată:

-anularea actului de nefurnizare a informației – răspunsul Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nr. 05-4/412 din 17

mai 2019;

-obligarea Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” să furnizeze informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din

03 mai 2019, și anume:

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

2

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere

disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților;

clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

-compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 3 616 lei din

contul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari.

S-a obligat Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silviei Rotari informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03

mai 2019 cu privire la:

-cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

-care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat

servicii juridice sau de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul

clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie

2019;

-câte cazuri de decese la naștere, al copiilor nou-născuți, au avut loc în

perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

-prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi”.

S-a respins acțiunea în parte ce ține de anularea răspunsului nr. 05-4/412 din

17 mai 2019 și obligarea furnizării informației referitoare la lista nominală a

medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a

asistenței medicale pacienților, ca neîntemeiată.

S-a admis parțial pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 3 616,00 de lei.

S-a încasat în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului” de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2 500,00 de lei

pentru servicii juridice.

S-a respins cererea Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”

privind compensarea cheltuielilor de judecată în partea ce excede suma încasată

de 2 500,00 de lei pentru servicii juridice.

S-a constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” la data pronunțării hotărârii a furnizat informația referitoare la

sumele onorariilor achitate avocaților, care au prestat servicii juridice sau de

consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, cazurile de

decese la naștere al copiilor nou-născuți în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie

3

2019 și organigrama Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” și în această parte hotărârea nu se pune în executare (f.d. 63-

64, 72-83).

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia

Rotari și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f.d. 152, 153-165).

În consolidarea soluțiilor, prima instanță și instanța de apel au reținut că,

prin prisma art. 7 și 8 din Legea privind accesul la informație, furnizorul de

informații este îndreptățit de a limita accesul la informațiile oficiale cu

accesibilitate limitată, cu condiția că limitarea protejează un interes legitim și este

necesară într-o societate democratică.

În speță, însă, informațiile solicitate de reclamante nu sunt cu accesibilitate

limitată și pot fi comunicate oricărui subiect care le solicită.

Cu atât mai mult că, o parte din aceste informații, au fost prezentate de

Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” pe

parcursul judecării cauzei în prima instanță, situație ce denotă că refuzul de

furnizare a acestor informații este neîntemeiat, fiind în contradicție cu temeiurile

de refuz în furnizarea informațiilor oficiale stabilite de lege.

Succesiv, instanțele inferioare au constatat netemeinicia capătului de cerere

ce ține de furnizarea listei nominale a medicilor din cadrul Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași

la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru

încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților. Or, această

informație cade sub incidența art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la accesul

la informație, care prevede că exercitarea dreptului de acces la informație poate fi

supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund

necesităților: respectării drepturilor și reputației altei persoane.

Totodată, conform art. 8 alin. (1) și (2) din Legea privind accesul la

informație, informația cu caracter personal face parte din categoria informației

oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică

identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții

private, intime și familiale. Accesul la informația cu caracter personal se

realizează în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu

caracter personal.

Astfel, instanțele inferioare au considerat că furnizorul informației a fost

îndreptățit de a nu acorda accesul la informațiile cu privire la numele persoanelor

sancționate disciplinar, deoarece aceasta se referă la numele/prenumele medicilor

care au fost atrași la răspundere disciplinară pentru încălcarea regulilor de

acordare a asistenței medicale pacienților.

Datele și informațiile despre angajați, în speță despre medici, referitoare la

sancțiunile disciplinare ar putea deveni de interes public doar în anumite situații

excepționale și care pot fi atribuite la date și informații de interes public, pe când,

la caz, astfel de situații excepționale nu au fost identificate și nici nu au fost

justificate de către solicitanții de informații.

Finalmente, instanțele inferioare au observat că, deși, informația cu privire la

activitatea sau sancțiunile disciplinare aplicate medicilor pentru încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților ține de activitatea

4

profesională a medicilor, care prestează un serviciu public de ocrotire a sănătății

publice, acest fapt nu justifică solicitările formulate de reclamante cu privire la

furnizarea listei nominale a medicilor, care au fost atrași la răspundere

disciplinară.

La 11 și 12 ianuarie 2021, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au depus la

Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, prin poștă electronică și

prin intermediul oficiului poștal, recurs motivat împotriva deciziei din 11

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 167, 168-184, 186, 187-195, 196-

212).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale speței și transpunerea unor motive similare celor conținute în cererea de apel,

suplimentar fiind invocat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 432

alin. (2), lit. b) și c) din Codul de procedură civilă și anume, instanța

judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

În special, recurenții au opinat că, deși, medicii din cadrul Instituției

Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nu au statut

de funcționari publici, prestează un serviciu public – de ocrotire a sănătății

populației. Respectiv, informația privind activitatea sau sancțiunile disciplinare

aplicate medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale

pacienților nu ține de viața privată, intimă și de familie a acestora, dar de

activitatea profesională a lor.

Prin urmare, această informație nu poate fi atribuită la date cu caracter

personal (în sensul protecției vieții private, intime și de familie), deoarece în

activitatea profesională medicii acționează nu ca persoane private, dar ca

persoane publice care desfășoară activitatea profesională în domeniul public.

Așa, datele de identificare ale unui medic (numele și pronumele), precum și

informația privind sancțiunile disciplinare aplicate în activitatea profesională nu

se încadrează în noțiunea de „viață privată, intimă și de familie” și respectiv au

un caracter public, fiind de interes public.

În această ordine de idei, recurenții au considerat că, în speță, nici furnizorul

de informații, nici instanțele ierarhic inferioare nu au probat și reținut că limitarea

dreptului de acces la informația solicitată este expres prevăzută de lege, că

pretinsa limitare protejează un scop legitim sau că pretinsa limitare este necesară

într-o societate democratică, deși, conform legii și practicii judiciare, urma a fi

efectuat acest triplu test al proporționalității.

Recurenții Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia

Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au solicitat prin cererea de recurs

casarea integrală a deciziei din 04 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în sensul

formulat în cererea de chemare în judecată și să fie compensate cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 3 616 de lei.

La 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poștă

electronică în adresa intimatei Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” pentru notificare copia recursului motivat depus de

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari,

5

explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs

(f.d. 216). Însă

Prin referința depusă la 01 februarie 2021 prin poștă electronică, intimata a

solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a

declarat admisibil recursul depus de către Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit

spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 noiembrie 2020

(f.d. 152) și motivată a fost notificată recurenților și reprezentantului acestora,

prin poștă electronică, la 24 decembrie 2020 (f.d. 167). La 11 și 12 ianuarie 2021,

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari au depus

prin poștă electronică și prin intermediul oficiului poștal recurs motivat împotriva

deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 167, 168-184, 186,

187-195, 196-212).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Potrivit articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că instanțele inferioare au

interpretat și aplicat în mod eronat legea, circumstanțe ce au dus la aprecierea

eronată a raporturilor juridico-publice litigioase și emiterea unor soluții parțial

greșite și neîntemeiate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Articolul 219 din Codul administrativ statuează la alin. (1) că instanța de

judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile.

6

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate

cu legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, la 03 mai 2019, Silvia Rotari și Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” s-au adresat Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” cu cererea nr. 102/2019, prin care au solicitat în

temeiul Legii privind accesul la informație furnizarea informației de interes

public:

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere

disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților;

clinic municipal „Gheorghe Paladi” (f.d. 6).

Prin răspunsul nr. 05-4/412 din 17 mai 2019, Instituția Medico-Sanitară

Publică Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” a refuzat să furnizeze

informațiile solicitate, din motiv că informația solicitată conține date cu caracter

personal și că, prin prisma Legii privind protecția datelor cu caracter personal,

trebuie să asigure confidențialitatea acestor date.

Totodată, solicitanții au fost informați că organigrama Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” este publicată pe

pagina web a instituției (f.d. 9).

Manifestându-și dezacordul cu acțiunile Instituției Medico-Sanitare Publice

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, Silvia Rotari și Asociația Obștească

„Juriștii pentru Drepturile Omului” au înaintat prezenta acțiune în contencios

administrativ, prin care au solicitat:

-anularea actului de nefurnizare a informației – răspunsul Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” nr. 05-4/412 din 17

mai 2019;

7

-obligarea Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” să furnizeze informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din

03 mai 2019, și anume:

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere

disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților;

clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a admis parțial acțiunea,

obligând Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Silviei Rotari informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019 cu

privire la:

-cine sunt avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

-care sunt sumele onorariilor achitate avocaților în parte, care au prestat

servicii juridice sau de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul

clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie

2019;

-câte cazuri de decese la naștere, al copiilor nou-născuți, au avut loc în

perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

-prezentarea organigramei Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi”.

Totodată, s-a respins acțiunea în parte ce ține de anularea răspunsului nr. 05-

4/412 din 17 mai 2019 și obligarea furnizării informației referitoare la lista

nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul

clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la răspundere disciplinară

în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de

acordare a asistenței medicale pacienților, ca neîntemeiată.

S-a admis parțial pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de

asistență juridică și s-a încasat în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru

Drepturile Omului” de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2 500,00

de lei pentru servicii juridice.

S-a constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” la data pronunțării hotărârii a furnizat informația referitoare la

8

sumele onorariilor achitate avocaților, care au prestat servicii juridice sau de

consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, cazurile de

decese la naștere al copiilor nou-născuți în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie

2019 și organigrama Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” și în această parte hotărârea nu se pune în executare (f.d. 63-

64, 72-83).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

11 noiembrie 2020 a menținut hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 152, 153-165).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și al hotărârii din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, instanța de recurs constată că soluțiile emise de instanța de apel și

prima instanță sunt greșite în partea pretențiilor respinse, fiind rezultate din

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, motiv din care nu

pot fi menținute în această parte.

Constituția Republicii Moldova garantează dreptul persoanei de a avea acces

la orice informație de interes public.

Așa, conform art. 34 din Constituția Republicii Moldova, (1) dreptul

persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să

asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra

problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a

cetățenilor sau siguranța națională.

(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să

asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii.

Raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică

în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la

informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000.

Potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000, oricine, în

condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute

informațiile oficiale. Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al

prezentului articol poate fi supusă unor restricții pentru motive specifice, ce

corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea securității

naționale sau vieții private a persoanei.

În sensul art. 5 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000, (1) subiecți ai prezentei

legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației.

(2) Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să

le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt:

a) autoritățile publice centrale și locale – autoritățile administrației de stat,

prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele

Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească;

b) instituțiile publice centrale și locale – organizațiile fondate de către stat în

persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop

9

efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter

necomercial;

c) persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu

autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii

publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

(3) Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi:

a) orice cetățean al Republicii Moldova;

b) cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul

Republicii Moldova;

c) apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul Republicii

Moldova.

Din conținutul acestor norme se deduce că Asociația Obștească „Juriștii

pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari sunt subiecți de sesizare în temeiul

Legii nr. 982 din 11 mai 2000, având un drept garantat constituțional de acces la

informație, iar Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” este furnizor al informației și are obligația să asigure accesul

solicitanților la informația oficială.

Sub acest aspect este relevant de a stabili, care informație intră în aria celor

oficiale ce pot forma obiectul furnizării conform Legii nr. 982 din 11 mai 2000.

Așa, art. 6 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 definește la alin. (1) „informațiile

oficiale în sensul acestei legi” ca fiind toate informațiile aflate în posesia și la

dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate,

sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția

lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Deopotrivă, alin. (2) al aceluiași articol stipulează că, în sensul prezentei

legi, drept documente purtătoare de informații sunt considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris;

b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;

c) orice hârtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau

perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;

d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau

înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;

e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului

tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la

punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al

prezentului alineat.

Din interpretarea normelor pre-citate rezultă că accesul la informațiile

oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o

modalitate de control asupra activității autorităților publice, de stimulare a

formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a

deciziilor în spirit democratic, iar prin prisma art. 11 alin. (1) pct. 1) 2) din Legea

nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la

timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de

interes personal; și să garanteze liberul acces la informație.

10

Limitarea accesului la informațiile oficiale constituie o derogare

excepțională de la principiul liberului acces, iar restrângerea dreptului de acces

liber la informațiile oficiale poate avea loc numai dacă sunt întrunite anumite

exigențe, regula „triplului test”, și anume dacă: 1) limitarea este prevăzută de

lege; 2) protejează un interes legitim; 3) este necesară într-o societate

democratică.

În condițiile speței, este indubitabil că, solicitările formulate de către

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari în

cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019 se referă la activitatea Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” și se încadrează în

noțiunea de documente purtătoare de informații ce pot fi și trebuie furnizate

solicitanților, conform Legii nr. 982 din 11 mai 2000. Or, prin această cerere nu

s-a solicitat furnizarea informațiilor cu caracter personal, numărul personal de

identificare al persoanelor, domiciliul, data nașterii sau alte aspecte ale vieții lor

private, accesul la care ar putea fi îngrădit în baza art. 7 din Legea nr. 982 din 11

mai 2000.

Astfel, la caz, lipsesc criterii care ar limita accesul Asociației Obștești

„Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari la informația cu privire la:

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

Cu atât mai mult că, pe parcursul examinării cauzei, prin adresa

nr. 05/4/1027 din 10 decembrie 2019 Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul

clinic municipal „Gheorghe Paladi” a furnizat benevol parțial informația

solicitată de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Silvia Rotari prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019, și anume informația

solicitată în pretențiile nr. 2, 3 și 5 din cerere (f.d. 46, 47).

În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanțele inferioare

întemeiat au ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii în partea obligării Instituției

Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” să

furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari

informația solicitată prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019, precum și

constatării executării benevole, în partea informațiilor cu privire la:

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01

ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

servicii juridice de consultanță Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

11

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe

Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019;

clinic municipal „Gheorghe Paladi”.

De asemenea, Colegiul consideră că instanțele inferioare corect au constatat

că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”

nu a motivat limitarea accesului solicitanților la informația ce ține de „cine sunt

avocații care au prestat servicii juridice Instituției Medico-Sanitare Publice

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 01 ianuarie 2013 – 30

aprilie 2019”, neindicând nici temeiul legal al limitării accesului la această

informație.

Prin urmare, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” just a fost obligată să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii

pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari informația solicitată prin cererea

nr.102/2019 din 03 mai 2019 în partea ce ține de „cine sunt avocații care au

prestat servicii juridice Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi”, în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019”.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul consideră neîntemeiate criticile

recurenților formulate în susținerea necesității casării hotărârilor instanțelor

inferioare în partea pretențiilor admise.

Instanța de recurs apreciază ca fiind eronate concluziile instanțelor inferioare

în partea netemeiniciei solicitării Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silviei Rotari de a le furniza lista nominală a medicilor din cadrul

Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”,

care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30

aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale

pacienților.

La capitolul dat instanța de recurs consideră că instanțele inferioare au

interpretat și aplicat eronat normele art. 7 alin. (1) lit. a), art. 8 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 982 din 11 mai 2000, prin prisma cărora exercitarea dreptului de acces

la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și

care corespund necesităților respectării drepturilor și reputației altei persoane; sau

informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu

accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică

identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții

private, intime și familiale.

Colegiul învederează că, la articolul 23 alin. (2) din Constituția Republicii,

statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

Totodată, la articolul 36 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, statul

garantează dreptul la ocrotirea sănătății.

Articolul 47 din Constituția Republicii Moldova statuează la alin. (1) că

statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent,

care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui, cuprinzând hrana,

îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale

necesare.

Prin prisma art. 50 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, mama și

copilul au dreptul la ajutor și ocrotire specială.

12

Așadar, Colegiul deduce că dreptul la sănătate este unul din drepturile

fundamentale, garantat atât de actele internaționale ratificate de către Republica

Moldova (Declarația Universală a Drepturilor Omului; Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale; Pactul International privind

Drepturile Civile și Politice; Pactul International privind Drepturile Economice,

Sociale și Culturale; Convenția împotriva Torturii; Convenția privind Eliminarea

Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor; Convenția privind

Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială; Convenția privind

Drepturile Copilului; Convenția Internațională privind Drepturile Persoanelor cu

Dizabilități; Convenția Internațională pentru Protecția Drepturilor Tuturor

Lucrătorilor Migranți și a Membrilor Familiilor Acestora), cât și de legislația

națională.

Unul din elementele de bază și indisolubile ale dreptului la sănătate este

accesul la informație, care presupune dreptul de a căuta, a primi și a comunica

informații ce țin de sistemul de sănătate, fără a se încălca principiul

confidențialității.

Necesitatea de a avea acces și a primi informații corecte ce țin de sistemul

de sănătate este argumentată prin alt drept al pacientului, și anume dreptul la

libera alegere a medicului, care este garantat prin Legea ocrotirii sănătății nr. 411

din 28 martie 1995.

Așa, conform art. 25 din Legea nr. 411 din 28 martie 1995, (1) cetățenii

Republicii Moldova au dreptul la libera alegere a medicului, a instituției medicale

și a formei de asistență medicală.

(2) Alegerea medicului în instituțiile medico-sanitare publice se efectuează

în modul stabilit.

(3) Cetățenii Republicii Moldova au dreptul să solicite asistență medicală

instituțiilor medico-sanitare cu orice tip de proprietate și formă de organizare

juridică, atât din țară, cât și din străinătate, în conformitate cu tratatele și

acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

De aici rezultă că dreptul la libera alegere a medicului și a instituției

medicale este unul din drepturile fundamentale ale pacienților, alături de dreptul

la îngrijiri medicale de calitate, dreptul la decizie, informare, etc.

Cu atât mai mult că principiul libertății alegerii medicului este garantat și de

Declarația WMA de la Lisabona privind Drepturile Pacienților

(septembrie/octombrie 1981), care prevede că pacientul are dreptul să aleagă liber

și să-și schimbe medicul și spitalul sau instituția furnizoare de servicii de

sănătate, indiferent dacă ele se află în sectorul public sau privat.

Dreptul la opțiune a pacientului rezultă din dreptul la sănătate, care impune

ca facilitățile, bunurile și serviciile să fie disponibile, accesibile, acceptabile și de

calitate. Prin urmare, unitățile, bunurile și serviciile de îngrijiri de sănătate trebuie

să fie, din punct de vedere științific și medical, adecvate și de bună calitate.

În acest sens, art. 8 alin. (1) din Legea cu privire la drepturile și

responsabilitățile pacientului nr. 263 din 27 octombrie 2005 prevede că realizarea

drepturilor sociale ale pacientului la asistență medicală este determinată de

asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate de cea mai înaltă calitate,

pe care societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare și materiale

disponibile, conform legislației.

13

Toate aceste principii asigură dreptul pacientului de a-și putea alege singur

medicul sau instituția medicală, care în opinia sa subiectivă îi poate oferi servicii

de îngrijiri de sănătate, din punct de vedere științific și medical, de cea mai bună

calitate.

În această consecvență, Colegiul observă că dreptul la libera alegere a

medicului rezultă din conceptul „pacientului activ”, care trebuie să fie conștient,

bine informat, având dreptul la cel mai performant serviciu medical.

Respectiv, pacientul trebuie să fie bine informat, pentru a putea alege

spitalul sau specialistul în care are cea mai mare încredere.

Perspectiva dată denotă că accesul la informație trebuie interpretat ca o parte

esențială a componenței de accesibilitate la dreptul la sănătate, având în vedere

dreptul persoanelor de a alege spitalul sau specialistul în care au cea mai mare

încredere, deoarece anume prin aceasta se realizează dreptul la cel mai înalt

standard posibil de sănătate.

Cumulul ipotezelor descrise supra profilează netemeinicia concluziilor

instanțelor inferioare, precum că Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silvia Rotari nu pot solicita Instituției Medico-Sanitare Publice

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” furnizarea informației referitoare la

numele/prenumele medicilor, care au fost atrași la răspundere disciplinară pentru

încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, din motiv că

aceste informații nu sunt de interes public.

Or, dreptul pacienților la libera alegere dă naștere obligației corelative a

instituțiilor medicale de a oferi liber această alegere, inclusiv prin comunicare și

informare adecvată.

În acest sens este remarcabil și faptul că din dreptul pacientului de a alege în

mod liber reiese și dreptul acestuia de a primi informații, deoarece raportul dintre

medic și pacient trebuie să se întemeieze pe dreptul la opțiune al pacientului.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel neîntemeiat a apreciat faptul

că medicii prestează un serviciu public de ocrotire a sănătății publice, nu justifică

solicitările Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei

Rotari de furnizare a informației cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate

medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale

pacienților.

La aspectul dat este notabil că anume geneza solicitării așa după cum a fost

formulată de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Silvia Rotari dă naștere interesului public față de această informație. Or,

solicitanții nu au cerut furnizarea informației cu privire la sancțiunile disciplinare

ordinare (încălcarea regimului muncii ș.a.m.d.), dar cele ce țin de „încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților”. Anume acest aspect

conferă solicitării caracterul de interes public, deoarece din această informație

pacienții își pot forma o opinie în privința calității serviciului medical prestat de

către acești specialiști.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că excluderea publicului

în mod implicit în cadrul procedurilor disciplinare împotriva unui medic, prin

trimitere generală la riscul de divulgare a secretelor medicale, fără luarea în

considerare faptul că acest caz vizează practica generală a reclamantului privind

rezervările prin corespondență, și nu un anumit fișier al oricărui pacient – lipsa de

14

individualizare, constituie încălcare a cerinței privind caracterul public a

procesului (Diennet; Bocellari și Rizza c. Italiei).

În afară de cazurile disciplinare din închisoare, nici o procedură nu ar trebui

să se desfășoare cu ușile închise în mod implicit; o instanță trebuie să

individualizeze decizia sa de a exclude publicul chiar și în cazurile care implică o

parte litigantă care aparține unui grup sensibil la mediatizare: prin trimitere

generală la o prevedere legală care protejează secretele medicale ale pacienților,

de exemplu, nu este suficient de a exclude publicul într-un caz de malpraxis

medical, cu excepția cazului în care o legătură rezonabilă este stabilită între

obiectul unui caz particular și statutul reclamantului în calitate de membru al

grupului sensibil la mediatizare (Diennet).

În această ordine de idei, Colegiul consideră că interesul public față de

calitatea serviciilor medicale prestate de către medicii Instituției Medico-Sanitare

Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” prevalează de dreptul la

protecția datelor cu privire la sancțiunile disciplinare pentru încălcarea regulilor

de acordare a asistenței medicale pacienților.

Cu atât mai mult că informația cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate

medicilor pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale

pacienților, nu ține de viața privată, intimă și de familie a acestora, dar ține de

activitatea lor profesională, care prestează un serviciu public de ocrotire a

sănătății populației.

Colegiul învederează că informațiile care deghizează sau favorizează

încălcarea legislației de către autoritățile și instituțiile publice, precum și de către

persoanele fizice și juridice ce prestează servicii publice, dacă încălcările se

referă la serviciile respective, nu pot fi categorisite ca informații cu accesibilitate

limitată, acestea fiind informații oficiale de interes public.

Prin urmare, informația privind sancțiunile disciplinare pentru încălcarea

regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților nu este atribuită la cea cu

caracter personal al medicilor (în sensul protecției vieții private, intime și de

familie), deoarece medicii în activitatea lor profesională nu acționează ca

persoane private, dar ca profesioniști ce prestează un serviciu în domeniul public

– de ocrotire a sănătății populației. Drept urmare, accesul la această informație nu

poate fi limitat în condițiile art. 7 alin. (1) lit. a), art. 8 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 982 din 11 mai 2000 și Codului muncii.

Subsidiar, Colegiul apreciază ca fiind contradictorie concluzia instanței de

apel, care pe de o parte a constatat că Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul

clinic municipal „Gheorghe Paladi” „a fost îndreptățită de a acorda accesul la

informațiile cu privire la numele persoanelor sancționate disciplinar”, iar din altă

perspectivă a respins acțiunea în această parte, din motiv că Asociația Obștească

„Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silvia Rotari „nu pot solicita furnizarea

informației referitoare la numele/prenumele medicilor care au fost atrași la

răspundere disciplinară pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței

medicale pacienților”.

Conjunctura circumstanțelor descrise reliefează netemeinicia refuzului

Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”

de furniza Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Silviei Rotari

informația cu privire la medicii din cadrul instituției, care au fost atrași la

15

răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru

încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților.

În consecință, Colegiul conchide că instanțele inferioare neîntemeiat au

respins acțiunea în partea acestor solicitări, or, prin dezideratele expuse supra

instanța de recurs a constatat temeinicia și necesitatea admiterii acțiunii în partea

obligării furnizării de către Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi” a informației cu privire la medicii din cadrul

instituției, care au fost atrași la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie

2013 – 30 aprilie 2019, pentru încălcarea regulilor de acordare a asistenței

medicale pacienților.

Cu titlu subsecvent, Colegiul opinează că instanțele inferioare greșit au

stabilit temeinicia doar parțială a capătului de cerere cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată. Or, cheltuielile de judecată au caracter de sancțiune

procedurală, iar ca fundament răspunderea civilă delictuală și culpa procesuală a

părții care a căzut în pretenții. Prin obligarea la plata acestora trebuie să se

realizeze acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părții care a câștigat procesul.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la

cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de

judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții

respinse din pretențiile reclamantului. Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și la

repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de

recurs și în cadrul revizuirii.

În corespundere cu art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se

compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

Instanța de recurs subliniază că potrivit observațiilor Curții Europene a

Drepturilor Omului în cauza Amihalachioaie c. Moldovei (cererea nr. 60115/00,

20 aprilie 2004, §47), la soluționarea chestiunii cu privire la compensarea

cheltuielilor de asistență juridică urmează să se stabilească dacă costurile și

cheltuielile au fost realmente angajate, necesare și rezonabile ca mărime. În

această privință, Curtea poate să se bazeze pe elemente precum numărul de ore

lucrate de avocat și tariful perceput de acesta pentru o oră de lucru.

Așa, ținând cont de principiul proporționalității și de rezonabilitatea

cheltuielilor pretinse de partea reclamantă, precum și având în vedere

complexitatea cauzei; aportul avocatului la soluționarea acesteia, timpul și munca

depusă de către avocat, manifestată prin consultarea clientului, întocmirea și

depunerea cererilor de chemare în judecată, de apel și de recurs; faptul că munca

avocatului în prezenta cauză i-a limitat capacitatea de a lucra în alte dosare,

rezultatul obținut – câștigul pe dosar, restricțiile de timp impuse de client și de

circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client, Colegiul

ajunge la concluzia că suma pretinsă de partea reclamantă în partea încasării

cheltuielilor de asistență juridică urmează a fi admisă integral, în cuantum de

3 616 de lei.

16

Conjunctura circumstanțelor descrise supra denota necesitatea casării

deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 18

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care s-a

respins acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silvia Rotari, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, de

admitere integrală a acțiunii.

Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns

instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind

prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, potrivit căruia

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Conform articolelor 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca.

Se casează decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

admiterii parțiale a acțiunii; respingerii pretențiilor cu privire la anularea

răspunsului nr. 05-4/412 din 17 mai 2019 și obligarea furnizării informației

referitoare la lista nominală a medicilor din cadrul Instituția Medico-Sanitară

Publică Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași la

răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru

încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, ca neîntemeiată

și admiterii parțiale a pretenției privind compensarea cheltuielilor de asistență

juridică și în această parte se emite o decizie nouă, prin care:

Se admite acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice

Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi” cu privire la obligarea furnizării

informației oficiale și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se anulează răspunsul nr. 05-4/412 din 17 mai 2019, prin care Instituția

Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” a refuzat să

furnizeze informațiile solicitate de către Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Silvia Rotari prin cererea nr. 102/2019 din 03 mai 2019.

Se obligă Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal

„Gheorghe Paladi” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Silviei Rotari lista nominală a medicilor din cadrul Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul clinic municipal „Gheorghe Paladi”, care au fost atrași

la răspundere disciplinară în perioada 01 ianuarie 2013 – 30 aprilie 2019, pentru

încălcarea regulilor de acordare a asistenței medicale pacienților, cu respectarea

confidențialității datelor cu caracter personal ale acestora (data, luna, anul și locul

nașterii, INDP, adresa de domiciliu ș.a.).

Se încasează din contul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul clinic

municipal „Gheorghe Paladi”, IDNO 1003600152673, sediul str. Melestiu, 20,

17

mun. Chișinău, în beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului”, INDO 1014620001313, sediul str. Vlaicu Pîrcălab, 2, mun. Chișinău,

suma de 3 616 (trei mii șase sute șaisprezece) lei, cu titlu de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică.

În rest, decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

18