2ra-727/23 — încasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-727/23 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-727/23
2-21109098-01-2ra-25052023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: L. Lavric)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)
Î N C H E I E R E
25 octombrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Sîrbu
Dmitri împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu, Procuratura mun.
Chișinău cu privire la constatarea faptului confiscării ilegale a bunurilor
personale, repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2022, prin care
s-a admis cererea de apel declarată de reprezentantul Ministerului Justiției și s-a
modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 18 februarie 2022
c o n s t a t ă:
La 19 iulie 2021, Sîrbu Dumitru, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura mun.
Chișinău, solicitând constatarea faptului confiscării ilegale a bunurilor;
compensarea prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței de judecată, materializată prin
adjudecarea din contul bugetului de stat a sumei de 8499 lei, cu titlu de
contravaloare a telefonului mobil confiscate; compensarea prejudiciului material
cauzat în sumă de 1080 lei, cu titlu de cheltuieli suportate; compensarea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 50 000 lei.
În motivare a indicat, că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
din 24 decembrie 2015, Sîrbu Stanislav și Sîrbu Dumitru au fost recunoscuți
vinovați și condamnați în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, la pedeapsă
sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de producerea,
prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,
păstrarea, expedierea, transportarea sau distribuirea substanțelor narcotice,
psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 4 ani; - art. 46, art. 2172 Cod penal
închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
1
în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor
pe un termen de 4 ani.
Sîrbu Dumitru a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod
penal – pedeapsa închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de producerea,
prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,
păstrarea, expedierea, transportarea sau distribuirea substanțelor narcotice,
psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 4 ani; - art. 46, 2172 Cod penal,
la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice,
psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de la 4 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs ideal de infracțiuni, prin
cumul total al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă
de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea,
prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea sau
distribuirea și comercializarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor
lor pe un termen de 4 ani.
Corpurile delicte: un telefon mobil de model Samsung GTE 1050 cu IMEI
358411056894147, în care se afla cartela sim Moldcell cu nr.893
73020300018547484 și un telefon mobil de model Samsung SM-N7502 cu nr. de
IMEI 352901064001616 cu IMEI 352902064001614, în care se afla cartela sim
060882919, care se află în camera de păstrare a Procuraturii mun. Chișinău, s-a
dispus restituirea lui Sîrbu Stanislav și Sîrbu Dmitri, după definitivarea sentinței.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, au fost admise
apelurile inculpaților, sentința fiind casată în partea condamnării inculpaților în
baza art. 46, 2172 Cod penal și în partea pedepsei definitive stabilite în baza art.
84 alin. (1) Cod penal, în partea respectivă fiind încetat procesul penal, fiind
eliberați de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție
a tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, s-a declarat
inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017.
Reclamantul a indicat că, pe parcursul executării pedepsei, prin intermediul
părinților, a încercat să recupereze bunurile care au fost dispuse prin sentință spre
returnare, dar fără succes.
La 11 februarie 2020, a depus o cerere la Procuratura mun. Chișinău, Oficiul
Ciocana, cu solicitarea de a fi restituite telefoanele mobile, iar prin scrisoarea din
17 februarie 2020 a fost informat despre expedierea cererii pentru examinare,
conform competenței, în Procuratura Pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale.
Astfel, la 27 februarie 2020, a fost informat despre transmiterea cererii sale
la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pentru soluționare.
La 06 aprilie 2020, a recepționat scrisoarea nr. ned/20-312, fiind informat
că cererea a fost deja expediată la Procuratura mun. Chișinău, iar la 25 mai 2020
a fost recepționată scrisoarea nr. 04r/20-3451, fiind informați despre faptul că
2
pentru recuperarea corpurilor delicte este necesar de a se adresa în procedura
Codului de executare la un executor judecătoresc.
La 08 iulie 2020, a depus la biroul executorului judecătoresc Boțan George
cerere privind intentarea procedurii de executare pe marginea sentinței nr.1-59/15
din 24 decembrie 2015, restituirea din camera de păstrare a Procuraturii mun.
Chișinău, a corpurilor delicte.
La 08 septembrie 2020, a fost recepționată încheierea de refuz în primire a
documentului executoriu în care la pct.6 s-a menționat că, conform art.11 lit. c) și
c1) Codul de executare, sunt documente executorii și se execută conform
normelor stabilite de prezentul cod deciziile, hotărârile contravenționale, inclusiv
cele emise de agenții constatatori în limitele competenței atribuite lor prun lege,
titlurile executorii emise pe cauze penale și sentințele pe cauzele penale, în partea
încasării amenzii, precum și în partea acțiunii civile; încheierile judecătorului de
instrucție privind efectuarea anumitor acte obligatorii legate de remiterea
/transmiterea/restituirea unor bunuri.
Reclamantul a invocat că, prin răspunsurile procuraturii se încearcă de a se
eschiva de la executarea benevolă a sentinței, în partea restituiri corpurilor delicte.
Astfel, prin acțiunile ale procuraturii, ale organului de urmărire penală și ale
instanțelor judecătorești i-a fost cauzat și prejudiciu material și moral, manifestat
prin privarea ilegală de bunurile personale, iar prejudiciul moral - prin
incertitudini și neliniște, stări continue care au durat o perioadă de peste cinci ani.
Totodată, examinarea cererilor a avut loc o perioadă îndelungată de timp,
fiind depășit și termenul rezonabil de examinare.
Solicită reclamantul constatarea faptului confiscării ilegale a bunurilor
personale; compensarea prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței de judecată,
materializată prin adjudecarea din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul lui Sîrbu Dumitru a sumei de 8499 lei, cu titlu
de contravaloarea telefonului mobil confiscate; compensarea prejudiciului
material cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanței de judecată, în sumă de 1080 lei, cu titlu de cheltuieli
suportate și compensarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 18 februarie 2022
acțiunea înaintată de Sîrbu Dmitri a fost admisă parțial.
S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției, în beneficiul lui Sîrbu Dmitri suma de 8499 lei, ce constituie
contravaloarea telefonului mobil, suma de 1 080 lei, ce reprezintă cheltuielile
suportate pentru evaluarea bunului și prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei, în
total suma de 14 579 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 februarie 2022
Ministerul Justiției, a declarat apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2022, s-a admis
cererea de apel declarată de reprezentantul Ministerului Justiției a Republicii
Moldova, Vadim Bejan.
S-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 februarie
2022, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
3
de Dmitri Sîrbu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Procuratura mun. Chișinău, cu privire la constatarea
faptului confiscării ilegale a bunurilor personale, repararea prejudiciului material
și moral, în partea cuantumului prejudiciului moral, prin micșorarea cuantumului
prejudiciului moral, de la 5000 (cinci mii) lei, până la 1000 (una mie) lei. În rest
hotărârea s-a menținut.
La 03 mai 2023, Ministerul Justiției, a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 20 octombrie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin
care cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Dumitru să fie respinsă, ca fiind
neîntemeiată.
În motivare a susținut că, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material, care reglementează
aprecierea prejudiciului material și moral.
La 25 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
pentru notificare copia recursului, explicându-le dreptul de a depune referință,
intimații recepționând recursul contra semnătură la 29/30 mai 2023, fapt confirmat
prin avizele de recepție de la fila dosarului 134-135.
Până la examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de
Justiție referința nu a parvenit.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a
învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –
01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-
321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură
civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva
actelor de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de
Ministerul Justiției împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie
2022, va fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de
procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de
Ministerul Justiției, este inadmisibilă, din motiv că este depusă cu omiterea
termenului de declarare a recursului.
Potrivit art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul
inadmisibil.
4
În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea
termenului de declarare prevăzut la art. 434.
În condițiile art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
În speța de față, dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat
public la 20 octombrie 2022.
Conform extrasului din poșta electronică anexat la fila dosarului 119, decizia
motivată a Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2022 a fost notificată părților la
03 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice.
Astfel, la caz termenul de recurs nu a fost respectat în condițiile în care
comunicarea deciziei motivate s-a realizat la data de 03 ianuarie 2023, iar recursul
a fost declarat la data de 05 mai 2023.
Or, raportat la dispozițiile art. 434 din Codul de procedură civilă ultima zi de
formulare a recursului, s-a împlinit la 03 martie 2023, vineri, zi lucrătoare.
În aceste condiții, potrivit 113 din Codul de procedură civilă, nerespectarea
termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură.
Astfel, de la data recepționării deciziei motivate, 03 ianuarie 2023, până la
data declarării recursului, 05 mai 2023, au trecut patru luni și o zi, respectiv
recursul a fost depus cu încălcarea termenului prevăzut de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că recurentul, la depunerea recursului a încălcat termenul prevăzut de art. 434 din
Codul de procedură civilă, care este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.
În cauza Fabrica de Zahăr din Ghindești S.A. v. Republica Moldova, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcat drepturile companiei
reclamante garantate de articolul 6 § 1 și articolul 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție, după ce Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea și a acceptat
spre examinare un recurs depus tardiv și a dispus reexaminarea cauzei.
Curtea Europeană a notat în cauza Grăjdianu și alții vs Republica Moldova
că, la termenele care trebuie respectate pentru utilizarea unei căi de atac au scopul
de a asigura înfăptuirea corectă a justiției și respectarea, în special, a principiului
securității raporturilor juridice.
Astfel, orice admitere a unei cereri tardive după o perioadă semnificativă de
timp și din motive aparent neconvingătoare duce la încălcarea principiului
securității raporturilor juridice și ar fi contrară dreptului la un tribunal, garantat de
Articolul 6 din Convenție (a se vedea Magomedov și alții v. Rusia, nr. 33636/09
și alții 9, §§ 87-89, 28 martie 2017.
Prin urmare, termenul de recurs se calculează de la data la care decizia
motivată a fost comunicată părților, adică de la 03 ianuarie 2023 și a expirat la 03
martie 2023, având în vedere că din materiale dosarului se atestă comunicarea
legală a actului procedural.
Astfel, recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună-credință în realizarea
drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor procedurale, în
5
condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în
vigoare, prin depunerea în termen a cererii de recurs.
Respectiv, din motivul nerespectării de către partea obligată la îndeplinirea
actului de procedură în termenului legal prevăzut de lege, intervine decăderea.
Prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, stabilesc că ține de obligația părții de a lua
măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță, și de a
contesta în termen hotărârea judecătorească (Van Harn versus Germany, nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în cauza Grăjdianu și alții contra Moldovei, a
constatat că reclamantul a obținut, în prima instanță și în instanța de apel, hotărâri
în favoarea sa care, în lipsa unor contestații formulate de părțile adverse în
termenele legale, au devenit irevocabile.
La fel, Curtea a stabilit că în afara termenelor legale, partea adversă a depus
contestație, care a fost admisă de instanța internă, iar în cadrul examinării cauzei,
hotărârile pronunțate în favoarea reclamantului au fost anulate.
Prin urmare, Curtea a considerat că există o încălcare a art. 6 § 1 din
Convenție.
De asemenea, în cauza Carpov vs Republica Moldova (nr. 6338/11, 12
februarie 2019), Curtea a constatat că admiterea unui recurs depus în afara
termenului de prescripție, a încălcat principiul securității juridice.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Ministerul Justiției, ca fiind
inadmisibil, în temeiul art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2022.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
6