2ra-729/23 — încasarea prejudiciului material si moral în temeiul Legii 1545

2ra-729/23 — încasarea prejudiciului material si moral în temeiul Legii 1545 (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-729/23

2-19139160-01-2ra-25052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: S. Daguța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

D E C I Z I E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ciorbă

Sergiu împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu, Procuratura

Anticorupție cu privire la încasarea prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2023, prin care s-

a respins apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2022,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2019, Ciorbă Sergiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Anticorupție cu

privire la încasarea sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciul material, a sumei de

100000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzate prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii.

În motivare, a indicat că în anul 2016 a prestat servicii de asistența juridică în

calitate de avocat pentru SA ”Asito”.

La 29 iunie 2016, de către Direcția Generală Urmărire Penală a Centrului

Național Anticorupție a fost pornită urmărirea penală în baza art.27,191 alin.(5), 243

alin.(3) lit. b) Cod penal, iar la 30 iunie 2016.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 iulie 2016 a fost

admis parțial demersul înaintat de Procuratura Anticorupție, fiind aplicat arestul

preventiv pe un termen de 25 de zile.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 iulie 2016 la

demersul avocatului reclamantului, măsura preventivă în formă de arest preventiv a

fost înlocuită la arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile.

Prin încheierea din 08 iulie 2016 Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, în lipsa

demersului procurorului i-a prelungit cu 13 zile arestul, deoarece inițial la demersul

procurorului arestul preventiv a fost aplicat pe 25 de zile, începând de la 30 iunie

2016, iar la 08 iulie 2016, i-a înlocuit arestul preventiv, cu arest la domiciliu pe 30

1

de zile, începând cu 08 iulie 2016, prin ce termenul arestului s-a extins peste cele 25

de zile de arest stabilite anterior.

La cererea apărătorului reclamantului, prin încheierea a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 13 iulie 2016 a fost dispusă înlocuirea măsurii preventive din

arest la domiciliu în liberarea provizorie sub control judiciar pe un termen de 30 de

zile.

Reclamantul consideră că aplicarea și ulterioară înlocuire a măsurii preventive,

care în total a durat 43 de zile, a fost contrară prevederilor Codului de procedură

penală, judecătorului de instrucție a extins ilegal măsura preventivă arest la

domiciliu în lipsa demersului procurorului.

Prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 25 august 2016, Ciorbă Sergiu a

fost scos de sub urmărire penală, din motivul lipsei elementelor constitutive a

infracțiunilor imputate.

Reclamantul a susținut că, pe parcursul perioadei 30 iunie 2016 – 25 august

2016 s-a aflat ilegal sub urmărire penală, fără să existe vreo probă în confirmarea

bănuielii rezonabile și în confirmarea vinovăției sale.

La caz, procurorul a asimilat persoana clientului care beneficia de asistența

juridică a unui avocat cu persoana acestui avocat și acțiunile de urmărire penală

întreprinse în privința clientului avocatului au avut răsfrângere asupra avocatului

care presta asistența juridică.

Consideră reclamantul că încercarea angajării răspunderii penale a avocatului

pentru faptele și acțiunile clientului acestuia, este inadmisibil.

Reclamantul a reiterat că, acțiunile organului de urmărire penală au fost ilegale

în ce privește încercarea atragerii reclamantului la răspundere penală pentru acțiunile

clientului său, cât și în partea aplicării măsurii preventive în formă de arest preventiv.

Ca urmare, acțiunile ilegale a organului de urmărire penală i-au cauzat

prejudiciul material în sumă de 20 000 lei ce a constituit plata efectuată de reclamant

avocatului Agache în calitate de apărătorul lui în cadrul procesului penal.

Totodată, acțiunile organului de urmărire penală i-au cauzat prejudiciul moral

estimat de reclamant în sumă de 100000 lei, urmarea suferințelor psihice retrăite în

rezultatul urmăririi penale neîntemeiate și aplicării ilegale a măsurii preventive.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2022,

cererea de chemare în judecată depusă de Ciorbă Sergiu, a fost admisă.

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în

beneficiul lui Ciorbă Sergiu sumă de 20000 (douăzeci mii) lei cu titlu de prejudiciul

material și sumă de 100000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a conchis că, Ciorbă Sergiu, în perioada

30 iunie 2016 – 25 august 2016 s-a aflat ilegal sub urmărire penală fără să existe

vreo probă în confirmarea bănuielii rezonabile și în confirmarea vinovăției sale,

reclamantul exercita profesie de avocat și presta servicii de asistența juridică SA

”Asito”, iar la caz, procurorul a asimilat persoanele cu factor de decizie din cadrul

SA ”Asito” care beneficia de asistența juridică a unui avocat cu persoana acestui

avocat și acțiunile de urmărire penală întreprinse în privința clientului avocatului au

avut răsfrângere asupra avocatului care presta asistența juridică și anume asupra lui

Ciorbă Sergiu, asupra ultimului fiind aplicate ilegal procedura de reținere și măsura

2

preventivă arestul preventiv pe 25 de zile cu plasarea reclamantului în instituția

penitenciară.

Astfel, instanța de judecată a reținut că tragerea ilegală la răspundere penală și

scoaterea de sub urmărire penală a acestuia, din motiv că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii, îi dă dreptul acestuia de a solicita de la stat,

prin prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, repararea prejudiciului material și

moral cauzat.

La acordarea despăgubirii prejudiciului material, instanța a reținut că, costul

asistenței juridice acordate reclamantului de către avocatul Agache Serghei în sumă

de 20000 lei este confirmat prin bonul de plată nr. 731178 din 12 august 2019

eliberat în temeiul contractului de asistență juridică nr. 56-1/16 din 30 iunie 2016,

copia și originalul bonului,

La acordarea despăgubirii prejudiciului moral instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 11 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

Instanța de fond a considerat necesar de a încasa din contul bugetului de stat o

despăgubire bănească în mărime de 100000 de lei, care este una rezonabilă și

echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, compensatoare pagubelor de ordin

moral cauzat persoanei vizate, această despăgubire fiind corespunzătoare și

criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO prin jurisprudența sa și art. 2037 alin.

(1) și (2) Cod civil.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 28 octombrie 2022, Ministerul

Justiției a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

21 octombrie 2022 solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii contestate

și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată

depusă de Ciorbă Sergiu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2023, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 21 octombrie 2022.

La 03 mai 2023, Ministerul Justiției, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 21 februarie 2023 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, și emiterea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Ciorbă Sergiu să fie respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

În motivare a susținut că, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia

hotărârii primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material, care reglementează

aprecierea prejudiciului material și moral.

Instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.3 al Legii nr.1545,

concluzionând că punerea sub învinuire a lui Ciorbă Sergiu, cu scoaterea ulterioară

a acestuia de sub urmărire penală, echivalează cu tragerea ilegală la răspundere

penală.

Totodată, Ciorbă Sergiu nu a prezentat probe, prin care să se ateste faptul că

bănuiala sa, ar fi avut careva efecte negative asupra reputației sale.

Recurentul a susținut că, intimatul nu a prezentat probe incontestabile,

pertinente și admisibile în sensul art. 121 și 122 din Codul de procedură civilă, care

ar confirma faptul cauzării unui prejudiciu.

3

Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirii acordate cu titlu de prejudiciu

moral, instanțele ierarhic inferioare a aplicat eronat normele de drept material ce țin

de soluționarea litigiului, apreciind arbitrat argumentele participanților la proces.

În opinia recurentului, aprecierea și evaluarea prejudiciului moral este

subiectivă, neavând la bază criterii obiective care ar permite despăgubirea

prejudiciul moral.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanțele inferioare au apreciat

arbitrar cuantumul, suma acordată cu titlu de prejudiciu moral fiind disproporțională

raportat la circumstanțele speței.

Ca temei de drept a recursului, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2)

lit. c) din Codul de procedură civilă

La 25 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților pentru

notificare copia recursului, explicându-le dreptul de a depune referință, intimații

recepționând recursul contra semnătură la 29/30 mai 2023, fapt confirmat prin avizele

de recepție de la fila dosarului 214-215.

Prin referința depusă la 25 octombrie 2023, Ciorbă Sergiu a susținut că, temeiurile

recursului nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(1), (2) lit. c) din Codul de

procedură civilă. Toate obiecțiile formulate în recurs au fost supuse examinării de către

instanța de apel și nu reflectă încălcarea normelor de drept material sau procedural.

Respectiv, a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Cu referire la termenul recursului:

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

21 februarie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la fila dosarului 201, decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2023 a fost notificată părților la 27

aprilie 2023 prin intermediul poștei electronice.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art.

570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către

Ministerul Justiției împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2023

va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de

procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

4

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Ministerului Justiției, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare

de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, Completul examinează

recursul în fond.

Analizând materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii

nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la

01 septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să admită

recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

Completul de judecată conchide că, izvorul pretențiilor reclamantului îl

constituie inacțiunile organului de urmărire penală, în cadrul cauzei penale

nr.2016970427.

Prin acțiunea dedusă judecății, solicită reperarea pagubei moral și materiale

prin prisma Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.98.

A arătat că a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 191

alin. (5), 243 alin.(3) lit. b) Cod penal, invocând tragerea ilegală la răspundere

penală.

În condițiile art. 2 alin.(1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.98 acțiuni ilicite – sunt acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții,

ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția

acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general,

potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate

fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de

urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată

a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

În sensul art.3 alin. (1) al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 în conformitate cu

prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest,

de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității.

În speță, la 29 iunie 2016, a fost pornită urmărirea penală în baza art.27,191

alin.(5), 243 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 iulie 2016 în

privința lui Ciorbă Sergiu a fost aplicat arestul preventiv pe un termen de 25 de zile.

5

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 iulie măsura

preventivă în formă de arest preventiv, a fost înlocuită la arest la domiciliu pe un

termen de 30 de zile.

Prin încheierea din 08 iulie 2016 Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, în lipsa

demersului procurorului i-a prelungit cu 13 zile arestul, deoarece inițial la demersul

procurorului arestul preventiv a fost aplicat pe 25 de zile, începând de la 30 iunie

2016, iar la 08 iulie 2016, i-a înlocuit arestul preventiv, cu arest la domiciliu pe 30

de zile, începând cu 08 iulie 2016, prin ce termenul arestului s-a extins peste cele 25

de zile de arest stabilite anterior.

Prin încheierea a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 iulie 2016 a fost

dispusă înlocuirea măsurii preventive din arest la domiciliu, în liberarea provizorie

sub control judiciar pe un termen de 30 de zile.

Conform art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare.

În baza art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei

prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de

judecată se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanei

responsabile, în cazul condamnării ilegală, tragerii ilegale la răspundere penală.

Prin prisma art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

La cuantificarea daunelor ce urmează fi acordate reclamantului, se reține

consecințele produse pe plan social și profesional, imaginea, durata în timp a

încălcărilor drepturilor.

În raport cu toate aceste criterii, ținând seama de durata reținerii nelegale și

consecințele pe care acesta le-a avut, Completul de judecată apreciază că suma de

40 000 de lei, reprezintă o reparație echitabilă și respectă principiul proporționalității

și justul echilibru între valorile lezate și suma acordată.

Completul de judecată constată că susținerile reclamantului în sensul că

acțiunile desfășurate în perioada urmării penale i-au lezat drepturile și libertățile

fundamentale ale omului și că vătămarea acestor drepturi rezidă întru-un prejudiciu

moral, sunt corecte, dar în circumstanțele speței ele nu justifică existența unui

prejudiciu moral atât de mare precum au reținut instanțele ierarhic inferioare.

Prejudiciu moral constă în efectul negativ suferit ca urmare a faptei ilicite a

organului de urmărire penală, prin care s-a adus atingere unor drepturi personale

nepatrimoniale.

Astfel, daunele morale pot fi acordate în ipoteza în care se încalcă valorile

ocrotite de legea fundamentală privind demnitatea, onorare, și alte valori sociale.

Pe de altă parte, deși este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor

echivalente unui prejudiciu moral presupune o anumită aproximare, instanța trebuie

să aibă criteriile de apreciere precum: consecințele negative suferite de cel în cauză

6

pe plan fizic și emoțional, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea

au fost afectate, ect.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

și criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire.

Respectiv, reieșind din normele legale în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată reține că instanțele de judecată nu au stabilit corect suma ce

urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din care considerente recursul

declarat de Ministerul Justiției urmează a fi admis în acest sens, cu modificarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, prin micșorarea cuantumului

prejudiciului moral încasat.

Astfel, atât prima instanță cât și instanța de apel apreciind corect circumstanțele

cauzei și valorificând prejudiciul moral suportat de reclamantă în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, au admis parțial acțiunea, însă suma de 100 000 de

lei încasată de instanța de fond și menținută de instanța de apel este una exagerată și

excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

În cazul de față, urmărirea penală a durat în perioada 29 iunie 2016-25 august

2019.

În perioada 30 iunie - 25 august 2016, în privința lui Ciorbă Sergiu au fost

aplicate măsuri preventive.

Față de cele reținute în precedent, în considerarea situației de fapt expuse, se

constată că suma de 100 000 de lei, este exagerată.

Despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și

echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare

suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat.

Completul de judecată consideră că suma de 40 000 de lei reprezintă o sumă

rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă daunelor compensatoare, fiind în

corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către

reclamant, în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii

și ale instanțelor de judecată.

Prin urmare, instanța reține că această valoare este de natură a oferi

reclamantului satisfacție morală pentru prejudiciile morale suferite, cu respectarea

principiului proporționalității și a justului echilibru între natura valorilor

nepatrimoniale lezate și sumele acordate.

Un mecanism similar de analiză, este adoptat și de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului care, atunci când stabilește cuantumul despăgubirilor datorate

de stat pentru încălcarea unui drept garantat de Convenția pentru apărarea drepturilor

omului, statuează în echitate, considerând ca fiind întemeiate cererile de acordare a

unor despăgubiri bănești pentru prejudiciul moral și fizic suferit pe perioada în

cauză.

Or, scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând a unei

satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, iar nu a unei satisfacții

patrimoniale. De altfel, fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict

prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani,

existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și

caracterul patrimonial al despăgubirii.

7

Totodată, Completul de judecată apreciază ca neîntemeiate argumentele

Ministerului Justiției cu referire la faptul că Ciorbă Sergiu nu a prezentat probe care

ar confirma prejudiciul moral cauzat prin acțiunile organelor de urmărire penală,

nefiind temei de a genera obligațiunea statului la repararea acestuia, dat fiind că acest

argument poartă un caracter declarativ și formal, fiind contrar prevederilor art. 2007

alin. (1) lit. a) și 2037 din Codul civil și Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Deci, în această parte decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

urmează a fi modificate prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale până la 40

000 de lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate

reclamantului, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau diminuată

pentru prejudiciul suferit de către ultimul, această despăgubire fiind corespunzătoare

și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin

jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica Moldova și cauza

Ceaicovschi vs Republica Moldova).

Ținând cont de considerentele de mai sus, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va modifica decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe în partea reparării prejudiciului material, prin

micșorarea cuantumului acestuia, în rest va menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 442, art. 444, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiție.

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău 21 februarie 2023 hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 21 octombrie 2022, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciorbă Sergiu împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu, Procuratura Anticorupție cu privire la

încasarea prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii, prin micșorarea prejudiciului moral încasat de la

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantului

CIORBĂ Sergiu până la suma de 40 000 (patruzeci mii) de lei.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău 21 februarie 2023 și hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2022, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8