2ac-350/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ac-350/23

2-23072198-01-2ac-22092023

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând cererea depusă de către Mihail Gheorghiev privind strămutarea cauzei

de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru

examinarea recursului declarat împotriva încheierii din 23 mai 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată

depusă de Mihail Gheorghiev împotriva Președintelui Republicii Moldova,

Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme

de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curții de Apel Cahul, Judecătoriei Chișinău și

Judecătoriei Cahul cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune și compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2023, Mihail Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova,

Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău,

Curții de Apel Cahul, Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei Cahul cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea

cheltuielilor pentru asistența juridică.

Prin încheierea din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a refuzat

în primirea cererii de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev, în temeiul art.

169 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 26 mai 2023, Mihail Gheorghiev a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestate și restituirea cauzei la o altă instanță de judecată, pentru

examinare în fond.

La 03 iulie 2023, cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la Curtea de Apel

Chișinău, pentru examinarea recursului.

La 31 iulie 2023, Mihail Gheorghiev și reprezentantul acestuia, Nicolae Daniliuc

au depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță

de judecată egală în grad, în conformitate cu stipulările art.43 alin.(2) lit. e) din Codul

de procedură civilă.

1

În motivarea cererii, au invocat că Curtea de Apel Chișinău este parte în proces,

fiind pârâtă/intimată și există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită

de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea

de strămutare este semnată și de către Nicolae Daniliuc, în calitate de reprezentant al

lui Mihail Gheorghiev, însă un mandat avocațial cu împuterniciri în acest sens la

materialele cauzei lipsește.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a

avea avocat.

În temeiul art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și

certificat de avocat.

În corespundere cu prevederile art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire la

avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în

baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile

avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului

este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a

mandatului se aprobă de către Guvern.

Reieșind din dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260

din 19 iulie 2002, nu se admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de

reprezentare a intereselor în instanța de judecată în alt temei decât în baza contractului

de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocați.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit listei

avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat pentru anul 2023, aprobată de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicolae Daniliuc nu este inclus în

această listă.

Drept urmare, Nicolae Daniliuc nu are calitatea de reprezentant al lui Mihail

Gheorghiev în procesul civil, iar semnarea și depunerea cererii de strămutare de către

acesta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază cererea de

strămutare ca fiind semnată și depusă doar de către Mihail Gheorghiev.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele expuse, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea depusă de Mihail

Gheorghiev privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad

urmează a fi admisă, din motivele ce succed.

Completul de judecată învederează că, deși, Mihail Gheorghiev, în cererea de

strămutare a indicat ca temei de drept art. 43 alin.(2) lit. e) din Codul de procedură

civilă, care stipulează că instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există motive

pentru măsuri de securitate publică, fără a reflecta textul acestui temei de drept, însă,

în textul cererii, de fapt, a redat expres conținutul normei de drept prevăzute de art. 43

alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă, conform căreia instanța strămută cauza la

o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de

circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

2

Prin urmare, Completul de judecată consideră necesar de a examina temeinicia

motivului de strămutare indicat în cerere prin prisma prevederilor art. 43 alin.(2) lit. f)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că, strămutarea cauzei în

cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Completul de judecată constată că, pretențiile formulate de Mihail Gheorghiev

sunt îndreptate inclusiv împotriva Curții de Apel Chișinău, care figurează în calitate de

pârâtă/intimată pe dosar.

În atare circumstanțe, pentru a evita orice dubiu privind imparțialitatea instanței

la examinarea prezentei cauze, se impune strămutarea cauzei spre o altă instanță egală

în, pentru judecare în ordine de recurs.

Completul de judecată reiterează că, normele procesuale civile instituie

mecanisme de garantare a respectării principiului imparțialității instanței învestite cu

judecarea cauzei, iar, în speță, strămutarea cauzei va contribui la asigurarea respectării

nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine de recurs.

De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se

urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau

influențe asupra activității de înfăptuire a justiției.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect, se

cere ca instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă

în mod normal absența prejudecății.

Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat, cu

referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental ca

într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub

diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce

judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu

scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice

îndoială legitimă în privința sa.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va

admite cererea depusă de Mihail Gheorghiev privind strămutarea cauzei de la Curtea

de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad și va strămuta la Curtea de

Apel Bălți prezenta cauza, pentru judecare în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea depusă de către Mihail Gheorghiev privind strămutarea cauzei

de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad.

3

Se strămută cauza de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți, pentru

examinarea recursului declarat de către Mihail Gheorghiev, împotriva încheierii din 23

mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a refuzat în primirea cererii

de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev împotriva Președintelui

Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii

Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curții de Apel Cahul,

Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei Cahul cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor pentru asistența

juridică.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

4