2ac-208/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor pentru asistenta juridica
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor pentru asistenta juridica
- Temei legal
- temeiurile stramutarii
2ac-208/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor pentru asistenta juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ac-208/24
2-23069181-01-2ac-20052024
Î N C H E I E R E
21 august 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
examinând cererea depusă de către Mihail Gheorghiev privind strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad,
pentru examinarea recursului declarat împotriva încheierii din 09 aprilie 2024 a
Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă, prin care s-a restituit cererea de chemare
în judecată depusă de Mihail Gheorghiev împotriva Președintelui Republicii
Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova,
Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curții de Apel Cahul,
Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei Cahul cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor pentru
asistența juridică,
c o n s t a t ă:
La 18 mai 2023, Mihail Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova,
Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel
Chișinău, Curții de Apel Cahul, Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei Cahul, cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și
compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică.
Prin încheierea din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
refuzat în primirea cererii de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev, în
temeiul art. 169 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
La 26 mai 2023, Mihail Gheorghiev a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei la o altă
instanță de judecată, pentru examinare în fond.
Prin încheierea din 11 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis
cererea depusă de Mihail Gheorghiev. S-a strămutat cauza de la Curtea de Apel
Chișinău la Curtea de Apel Bălți pentru examinarea recursului declarat de Mihail
1
Gheorghiev împotriva încheierii din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Prin decizia din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis recursul
depus de Mihail Gheorghiev. S-a casat integral încheierea din 23 mai 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a restituit spre rejudecare problema
soluționată prin încheierea casată Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în același
complet de judecată.
Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru,
s-a sesizat Curtea de Apel Chișinău în vederea soluționării chestiunii strămutării la
o altă instanță de judecată a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă
de Mihail Gheorghiev împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului
Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție,
Curții de Apel Chișinău, Curții de Apel Cahul, Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei
Cahul cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune
și compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică.
Prin încheierea din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a strămutat
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev
împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova,
Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel
Chișinău, Curții de Apel Cahul, Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei Cahul cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și
compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică de la Judecătoria Chișinău,
sediul Centru la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan-Vodă.
Prin încheierea din 21 martie 2024 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-
Vodă, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev.
S-a comunicat potențialului reclamant despre necesitatea lichidării tuturor
neajunsurilor enumerate în partea descriptivă a încheierii, acordându-i un termen
de 10 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză. S-a explicat
potențialului reclamant că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate,
cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă și împreună cu actele
anexate va fi restituită.
Prin încheierea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-
Vodă, s-a restituit cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev. S-
a remis lui Nicolae Daniliuc încheierea în cauză și cererea cu actele anexate. S-a
explicat lui Mihail Gheorghiev și reprezentantului său, avocatul Nicolae Daniliuc
că restituirea cererii nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a
aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pârât, cu același obiect
și aceleași temeiuri, dacă reclamantul a lichidat neajunsurile.
La 17 aprilie 2024, Mihail Gheorghiev și reprezentantul acestuia, Nicolae
Daniliuc au depus recurs împotriva încheierii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei
Căușeni, sediul Ștefan-Vodă, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii
contestate, cu restituirea cauzei pentru examinarea în fond.
La 26 aprilie 2024, cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin
intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la Curtea de Apel
Chișinău, pentru examinarea recursului.
2
La 14 mai 2024, Mihail Gheorghiev și reprezentantul acestuia, Nicolae
Daniliuc au depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o
altă instanță de judecată egală în grad, în conformitate cu stipulările art.43 alin.(2)
lit. e) din Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii, au invocat că Curtea de Apel Chișinău este parte în
proces, fiind pârâtă/intimată și există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea
fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
cererea de strămutare este semnată și de către Nicolae Daniliuc, în calitate de
reprezentant al lui Mihail Gheorghiev, însă un mandat avocațial cu împuterniciri
în acest sens la materialele cauzei lipsește.
În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces
civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat
stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat.
În temeiul art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, împuternicirile date
avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de
reprezentat și certificat de avocat.
În corespundere cu prevederile art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire la
avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, avocatul acordă asistență juridică clientului
în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile
avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul
mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de
utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.
Reieșind din dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură nr.
1260 din 19 iulie 2002, nu se admite acordarea de către avocat a asistenței juridice
de reprezentare a intereselor în instanța de judecată în alt temei decât în baza
contractului de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul
asociat de avocați.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit listei
avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat pentru anul 2024, aprobată
de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicolae Daniliuc nu este inclus
în această listă.
Drept urmare, Nicolae Daniliuc nu are calitatea de reprezentant al lui Mihail
Gheorghiev în procesul civil, iar semnarea și depunerea cererii de strămutare de
către acesta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază cererea
de strămutare ca fiind semnată și depusă doar de către Mihail Gheorghiev.
Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele expuse, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea depusă de Mihail
Gheorghiev privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad
urmează a fi admisă, din motivele ce succed.
Completul de judecată învederează că, deși, Mihail Gheorghiev, în cererea de
strămutare a indicat ca temei de drept art. 43 alin.(2) lit. e) din Codul de procedură
civilă, care stipulează că instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există
3
motive pentru măsuri de securitate publică, fără a reflecta textul acestui temei de
drept, însă, în textul cererii, de fapt, a redat expres conținutul normei de drept
prevăzute de art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă, conform căreia
instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea
participanților la proces.
Prin urmare, Completul de judecată consideră necesar de a examina
temeinicia motivului de strămutare indicat în cerere prin prisma prevederilor art.
43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța
strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor
ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că, strămutarea cauzei
în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța
ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Completul de judecată constată că, pretențiile formulate de Mihail Gheorghiev
sunt îndreptate inclusiv împotriva Curții de Apel Chișinău, care figurează în calitate
de pârâtă/intimată pe dosar.
În atare circumstanțe, pentru a evita orice dubiu privind imparțialitatea
instanței la examinarea prezentei cauze, se impune strămutarea cauzei spre o altă
instanță egală în, pentru judecare în ordine de recurs.
Completul de judecată reiterează că, normele procesuale civile instituie
mecanisme de garantare a respectării principiului imparțialității instanței învestite
cu judecarea cauzei, iar, în speță, strămutarea cauzei va contribui la asigurarea
respectării nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine
de recurs.
De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se
urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe
sau influențe asupra activității de înfăptuire a justiției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect,
se cere ca instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce
prezumă în mod normal absența prejudecății.
Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat, cu
referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental
ca într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art.
6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate
fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a
determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și
un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente
pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
va admite cererea depusă de Mihail Gheorghiev privind strămutarea cauzei de la
Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad și va strămuta
la Curtea de Apel Comrat prezenta cauza, pentru judecare în ordine de recurs.
4
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se admite cererea depusă de către Mihail Gheorghiev privind strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad.
Se strămută cauza de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Comrat,
pentru examinarea recursului declarat de către Mihail Gheorghiev, împotriva
încheierii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă, prin care
s-a restituit în primirea cererii de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev
împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova,
Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel
Chișinău, Curții de Apel Cahul, Judecătoriei Chișinău și Judecătoriei Cahul cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și
compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
5