2rh-32/23 — repararea prejudiciului material, recunoasterea executarii pedepsei in conditii inumane

Dosarul nr. 2rh-32/23

2-12058562-01-2rh-27042023

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. V. Gâscă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. S. Arnăut, E. Clim, N. Vascan)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. I. Oprea, V. Clevadî, L. Catan, I. Bejenaru, O.

Sternioală)

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ghenadie Eremciuc

Ion Malanciuc

examinând cererea de revizuire depusă de Verdeș Ion,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Verdeș

împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și

recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane,

împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

respins recursul declarat de Ion Verdeș, menținută decizia din 14 iunie 2012 a Curții

de Apel Chișinău și încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 mai 2008, Ion Verdeș a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și recunoașterea

executării pedepsei în condiții inumane.

În motivarea acțiunii a invocat că a fost deținut în instituții penitenciare timp

de 8 ani, dintre care din 17 mai 2007 până la 20 decembrie 2008 în penitenciarul nr.

13 din mun. Chișinău, fiind etapat din Colonia nr. 4 din Colonița în legătură cu

examinarea în instanțele de judecată a acțiunilor sale civile, unde condițiile de

detenție i-au fost înrăutățite, alimentația fiind proastă, la un nivel de 30 - 40 % din

normele minime alimentare stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 609 din 29 mai

2006, fiind nevoit să se alimenteze suplimentar din mijloace financiare proprii,

obținute în timpul detenției și de la rudele sale.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului a

restului 60 % din alimentația sa pentru anii cât a fost deținut în sumă totală de 480000

de lei și recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane și degradante.

1

Prin hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a

fost respinsă acțiunea lui Ion Verdeș împotriva Ministerului Finațelor cu privire la

încasarea prejudiciului material, ca nefondată.

Prin hotărârea suplimentară din 08 aprilie 2009 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău, a fost respinsă pretenția lui Ion Verdeș privind recunoașterea executării

pedepsei în condiții inumane și degradante, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 iunie 2009 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ion Verdeș, casată hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău și hotărârea suplimentară din 08 aprilie 2009 a Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău și restituită pricina spre rejudecare în prima instanță.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a

fost admisă acțiunea. A fost recunoscută ca inumană și degradantă detenția lui Ion

Verdeș, de la 17 mai 2007 până la 20 decembrie 2008, în penitenciarul nr. 13 din

Chișinău. A fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor

prejudiciul material în mărime de 480000 de lei.

Prin decizia din 30 martie 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Finanțelor, casată integral hotărârea din 28 octombrie 2010 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o hotărâre nouă, prin care a fost respinsă

acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 05 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

decizia din 30 martie 2011 a Curții de Apel Chișinău și restituită pricina la rejudecare

în instanța de apel.

Prin decizia din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Finanțelor, casată integral hotărârea din 28 octombrie 2010 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și a emisă o hotărâre nouă, prin care a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 26 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost

ridicată de la examinare în ordine de recurs pricina civilă în cauză și remisă la

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, iar ulterior la Curtea de Apel Chișinău pentru

corectarea erorilor de ordin material admise la adoptarea hotărârilor.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

menținută prin decizia din 30 mai 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost rectificată

data adoptării hotărârii din 18 octombrie 2010 în 28 octombrie 2010.

Prin încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată

decizia din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, prin substituirea datei hotărârii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 octombrie 2010 în data corectă a adoptării

hotărârii de 28 octombrie 2010.

Prin decizia din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul

declarat de Ion Verdeș, menținută decizia din 14 iunie 2012 a Curții de Apel

Chișinău și încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș împotriva deciziei din

07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție.

La data de 27 aprilie 2023, Ion Verdeș a depus prin intermediul oficiului poștal

și la Secția Documentare Procesuală a Cauzelor Civile a Curții Supreme de Justiție

2

cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea plângerii privind despăgubirile în mărime de 580000

de lei în urma detenției în condiții inumane și degradante, încasarea prejudiciului

cauzat în mărime de 580000 de lei.

În susținerea cererii de revizuire, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. a) și g) din

Codul de procedură civilă, a invocat că materialul examinat pe 07 aprilie 2014 a fost

apreciat vădit eronat de Curtea Supreme de Justiție și urmează a fi revizuit, având în

vedere ilegalitatea deciziei adoptate.

Studiind cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis inoportună

invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor

judecătorești contestate.

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. a) și g) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; Curtea Europeană a Drepturilor

Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe

cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate în cererea de revizuire

depusă de Ion Verdeș raportate la prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate

în cererea de revizuire împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de

Justiție nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi

legale.

Mai mult, revizuentul Ion Verdeș anterior a mai depus o cerere de revizuire în

care a indicat aceleași circumstanțe, care a fost respinsă prin încheierea din 09 iunie

2021 a Curții Supreme de Justiție.

Iar, conform art. 451 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se admite

depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Prin urmare, aspectele invocate de către Ion Verdeș în prezenta cererea de

3

revizuire au fost examinate anterior prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, or, simpla indicare în cerere a lit. g) din art. 449 din Codul de

procedură civilă nu constituie în esență temei nou de revizuire.

Mai mult, deși revizuentul indică prevederile art. 449 lit. g) din Codul de

procedură civilă, nu a prezentat probe care ar confirma că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de

reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș reflectă caracterul unor critici, prin care

se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-

și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 07 mai 2014 a Curții Supreme

de Justiție, prin care a fost respins recursul declarat de Ion Verdeș, menținută decizia

din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții

de Apel Chișinău.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

admiterea cererii de revizuire depuse de Verdeș Ion împotriva deciziei din 07 mai

2014 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca

principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale

Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune

4

respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Verdeș Ion în cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 07 mai

2014 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Verdeș Ion

împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Verdeș împotriva

Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și recunoașterea

executării pedepsei în condiții inumane.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

5