2ra-835/23 — repararea prejudiciului

2ra-835/23 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-835/23

2-21117399-01-2ra-13062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Verdeș lon,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Verdeș

Ion împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Administrația

Națională a Penitenciarilor cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat urmare a

detenției în condiții inumane,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 03 august 2021, Verdeș Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin detenție în

condiții inumane și degradante.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, a depus mai multe plângeri în

instanțele de judecată privind compensarea echitabilă a prejudiciului material și

moral ca urmare a deținerii în condiții inumane și degradante în perioada ispășirii

pedepsei numite prin decizia Tribunalului Chișinău din 19 decembrie 2001 în baza

art.123/1 alin. (2), art. 39 Codul penal, la 10 ani închisoare de tip semiînchis. La 18

octombrie 2010, Judecătoria Râșcani mun. Chișinău a eliberat titlul executoriu

privind încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor a

prejudiciului, iar la 11 noiembrie 2010 executorul judecătoresc Chiosa Anatolie a

emis încheierea privind executarea silită a acestui document executoriu.

A relatat că, ulterior, instanțele ierarhic superioare au anulat hotărârea

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 18 octombrie 2010, însă faptul unei

detenții inumane și degradante a rămas și compensația solicitată ar putea fi o parte

din despăgubirile suportate, iar suferințele psihice vor rămâne nevindecate.

Prin încheierea din 24 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a

fost respinsă plângerea ca depusă peste termen, însă prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 24 octombrie 2019, încheierea menționată a fost casată, cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Drept urmare, prin încheierea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, plângerea sa a fost admisă parțial, fiind constatat că în perioadele 17

1

mai 2007- 12 iulie 2007; 04 octombrie 2007-11 octombrie 2007; 29 octombrie 2007-

20 decembrie 2007; 17 iulie 2008-07 august 2008 și 18 septembrie 2008 - 04

decembrie 2008, a fost deținut în Penitenciarul nr.13 în condiții contrare art. 3 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, în total 213 zile, și în condițiile art. 4734 alin. (5) Cod de Procedură

Penală, i s-a acordat cu titlu de despăgubire suma de 10 650 lei, și anume câte o

unitate convențională pentru fiecare zi în care a suferit încălcarea condițiilor de

detenție, care urmează a fi încasată din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor, iar în rest plângerea înaintată și împotriva administrației

instituției penitenciare a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu

încheierea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, la 25

februarie 2020 a contestat-o cu recurs, iar prin decizia din 06 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, s-a casat încheierea contestată și s-a trimis cauza la rejudecare în

instanța de fond, în alt complet de judecată.

A mai indicat reclamantul că prin încheierea din 24 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, menținută prin decizia din 01 martie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, plângerea sa a fost admisă parțial, s-a constatat că a fost

deținut în Penitenciarul nr.13 și Penitenciarul nr. 4- Cricova pe o perioadă de 2 669

zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și i s-a explicat faptul că este în

drept să se adreseze cu acțiune separată în procedură contencioasă în vederea

reparării prejudiciului cauzat pentru condiții precare de detenție care contravin

prevederilor art. 3 CEDO, dacă va considera de cuviință, iar în rest plângerea a fost

respinsă.

A notat că, a epuizat căile de atac ordinare prevăzute de legislație și

despăgubirile solicitate nu au fost încasate.

A solicitat reclamantul admiterea cererii privind despăgubirile ca urmare a

detenției în condiții inumane și degradante, cu încasarea prejudiciului în mărime de

580 000 de lei.

Prin încheierea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Administrația Națională a

Penitenciarelor.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Verdeș Ion împotriva Ministerului

Finanțelor, intervenient accesoriu Administrația Națională a Penitenciarelor cu

privire la recuperarea prejudiciului cauzat urmare a detenției în condiții inumane, a

fost respinsă.

La 30 septembrie 2022, Verdeș Ion a depus cerere de apel, împotriva hotărîrii

din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis din alte

motive apelul declarat de Verdeș Ion.

A fost casată integral hotărârea din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

2

A fost încetat procesul civil la acțiunea depusă de Verdeș Ion împotriva

Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Administrația Națională a

Penitenciarelor cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat urmare a detenției în

condiții inumane, deoarece cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

Pentru decide astfel, instanța de apel a reținut că, cererea de chemare în

judecată depusă de Verdeș Ion împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient

accesoriu Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire la recuperarea

prejudiciului cauzat urmare a detenției în condiții inumane, nu urmează a fi

examinată în procedura civilă, or, toate cererile ce țin de examinarea condițiilor de

detenție, sunt de competența instanței penale.

De asemenea, toate normele din textul acțiunii, recomandările inserate, se

referă la condițiile de detenție. Astfel, inclusiv și recuperarea prejudiciului cauzat

urmare a detenției în condiții inumane, este o acțiune ce urmează să fie examinată în

ordinea penală.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, pricina civilă la cererea de chemare în

judecată intentată de Verdeș Ion împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient

accesoriu Administrația Națională cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat

urmare a detenției în condiții inumane, nu poate fi examinată în procedură civilă și

se impune concluzia de casare a hotărârii, în baza art. 385 lit. e) din Codul de

procedură civilă și încetarea procesului, în temeiul art. 265 lit. a) din Codul de

procedură civilă.

La 18 mai 2023 și la 22 mai 2023 Verdeș Ion a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii

noi privind admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este ilegală și

emisă cu încălcare normelor de drept material și procedural. Astfel, nu a fost aplicată

legea care trebuia să fie aplicată, fiind aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Consideră recurentul că prejudiciul cauzat în cadrul procesului penal se repară

în modul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 06 aprilie 2023.

La 26 mai 2023, copia deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de

expediere a actului judecătoresc (f.d. 182).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Verdeș Ion, la 18 mai 2023 și 25 mai 2023, se consideră depus în

termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 13 iunie 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului declarat de Verdeș Ion cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele

dosarului (f.d. 213).

3

La 19 iulie 2023 Ministerul Finanțelor, a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Verdeș Ion împotriva

deciziei instanței de apel, ca fiind neîntemeiată.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Verdeș Ion a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă,

examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Verificând decizia din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată constată că la caz se consideră admisibil recursul declarat de către Verdeș

Ion și se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă

(în vigoare până la 01.09.2023), se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a

interpretat în mod eronat legea.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 03 august 2021, Verdeș Ion a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, solicitând

admiterea cererii privind despăgubirile ca urmare a detenției în condiții inumane și

degradante, cu încasarea prejudiciului în mărime de 580 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, de către prima instanță, prin

hotărârea din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de

chemare în judecată înaintată de Verdeș Ion împotriva Ministerului Finanțelor,

intervenient accesoriu Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire la

recuperarea prejudiciului cauzat urmare a detenției în condiții inumane, a fost

respinsă.

Judecând apelul declarat de către Verdeș Ion, instanța de apel la 06 aprilie 2023

a admis din alte motive apelul declarat de Verdeș Ion. A fost casată integral

hotărârea din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. A fost

încetat procesul civil la acțiunea depusă de Verdeș Ion împotriva Ministerului

Finanțelor, intervenient accesoriu Administrația Națională a Penitenciarelor cu

privire la recuperarea prejudiciului cauzat urmare a detenției în condiții inumane.

În susținerea soluției date, instanța de apel a dispus încetarea procesului civil

din motiv că prezenta cauză nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel neîntemeiat și contrar normelor de drept a adoptat soluția pe caz, expunându-se

asupra încetării procesului civil, prin ce se impune casarea deciziei contestate cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din motivele ce succed.

La caz, instanța de recurs constată că contrar prevederilor art. 239 și art. 241

alin. (5) din Codul de procedură civilă, decizia instanței de apel este una nemotivată,

iar concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând

putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul probator anexat la dosar, precum normele de

drept ce reglementează acest aspect. Or, analiza pe care judecătorul o face în

legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei

anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă

putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de

apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanța de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra

5

circumstanțelor cauzei și cadrului legal, fără a da o apreciere concretă și clară ce ar

determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns.

Instanța de recurs reține că, instanța de apel judecând apelul declarat de Verdeș

Ion, cu referire la prevederile art. 265 lit. a) din Codul de procedură civilă, într-un

mod greșit a reținut ca temei de încetare a procesului civil, faptul că cerința

reclamantului urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile art. 469 din

Codul de procedură penală, în cadrul unui proces penal. Or, ajungând la o astfel de

concluzie, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că reieșind din specificul

acesteia, la caz este important de observat că pretenția reclamantului privind

repararea prejudiciului moral cauzat în rezultatul deținerii în condiții inumane și

degradante în instituțiile penitenciare îi sunt specifice examinării procedurii civile,

or, trăsăturile enunțate de către instanța de apel și prevăzute de art. 469 din Codul de

procedură penală, nu îi sunt caracteristice prezentului litigiu.

La acest capitol, completul de judecată subliniază că prevederile art. 469 din

Codul de procedură penală sunt aplicabile cazurilor persoanelor deținute în timpul

examinării cererii. La caz, reieșind din materialele dosarului, Verdeș Ion a înaintat

prezenta acțiune civilă după 13 ani de la eliberare.

Așa fiind, instanța de recurs constată că, instanța de apel a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esența cererii lui Verdeș Ion

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în rezultatul deținerii în condiții

inumane și degradante în instituțiile penitenciare, prin urmare fără a da o apreciere

cuvenită pretențiilor formulate în prezenta cerere în raport cu materialul probator și

normele de drept ce reglementează acest aspect.

În atare circumstanțe, se stabilește că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante cazului,

respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de

judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv

problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba

pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele de preced, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și

de a trimite cauza în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Verdeș Ion.

6

Se casează integral decizia din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea depusă de Verdeș Ion împotriva Ministerului Finanțelor,

intervenient accesoriu Administrația Națională a Penitenciarilor cu privire la

recuperarea prejudiciului cauzat urmare a detenției în condiții inumane, cu remiterea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecarea apelului în fond.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7