2rh-82/23 — cu privire la repararea prejudiciului material și recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane

Dosarul nr. 2rh-82/23

2-12058562-01-2rh-14122023

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud. V. Gâscă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. S. Arnăut, E. Clim, N. Vascan)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. I. Oprea, V. Clevadî, L. Catan, Iu.

Bejenaru, O. Sternioală)

Î N C H E I E R E

28 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Mariana Ursachi

Diana Stănilă

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Verdeș

împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane,

împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

respins recursul declarat de Ion Verdeș, menținută decizia din 14 iunie 2012 a Curții

de Apel Chișinău și încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 mai 2008, Ion Verdeș a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane.

În motivarea acțiunii a invocat că a fost deținut în instituții penitenciare timp

de 8 ani, dintre care din 17 mai 2007 până la 20 decembrie 2008 în Penitenciarul nr.

13 din mun. Chișinău, fiind etapat din Colonia nr. 4 din Colonița în legătură cu

examinarea în instanțele de judecată a acțiunilor sale civile, unde condițiile de

detenție i-au fost înrăutățite, alimentația fiind proastă, la un nivel de 30 - 40 % din

normele minime alimentare stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 609 din 29 mai

2006, fiind nevoit să se alimenteze suplimentar din mijloace financiare proprii,

obținute în timpul detenției și de la rudele sale.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului a

restului 60 % din alimentația sa pentru anii cât a fost deținut în sumă totală de 480

000 de lei și recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane și degradante.

1

Prin hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost respinsă acțiunea lui Ion Verdeș împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material, ca nefondată.

Prin hotărârea suplimentară din 08 aprilie 2009 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, a fost respinsă pretenția lui Ion Verdeș privind recunoașterea executării

pedepsei în condiții inumane și degradante, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 iunie 2009 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ion Verdeș, casată hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău și hotărârea suplimentară din 08 aprilie 2009 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău și restituită pricina spre rejudecare în prima instanță.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă acțiunea. A fost recunoscută ca inumană și degradantă detenția lui Ion

Verdeș, de la 17 mai 2007 până la 20 decembrie 2008, în penitenciarul nr. 13 din

Chișinău. A fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor

al Republicii Moldova prejudiciul material în mărime de 480 000 de lei.

Prin decizia din 30 martie 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, casată integral hotărârea

din 28 octombrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o hotărâre

nouă, prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 05 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

decizia din 30 martie 2011 a Curții de Apel Chișinău și restituită pricina la rejudecare

în instanța de apel.

Prin decizia din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, casată integral hotărârea

din 28 octombrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și a emisă o hotărâre

nouă, prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 26 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost

ridicată de la examinare în ordine de recurs pricina civilă în cauză și remisă la

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, iar ulterior la Curtea de Apel Chișinău pentru

corectarea erorilor de ordin material admise la adoptarea hotărârilor.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

menținută prin decizia din 30 mai 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost rectificată

data adoptării hotărârii din 18 octombrie 2010 în 28 octombrie 2010.

Prin încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată

decizia din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, prin substituirea datei hotărârii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 octombrie 2010 în data corectă a

adoptării hotărârii de 28 octombrie 2010.

Prin decizia din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul

declarat de Ion Verdeș, menținută decizia din 14 iunie 2012 a Curții de Apel

Chișinău și încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș împotriva deciziei

din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 13 septembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș împotriva

deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție.

2

La data de 15 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ion Verdeș

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a solicitat admiterea plângerii privind despăgubirile în mărime de

580 000 de lei în urma detenției în condiții inumane și degradante, repararea

prejudiciului cauzat în mărime de 580 000 de lei.

În susținerea cererii de revizuire, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. a) și g) din

Codul de procedură civilă, a invocat că materialul examinat pe 07 aprilie 2014 a fost

apreciat vădit eronat de Curtea Supreme de Justiție și urmează a fi revizuit, având în

vedere ilegalitatea deciziei adoptate.

Studiind cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis inoportună

invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor

judecătorești contestate.

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. a), g) din Codul de procedură civilă, revizuirea

se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea

unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; Curtea Europeană a Drepturilor

Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe

cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.4 49 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate în cererea de revizuire

depusă de Ion Verdeș raportate la prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate

în cererea de revizuire împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de

Justiție nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi

legale.

Mai mult, revizuentul Ion Verdeș anterior a mai depus cereri de revizuire în

care a indicat aceleași circumstanțe, care au fost respinsă prin încheierea din 09 iunie

2021 a Curții Supreme de Justiție și, respectiv, prin încheierea din 13 septembrie

2023 a Curții Supreme de Justiție.

Conform prevederilor art. 451 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se

3

admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Prin urmare, aspectele invocate de către Ion Verdeș în prezenta cererea de

revizuire au fost examinate anterior prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții

Supreme de Justiție și încheierea din 13 septembrie 2023 a Curții Supreme de

Justiție, or, simpla indicare în cerere a lit. g) din art. 449 din Codul de procedură

civilă nu constituie, în esență, temei nou de revizuire.

Mai mult, deși revizuentul indică prevederile art. 449 lit. g) din Codul de

procedură civilă, nu a prezentat probe care ar confirma că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de

reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș reflectă caracterul unor critici, prin care

se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-

și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 07 mai 2014 a Curții Supreme

de Justiție, prin care a fost respins recursul declarat de Ion Verdeș, menținută decizia

din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții

de Apel Chișinău.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cauza Brumărescu v. România).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca v. Republica

Moldova).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

admiterea cererii de revizuire depuse de Ion Verdeș împotriva deciziei din 07 mai

2014 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca

principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la încălcarea art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale

4

ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, § 61, ECHR 1999-VII). Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Ținând cont de considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Ion Verdeș în cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 07 mai

2014 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449

din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Verdeș

împotriva deciziei din 07 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Verdeș împotriva

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și recunoașterea executării pedepsei în condiții inumane.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Mariana Ursachi

Diana Stănilă

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

5