2ac-313/23 — modificarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-313/2023 2-23096381-01-2cc-04082023 Î N C H E I E R E 23 august 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând conflictul de competență jurisdicțională apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Duca împotriva Agenției Naționale pentru Reglementarea în Energetică privind modificarea actului administrativ, c o n s t a t ă : La 05 iulie 2023, Ion Duca a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, solicitând modificarea Hotărârii nr. 312 din 07 iunie 2023 privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către SA „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public, cu aplicarea începând cu 01 februarie 2023. Prin încheierea din 13 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău prezenta cauză de contencios administrativ a fost transmisă pentru examinare conform competenței la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost suspendată examinarea cauzei de contencios administrative și transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Studiind materialele cauzei, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani de a judeca prezenta cauză, din motivele ce succed.

Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă în mod indubitabil că, Ion Duca a solicitat modificarea Hotărârii nr. 312 din 07 iunie 2023 privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către SA „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public, cu aplicarea începând cu 01 februarie 2023. În conformitate cu prevederile art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. 1 Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

În corespundere cu art. 200 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Pentru soluționarea conflictului de competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă Hotărârea nr. 312 din 07 iunie 2023 privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către SA „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public, este act administrativ individual sau normativ.

Din accepțiunea art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Conform art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, acțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt afectate de actul administrativ individual, nu sînt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de perioade succesive. În temeiul art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Deci, conform normelor de drept sus-citate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport cu criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică. Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

Relevant, ce ține de întinderea efectelor juridice produse de actele administrative, completul de judecată relevă că urmează a diferenția actele 2 administrative normative, care în principiu produc toate categoriile de efecte, fiind și izvoare ale dreptului, de actele administrative individuale, care se prezintă, în principiu, ca fapte juridice ce dau naștere la raporturi de drept administrativ, dar și la alte categorii de raporturi. Caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prin urmare, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate mai sus, or hotărârea nr. 312 din 07 iunie 2023 emisă de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către SA „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public, reprezintă un act administrativ individual emis de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul public, și anume a stabilirii prețurilor reglementate la gazele naturale furnizate consumatorilor finali care sunt obligatorii pentru toate întreprinderile de gaze naturale cărora le-a fost impusă obligația de serviciu public, până la aprobarea prețurilor reglementate pentru acestea.

Respectiv, judecarea prezentei cauze în contencios administrativ ține de competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu ține de competența Curții de Apel Chișinău, ca instanță de fond. Prin prisma art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției Europene Drepturilor Omului, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept. În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).

În același timp, articolul 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept. 3 Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la examinarea cauzei sus nominalizate.

În conformitate cu art. 193, 200 alin. (3), 230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Duca împotriva Agenției Naționale pentru Reglementarea în Energetică privind modificarea actului administrativ. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Duca împotriva Agenției Naționale pentru Reglementarea în Energetică privind modificarea actului administrativ, se remite Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 4