2ac-66/22 — cu privire la contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-66/22

2-22019314-01-2cc-05042022

ÎNCHEIERE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

soluționând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Ion Duca împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu

privire la contestarea actelor administrative

constată:

La 9 februarie 2022, Ion Duca a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică cu privire la contestarea actelor administrative.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 10, 15, 16

alin. (1) lit. a), e), g), k) Cod civil, art. 189, 191 alin. (2), 206 alin. (1) lit. e), 211,

212, 214 Cod administrativ, a solicitat anularea hotărârii nr. 32 din 28 ianuarie

2022, hotărârii nr. 33 din 28 ianuarie 2022 și a hotărârii nr. 40 din 28 ianuarie

2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ca fiind ilegale.

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declinată competența Curții de Apel Chișinău de la examinare în prima instanță

a acțiunii și strămutată după competență acțiunea la Judecătoria Chișinău sediul

Rîșcani.

Prin încheierea din 10 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost transmisă cauza Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului

negativ de competență și suspendat procesul la examinarea cauzei până la

soluționarea conflictului de competență.

1

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este

Curtea de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) Cod administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 191 alin. (1) și (2) Cod administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, urmează de stabilit dacă obiectul

acțiunii în contencios administrativ, și anume hotărârea nr. 32 din 28 ianuarie

2022, hotărârea nr. 33 din 28 ianuarie 2022 și hotărârea nr. 40 din 28 ianuarie

2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, care se solicită a

fi anulate, urmează a fi apreciate drept acte administrative individuale sau ca acte

administrative normative.

Potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate

de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează

aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

Articolul 10 alin. (1) Cod administrativ prevede că actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 Cod administrativ, actele administrative

individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor

obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat;

acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj

de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana

către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate

de actul administrativ individual, nu sunt destinatarii acestuia. Un act

2

administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act

administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr

determinat sau nedeterminat de perioade succesive.

Conform art. 12 Cod administrativ, un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. e) Cod administrative, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, actul normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis

de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal

și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice.

Iar potrivit art. 4 din aceeași lege, actul normativ are caracter public,

obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,

opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin

forța de constrângere a statului.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că

diferențierea între actele administrative normative și actele administrative

individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul

determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Prin urmare, actele normative constituie categoria de acte juridice care

conțin reglementări de principiu, au aplicabilitate repetată și produc efecte erga

omnes asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale

reprezintă categoria de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice

precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că deși hotărârile contestate vizează furnizorii

SA „Moldovagaz”, SA „Termoelectrica” și SA „CET-Nord”, actele respective nu

pot fi apreciate ca fiind acte administrative individuale în sensul art. 10 Cod

administrativ.

Or, având în vedere că prin actele respective au fost aprobate prețurile

reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și respectiv, a energiei electrice

și termice, este indubitabil că emiterea acestora a avut în loc în contextul unei

obligații de serviciu public, efectele căreia se răsfrâng în mod direct asupra

3

consumatorilor finali, care nu pot fi individualizați și care reprezintă, în

integralitatea lor, un cerc nedeterminat de subiecți.

Distinct de aceste constatări, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că acțiunea

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Ion Duca

împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la

contestarea actelor administrative constituie o acțiune de control normativ în

sensul art. 206 alin. (1) lit. e) Cod administrativ și, astfel, urmează a fi soluționată

în primă instanță de către Curtea de Apel Chișinău, potrivit competenței

jurisdicționale.

În atare circumstanțe și având în vedere că hotărârea nr. 32 din 28 ianuarie

2022, hotărârea nr. 33 din 28 ianuarie 2022 și hotărârea nr. 40 din 28 ianuarie

2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică reprezintă acea

categorie de acte juridice care stabilesc o conduită obligatorie, fiind acte de

aplicabilitate repetată asupra unor subiecți de drept nedeterminați, se constată

competența Curții de Apel Chișinău de a judeca acțiunea de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Ion Duca împotriva Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la contestarea actelor

administrative.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform

art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării

procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin

constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei nominalizate a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea acțiunii de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Ion Duca

împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la

contestarea actelor administrative.

Cauza de contencios administrativ la examinarea acțiunii de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Ion Duca împotriva Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la contestarea actelor

4

administrative, se remite conform competenței spre examinare Curții de Apel

Chișinău.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5