2ac-67/22 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-67/22

2-22017877-01-2cc-05042022

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând conflictul negativ de competență dintre Curtea de Apel Chișinău și

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Dron împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire

la anularea actelor administrative,

c o n s t a t ă:

La data de 08 februarie 2022 Ion Dron a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică (în continuare ANRE) cu privire la anularea actelor administrative, prin care

a solicitat anularea hotărârii ANRE nr. 40 din 28 ianuarie 2022, hotărârii ANRE nr. 32

din 28 ianuarie 2022 și a hotărârii ANRE nr. 33 din 28 ianuarie 2022 (f.d.1-7).

La data de 17 februarie 2022 ANRE a depus o cerere privind strămutarea acțiunii

în contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.32-35).

Prin încheierea din 18 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declinat

competența Curții de Apel Chișinău de la examinare în primă instanță a acțiunii și s-a

strămutat, după competență, acțiunea înaintată de Ion Dron împotriva ANRE cu privire

la anularea actului administrativ, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.40-44).

Prin încheierea din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost suspendată examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Dron împotriva ANRE cu privire la anularea actului

administrativ și s-a transmis dosarul la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Dron împotriva ANRE cu privire la anularea actului administrativ pentru soluționarea

conflictului negativ de competență la Curtea Supremă de Justiție (f.d.54-57).

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece prezenta cauză de

contencios administrativ este Curtea de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

1

În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că, reclamantul Ion Dron a depus

cerere de chemare în judecată împotriva ANRE cu privire la anularea actelor

administrative, prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 40 din 28 ianuarie 2022 a

ANRE, hotărârii nr. 32 din 28 ianuarie 2022 a ANRE și a hotărârii nr. 33 din 28 ianuarie

2022 a ANRE (f.d.1-7).

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Iar, conform art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică reprezintă

ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților

publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în

raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

În conformitate cu art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ

este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat, sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Iar, conform prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alineatele (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ.

Alineatul (2) al art. 191 din Codul administrativ indică, că curțile de apel

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor

administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) lit. e)

din Codul administrativ, poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

relevă că actul administrativ, ca orice act juridic, reprezintă o manifestare de voință

făcută în scopul de a produce efecte juridice. Astfel, actul administrativ reprezintă

forma juridică principală a activității autorităților administrației publice.

2

În ceea ce privește actul administrativ normativ, acesta cuprinde reguli generale

de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării la un număr

nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu caracter normativ prezintă trăsături

asemănătoare oricărui alt act administrativ, având însă anumite particularități.

Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință și este

emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or, caracterul

obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de legalitate ce

funcționează în favoarea unui asemenea act.

Subsecvent, actul administrativ normativ conține reguli generale cu aplicabilitate

repetată și produce efecte „erga omnes”. Astfel, actul normativ conține reglementări de

principiu, care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate

generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative

normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt

individual determinați. Așadar, actele administrative normative conțin reglementări cu

caracter general, impersonal, care produc efecte erga omnes, asemenea legilor.

Caracterul normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă a

următoarelor condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act aprobat sau emis

de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, este un act care

nu se supune controlului constituționalității, stabilește reguli de aplicare obligatorii

pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În speța dedusă judecății, obiectul acțiunii în contencios administrativ intentate la

cererea de chemare în judecată depusă de reclamantul Ion Dron îl constituie anularea

hotărârii nr. 40 din 28 ianuarie 2022 a ANRE, hotărârii nr. 32 din 28 ianuarie 2022 a

ANRE și a hotărârii nr. 33 din 28 ianuarie 2022 a ANRE, care prin prisma art. 12 din

Codul administrativ, reprezintă acte administrative normative.

Astfel, prin hotărârea ANRE nr. 40 din 28 ianuarie 2022 a fost aprobat prețul

pentru energia electrică furnizată de furnizorul central de energie electrică a SA

„Energocom” în cuantum de 3.24 lei/kwh (fără TVA) și s-a abrogat hotărârea

Consiliului de administrare al ANRE nr. 675 din 24 decembrie 2021 (f.d.8).

Prin hotărârea ANRE nr. 32 din 28 ianuarie 2022 au fost aprobate prețurile pentru

furnizarea gazelor naturale de către SA „Moldovagaz”, în contextul obligației de

serviciu public, conform anexei la prezenta hotărâre și s-a abrogat hotărârea Consiliului

de administrare al ANRE nr. 666/2021 din 24 decembrie 2021 (f.d.9).

Iar, prin hotărârea ANRE nr. 33 din 28 ianuarie 2022 a fost aprobat prețul pentru

energia electrică produsă de centralele electrice de termoficare ale SA

„Termoelectrica” în mărime de 335 bani/kwh (fără TVA), s-a aprobat tariful pentru

energia electrică livrată consumatorilor de către SA „Termoelectrica” în mărime de

2169 lei/Gcal (fără TVA) și s-a abrogat hotărârea Consiliului de administrare al ANRE

nr. 668/2021 din 24 decembrie 2021 (f.d.10).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

relevă că criteriile principale, în raport cu care actele administrative se clasifică în acte

cu caracter normativ și acte cu caracter individual sunt: scopul pentru care acestea au

fost adoptate sau emise și efectele juridice produse.

Astfel, în ceea ce privește primul criteriu, actele administrative cu caracter

normativ sunt adoptate/emise în scopul organizării executării legii/dispozițiilor legale,

3

în timp ce actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna exclusiv pentru

punerea în aplicare și aplicarea în concret a legii/dispozițiilor legale.

Totodată, actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, cu

caracter obligatoriu, formulate abstract în vederea aplicării unui număr nedeterminat

de persoane.

În ceea ce privește efectele produse, actele administrative cu caracter normativ

conțin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-un număr nedefinit de

situații, astfel că produc efecte juridice erga omnes față de un număr nedefinit de

persoane.

Caracterul esențial al actelor administrative normative este că, actele

administrative normative sunt norme de organizare și executare a normelor primare din

lege sau din hotărâri ale Guvernului, prezentând caracteristicile acestora: generalitate,

impersonalitate, abstracțiune. Caracterul mai extins sau mai redus al acestor

caracteristici pune în discuție actul administrativ normativ doar sub aspectul

cuprinderii și al sferei sale de aplicare, fără a-l transforma însă într-un act administrativ

individual.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că caracterul normativ al prevederilor hotărârii ANRE

nr. 40 din 28 ianuarie 2022, hotărârii ANRE nr. 32 din 28 ianuarie 2022 și a hotărârii

ANRE nr. 33 din 28 ianuarie 2022 rezultă din faptul că prin actele nominalizate au fost

aprobate prețurile pentru furnizarea gazelor naturale și respectiv, la energie electrică și

termică, pentru anumiți furnizori, SA „Energocom”, SA „Moldovagaz” și SA

„Termoelectrica”. Iar, efectele aprobării tarifelor nominalizate se răsfrâng în mod

direct asupra consumatorilor finali, care nu pot fi individualizați și care reprezintă, în

integralitatea lor, un cerc nedeterminat de subiecți.

Or, potrivit punctului 2 din Regulamentul de organizare și funcționare ANRE,

aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 334 din 14 decembrie 2018, Agenția este o

autoritate învestită cu competențe de reglementare și de monitorizare a activităților din

sectoarele energeticii și din domeniul serviciului public de alimentare cu apă și de

canalizare.

De altfel, conform art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la

actele normative, în sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică: act

normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter

public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme

juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și

care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

Iar, potrivit art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal.

Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și

în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.

Astfel, actele administrative contestate sunt acte juridice subordonate legii, emise

de o autoritate publică, și anume ANRE, ce nu intră în sfera de competență a controlului

de constituționalitate stabilită la art. 4 din Codul jurisdicției constituționale. Or, acestea

stabilesc reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice

în ceea ce ține de prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, energiei

electrice și energiei termice.

4

Prin urmare, actele administrative și anume hotărârea ANRE nr. 40 din 28

ianuarie 2022, hotărârea ANRE nr. 32 din 28 ianuarie 2022 și a hotărârea ANRE nr.

33 din 28 ianuarie 2022, anularea cărora se solicită, nu se referă la soluționarea unui

caz individual, dar conține prevederi, care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de

situații.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că actele administrative contestate, stabilesc reguli de

aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice și astfel,

judecarea prezentei cauze în contencios administrativ, ține de competența Curții de

Apel Chișinău, ca instanță de fond.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii lui Ion

Dron, raportat la textele de lege enunțate, instanța competentă jurisdicțional de a

examina acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Dron împotriva ANRE cu privire la anularea actelor administrative, este Curtea

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191, 200 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Dron împotriva Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea actelor

administrative.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Dron împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire

la anularea actelor administrative, se remite Curții de Apel Chișinău, pentru examinare

în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

5