2ac-36/22 — anularea in parte a actului administrativ normativ

Dosarul nr. 2ac-36/22

2-21171597-01-2cc-10022022

ÎNCHEIERE

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei de contencios

administrativ la acțiunea depusă de SRL „Petrom-Moldova” împotriva Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică privind anularea în parte a actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 22 noiembrie 2021 SRL „Petrom-Moldova” a depus în

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani acțiune de contencios administrativ

împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, solicitând

anularea pct. 3 din Hotărârea nr. 376 din 1 septembrie 2021 și expunerea

acestuia într-o nouă redacție după cum urmează: „se aprobă marja comercială

specifică la comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale de

tip standard pentru semestrul doi al anului 2021, în mărime de 3,22 lei/litru”.

Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a judecătorului Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cauza de contencios administrativ enunțată a fost

strămutată, după competență materială, spre judecare la Curtea de Apel

Chișinău, pe motiv că actul administrativ contestat este unul normativ.

Iar prin încheierea din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

suspendat procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea conflictului negativ de competență.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este

Curtea de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul

de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de

către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără

citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond

toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă

obiectul acțiunii în contencios administrativ – pct. 3 din hotărârea nr. 376 din 1

septembrie 2021 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică care

se solicită a fi anulat urmează a fi apreciat ca un act administrativ individual sau

ca un act administrativ normativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea

administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a

operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere

publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul

administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice,

prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale

pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile –

actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul

administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul

administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de

acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ

individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat

sau nedeterminat de perioade successive.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ

este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru

un număr nedeterminat de situații identice.

Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr.

100 din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau

emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și

impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care

reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care

sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

Iar potrivit art. 4 din aceiași lege, actul normativ are caracter public,

obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,

opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin

forța de constrângere a statului.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că

diferențierea între actele administrative normative și actele administrative

individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de

criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o

regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept

nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care

urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ

restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, actul administrativ – hotărârea nr. 376 din 1 septembrie 2021 a

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică stabilește prin pct. 3

reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice și

pentru toți titularii licențelor pentru comercializarea cu amănuntul a benzinei și

motorinei la stațiile de alimentare.

Respectiv, actul administrativ contestat conține reguli generale cu

aplicabilitate repetată și produce efecte erga omnes, adică conține reglementări

de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, având

o aplicabilitate generală.

Mai mult ca atât la data de 10 septembrie 2021 prezenta hotărâre a fost

publicată în Monitorul Oficial, care este unica publicație oficială de stat

a Republicii Moldova, structură publică de interes național, care asigură

publicarea legii ce trebuie cunoscută și aplicată întocmai de către autorități și

cetățeni, înlesnește în permanență cunoașterea exactă și rapidă a actelor oficiale,

contribuind astfel la consolidarea statului de drept.

În atare circumstanțe și având în vedere că hotărârea nr. 376 din 1

septembrie 2021 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică este

acea categorie de act juridic care conține o regulă, adică un act de aplicabilitate

repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, se constată competența

completului Curții de Apel Chișinău, specializat în examinarea cauzelor în

contencios administrativ, de a judeca acțiunea de control normativ depusă de

SRL „Petrom-Moldova” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică privind anularea în parte a actului administrativ normativ și

obligarea emiterii actului administrativ.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este

înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând

având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că

conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de

competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei

sus-nominalizate a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența completului Curții de Apel Chișinău, specializat în

examinarea cauzelor în contencios administrativ, la examinarea acțiunii de

control normativ depusă de SRL „Petrom-Moldova” împotriva Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică privind anularea în parte a actului

administrativ normativ și obligarea emiterii actului administrativ.

Cauza de contencios administrativ, la acțiunea de control normativ depusă

de SRL „Petrom-Moldova” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare

în Energetică privind anularea în parte a actului administrativ normativ și

obligarea emiterii actului administrativ, se remite conform competenței spre

examinare Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron