2ac-134/20 — cu privire la anularea hotărârii

Dosarul nr. 2ac-134/20 ÎNCHEIERE 28 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională materială apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, în acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea hotărârii nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020, constată: La 25 iunie 2020 SA ,,Moldovagaz” s-a adresat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cu acțiune de contencios administrativ împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020 privind rezultatele controlului realizat la titularul de licență SA ,,Moldovagaz”.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 septembrie 2020 s-a dispus transmiterea cauzei de contencios administrativ la acțiunea SA ,,Moldovagaz” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind anularea hotărârii nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020, după competență Curții de Apel Chișinău. (f.d.103) La 29 septembrie 2020 Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a depus cerere privind soluționarea conflictului negativ de competență. ( f.d. 110-112) Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 30 septembrie 2020 a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut și a suspendat procesul.

( f.d. 115-116) Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a judeca prezenta acțiune, din considerentele ce preced. Conform articolului 200, alin. (3) din Codul administrativ conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. 1 Din materialele cauzei rezultă în mod indubitabil că SA ,,Moldovagaz” a solicitat anularea parțială a hotărârii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020 privind rezultatele controlului realizat la titularul de licență SA ,,Moldovagaz”.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 septembrie 2020 s-a dispus transmiterea cauzei de contencios administrativ, după competență Curții de Apel Chișinău din motiv că prin hotărârea, a cărei anulare parțială se solicită, este un act administrativ normativ în sensul art. 12 din Codul administrativ. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 30 septembrie 2020 a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut, menționând că actul administrativ contestat poartă un caracter individual. Prevederile art. 191, alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.

Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020 privind rezultatele controlului realizat la titularul de licență SA ,,Moldovagaz” este act administrativ individual sau normativ. În conformitate cu art. 10 din Codul administrativ actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual. Conform art. 12 din Codul administrativ actul administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. În sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

Potrivit art. 4 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor 2 subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului. În conformitate cu normele de drept sus-citate completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept. Actul administrativ hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020 privind rezultatele controlului realizat la titularul de licență SA ,,Moldovagaz” stabilește expres persoana pentru care actul administrativ produce nemijlocit efecte juridice, nu este aplicabilă unui număr nedeterminat de situații identice, deci indică expres cazurile și situațiile concrete de aplicare a actului administrativ.

Astfel, actul administrativ contestat este destinat unei anumite persoane și anume SA ,,Moldovagaz”, ori încălcările prevederilor legale depistate în cadrul controlului îl vizează direct și nemijlocit pe titularul de licență SA ,,Moldovagaz”’, respectiv aceasta nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul administrativ, dar constituie un act administrativ individual. Prin urmare, la caz, sunt opozabile prevederile art. 191, alin. (1) din Codul administrativ, în sensul cărora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.

Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.

În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a judeca cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldovagaz” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea hotărârii nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020. Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care este specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ.

3 Mai mult, prin prisma art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Conform art. 191, art. 193, art. 200, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care este specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, la judecarea cauzei în contencios administrativ intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea hotărârii nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020. Cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea hotărârii nr. 106/2020 din 10 aprilie 2020, se remite conform competenței spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4