2ac-247/23 — anularea deciziei, repararea prejudiciului moral , incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei, repararea prejudiciului moral , incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- stramutarea cauzei
2ac-247/23 — anularea deciziei, repararea prejudiciului moral , incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.2ac-247/23 2-16000286-01-2ac-21062023 Î N C H E I E R E 02 august 2023 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Aliona Miron examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac, raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La data de 19 ianuarie 2016, Svetlana Scurtul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac cu privire la anularea pct. 2-4 din decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
La data de 19 noiembrie 2015, Primăria s. Bugeac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Scurtul cu privire la recunoașterea ca fiind nevalabil a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului cu nr. cadastral 9614113116 din 19 septembrie 2006 și recunoașterea ca fiind nevalabil a extrasului nr. 13116 din registrul de evidență a gospodăriilor populației a anului 2006, eliberat pe numele Svetlanei Scurtul, cu înregistrarea Primăriei s. Bugeac ca proprietar al terenului cu nr. cadastral 9614113116. Prin încheierea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Comrat cauzele civile au fost conexate într-un singur proces. Prin încheierea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Comrat cauzele au fost disjungate în proceduri separate, iar acțiunea înaintată de către Primăria s. Bugeac a fost repartizată la Judecătoria Comrat, conform competenței, în ordine generală.
Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, instanța de contencios administrativ și-a declinat competența de la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s. Bugeac cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cauza fiind repartizată pentru examinare în instanța de judecată, în procedură generală. 1 Prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești acțiunea Svetlanei Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s. Bugeac a fost respinsă. La data de 29 decembrie 2020 Svetlana Scurtul a depus apel, iar la 15 februarie 2021 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul declarat de Svetlana Scurtul, a fost casată hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulată decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea nevalabilității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul, în partea pct. 2-4. Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu deciziai instanței de apel, la 04 aprilie 2022 Svetlana Scurtul și la 04 mai 2022 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au contestat-o cu recurs.
Prin decizia din 24 august 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile, casate integral decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat, în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central acțiunea a fost admisă. Au fost anulate pct. 2,3,4 din decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea nevalabilității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul; s-a încasat de la Consiliului sătesc Bugeac în beneficiul Svetlanei Scurtu suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Nefiind de acord cu hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, la 14 martie 2023 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au contestat-o cu apel. La data de 05 iunie 2023 cauza a parvenit la Curtea de Apel Comrat, fiind înregistrată.
La 14 iunie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Comrat pentru judecarea acesteia, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de Apel Comrat (substituirea judecătorilor a devenit imposibilă), deoarece judecătorul Andrei Mironov a participat anterior în ordine de apel la examinarea cauzei, iar prin încheierea din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Curții de Apel Comrat, Dmitrii Fujenco, aceștia fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.
La rândul său, judecătorul Curții de Apel Comrat, Liudmila Caraianu, în baza Hotărârii nr. 137/8 din 02 mai 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a fost eliberată din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 mai 2023. Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 4 judecători, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, 2 cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată. Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat, cu strămutarea cauzei spre judecare la Curtea de Apel Cahul, din următoarele considerente.
Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători. Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet de judecată se înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine sarcina de a soluționa litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și lămurirea tuturor raportorilor dintre părți.
Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.
Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de incompatibilitate se înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un complet de judecată sau de a participa în cadrul unui complet de judecători la examinarea unei cauze concrete.
Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat, completele de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de judecată și se constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și transparenței procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul absenței lor – de către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament.
Procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora este guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie realizată just, onest în plan intelectual, fiind 3 excluse conflictele de interese ce ar putea compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de judecată, dar și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea și schimbarea membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte normative.
Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția președintelui instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe pagina web a instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu. Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.
Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării, promovării, detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul apariției situației de incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de schimbare a membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului procedural, dar nu mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de recuzare a doi sau, după caz, a mai multor membri din completul de judecată la etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de judecată pentru a nu periclita activitatea completului în care a apărut situația de incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze repartizate.
Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare, ulterior judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor. Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești acțiunea Svetlanei Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s. Bugeac a fost respinsă. La data de 29 decembrie 2020 Svetlana Scurtul a depus apel, iar la 15 februarie 2021 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe.
La 11 martie 2021, potrivit fișei de repartizare a dosarului, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza a fost repartizată în ordine de apel spre examinarea judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Dmitrii Fujenco (președinte), Liudmila Caraianu și Andrei Mironov (judecător) (f.d.139 vol. I). La 22 iulie 2021 judecătorul Curții de Apel Comrat, Dmitrii Fujenco și-a declarat abținere de la examinarea cauzei (f.d. 178 vol. I). 4 Prin încheierea din 26 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admisă cererea de abținere de la judecarea cauzei a judecătorului Dmitrii Fujenco (f.d.
184-185 vol. I). La data de 27 iulie 2021, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza a fost în mod aleatoriu repartizată completului de judecată în următoarea componență: Liudmila Caraianu (președinte), Serghei Gubenco și Andrei Mironov (judecător) (f.d.196 vol. I). Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat (în componența completului de judecată Liudmila Caraianu, Serghei Gubenco și Andrei Mironov) a fost admis apelul declarat de Svetlana Scurtul, a fost casată hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost anulată decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea nevalabilității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul, în partea pct. 2-4. Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 04 aprilie 2022 Svetlana Scurtul și la 04 mai 2022 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au contestat-o cu recurs. Prin decizia din 24 august 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile, casate integral decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat.
Prin hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central acțiunea a fost admisă integral. Nefiind de acord cu hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, la 14 martie 2023 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au contestat-o cu apel. La data de 05 iunie 2023 cauza a parvenit la Curtea de Apel Comrat, fiind înregistrată, însă nu a fost repartizată din lipsă de judecători compatibili. Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 4 judecători, dintre care doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată.
În circumstanțele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a strămuta cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac, raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată la Curtea de Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același nivel, or, la caz, cu certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a) din Codul administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel Comrat substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul dat, a devenit imposibilă din cauza abținerii unui judecători, precum și din alte motive întemeiate.
5 În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac, raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea acesteia. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Aliona Miron 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.