2ac-247/23 — anularea deciziei, repararea prejudiciului moral , incasarea cheltuielilor de judecata

2ac-247/23 — anularea deciziei, repararea prejudiciului moral , incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.2ac-247/23

2-16000286-01-2ac-21062023

Î N C H E I E R E

02 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Miron

examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire

la strămutarea cauzei spre examinare la o altă instanță de judecată de același nivel, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac,

raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La data de 19 ianuarie 2016, Svetlana Scurtul a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac cu privire

la anularea pct. 2-4 din decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie

2015, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 19 noiembrie 2015, Primăria s. Bugeac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Svetlanei Scurtul cu privire la recunoașterea ca fiind nevalabil a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului cu nr.

cadastral 9614113116 din 19 septembrie 2006 și recunoașterea ca fiind nevalabil a

extrasului nr. 13116 din registrul de evidență a gospodăriilor populației a anului 2006,

eliberat pe numele Svetlanei Scurtul, cu înregistrarea Primăriei s. Bugeac ca proprietar

al terenului cu nr. cadastral 9614113116.

Prin încheierea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Comrat cauzele civile au fost

conexate într-un singur proces.

Prin încheierea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Comrat cauzele au fost

disjungate în proceduri separate, iar acțiunea înaintată de către Primăria s. Bugeac a

fost repartizată la Judecătoria Comrat, conform competenței, în ordine generală.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, instanța de

contencios administrativ și-a declinat competența de la examinarea cererii de chemare

în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a

Primarului s. Bugeac cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, cauza fiind repartizată pentru examinare în

instanța de judecată, în procedură generală.

1

Prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești

acțiunea Svetlanei Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s.

Bugeac a fost respinsă.

La data de 29 decembrie 2020 Svetlana Scurtul a depus apel, iar la 15 februarie

2021 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul

declarat de Svetlana Scurtul, a fost casată hotărârea din 22 decembrie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulată decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3

din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea nevalabilității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul, în partea

pct. 2-4. Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu deciziai instanței de apel, la 04 aprilie 2022 Svetlana Scurtul

și la 04 mai 2022 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au contestat-o cu

recurs.

Prin decizia din 24 august 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile, casate integral decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central

acțiunea a fost admisă. Au fost anulate pct. 2,3,4 din decizia Consiliului sătesc Bugeac

nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea nevalabilității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul; s-a încasat

de la Consiliului sătesc Bugeac în beneficiul Svetlanei Scurtu suma de 5000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Nefiind de acord cu hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat,

sediul central, la 14 martie 2023 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au

contestat-o cu apel.

La data de 05 iunie 2023 cauza a parvenit la Curtea de Apel Comrat, fiind

înregistrată.

La 14 iunie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei la

o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Comrat pentru judecarea

acesteia, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții

de Apel Comrat (substituirea judecătorilor a devenit imposibilă), deoarece

judecătorul Andrei Mironov a participat anterior în ordine de apel la examinarea

cauzei, iar prin încheierea din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă

declarația de abținere a judecătorului Curții de Apel Comrat, Dmitrii Fujenco, aceștia

fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.

La rândul său, judecătorul Curții de Apel Comrat, Liudmila Caraianu, în baza

Hotărârii nr. 137/8 din 02 mai 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a

fost eliberată din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 mai

2023.

Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 4 judecători,

ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

2

cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a

examina speța dată.

Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul

președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este întemeiat, cu strămutarea cauzei spre judecare la

Curtea de Apel Cahul, din următoarele considerente.

Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie

complete și/sau colegii specializate de judecători.

Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță

de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios

administrativ în complete formate din 3 judecători.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet de judecată se

înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine sarcina de a soluționa

litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și lămurirea tuturor raportorilor

dintre părți.

Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea

normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul

devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. Instanța ierarhic superioară

decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios

administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o

hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători

ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când,

din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de incompatibilitate se

înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un complet de judecată sau

de a participa în cadrul unui complet de judecători la examinarea unei cauze concrete.

Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat, completele

de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de judecată și se

constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și transparenței

procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este

atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul absenței lor – de

către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o persoană desemnată de

Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit procedurii și criteriilor obiective

stabilite de prezentul Regulament. Procesul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora este guvernat de următoarele principii generale:

obiectivității – ce impune ca procesul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora să fie realizată just, onest în plan intelectual, fiind

3

excluse conflictele de interese ce ar putea compromite legalitatea constituirii și

schimbării membrilor completului de judecată, dar și imaginea profesiei de judecător;

imparțialității – presupune formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor

acestora în conformitate cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni,

amenințări sau ingerințe, indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea

și schimbarea membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor

procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de

dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în a

căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte

normative.

Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care

confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția președintelui

instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe pagina web a

instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu.

Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului de

judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală îndelungată;

b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare;

h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.

Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării, promovării,

detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul apariției situației de

incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de schimbare a

membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului procedural, dar nu

mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de recuzare a doi sau,

după caz, a mai multor membri din completul de judecată la etapa pregătitoare a

procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de judecată pentru a nu

periclita activitatea completului în care a apărut situația de incompatibilitate, oferind

astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze repartizate.

Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor

completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile

judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare, ulterior

judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești acțiunea Svetlanei Scurtul împotriva

Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s. Bugeac a fost respinsă.

La data de 29 decembrie 2020 Svetlana Scurtul a depus apel, iar la 15 februarie

2021 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe.

La 11 martie 2021, potrivit fișei de repartizare a dosarului, prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza a fost repartizată în ordine de

apel spre examinarea judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență:

Dmitrii Fujenco (președinte), Liudmila Caraianu și Andrei Mironov (judecător)

(f.d.139 vol. I).

La 22 iulie 2021 judecătorul Curții de Apel Comrat, Dmitrii Fujenco și-a declarat

abținere de la examinarea cauzei (f.d. 178 vol. I).

4

Prin încheierea din 26 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admisă cererea

de abținere de la judecarea cauzei a judecătorului Dmitrii Fujenco (f.d. 184-185 vol.

I).

La data de 27 iulie 2021, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza a fost în mod

aleatoriu repartizată completului de judecată în următoarea componență: Liudmila

Caraianu (președinte), Serghei Gubenco și Andrei Mironov (judecător) (f.d.196 vol.

I).

Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat (în componența

completului de judecată Liudmila Caraianu, Serghei Gubenco și Andrei Mironov) a

fost admis apelul declarat de Svetlana Scurtul, a fost casată hotărârea din 22

decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri

noi, prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulată decizia Consiliului sătesc

Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea nevalabilității

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul,

în partea pct. 2-4. Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă,

ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 04 aprilie 2022 Svetlana Scurtul

și la 04 mai 2022 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au contestat-o cu

recurs.

Prin decizia din 24 august 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile, casate integral decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat.

Prin hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central

acțiunea a fost admisă integral.

Nefiind de acord cu hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Comrat,

sediul central, la 14 martie 2023 Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au

contestat-o cu apel.

La data de 05 iunie 2023 cauza a parvenit la Curtea de Apel Comrat, fiind

înregistrată, însă nu a fost repartizată din lipsă de judecători compatibili.

Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 4 judecători,

dintre care doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta, ceea ce atât

tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și

manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina

speța dată.

În circumstanțele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a strămuta cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva

Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului Bugeac, raionul Comrat cu privire la

anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată la Curtea de Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același nivel, or,

la caz, cu certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a) din Codul

administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel Comrat

substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul dat, a devenit

imposibilă din cauza abținerii unui judecători, precum și din alte motive întemeiate.

5

În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și Primarului satului

Bugeac, raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea

acesteia.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Miron

6