3ra-178/19 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului privind recalcularea impozitelor pentru bunurile imobile, obligarea efectuării recalculării și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-178/19

Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul Comrat – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Svetlana Scurtul,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana

Scurtul împotriva Primarului s. Bugeac cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului privind recalcularea impozitelor pentru bunurile imobile, obligarea

efectuării recalculării și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a admis apelul declarat de către Primarul s. Bugeac, s-a casat parțial hotărârea din

07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Comrat,

constată:

La 06 noiembrie 2017 Svetlana Scurtul a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului s. Bugeac cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul de

efectuare a recalculului impozitelor reținute pentru bunul imobil cu destinație

locativă și agricolă pentru perioada anilor 2012-2017, obligarea efectuării

recalculului impozitelor conform tarifelor stabilite pentru anii 2012-2017 și

repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara terenului nr.

cadastral XXXXX, a casei de locuit nr. cadastral nr.XXXXX și terenului agricol nr.

cadastral nr. XXXXX, situate în XXXXX. Conform art.280 și 281 Cod Fiscal

pentru aceste bunuri imobile urma să achite impozit.

Svetlana Scurtul a menționat că pentru a fi puse în aplicație art.280 și 281 Cod

Fiscal consiliul local a emis pe parcursul anilor 2012-2017 decizii, prin care a

stabilit cote de impozitare a bunurilor imobile. Astfel, pentru terenurile agricole și

bunurile imobile cu destinație locativă s-a stabilit cota de impozitare de 0,1%. Cu

toate acestea, serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale al Primăriei s.

Bugeac pe parcursul anilor 2012-2017 a aplicat eronat cota de impozitare de 0,3%

asupra bunurilor imobile deținute de ea cu drept de proprietate, pe când urma să fie

aplicată cota de impozitare de 0,1%.

Reclamanta a relevat că, pentru a regula și înlătura încălcările existente la

calcularea impozitului, la 15 august 2017 s-a adresat la Primarul s. Bugeac cu cerere

de a fi recalculat impozitul pentru anii 2012-2017. La 07 septembrie 2017 a

1

recepționat răspunsul Primarului s. Bugeac din 21 august 2017, prin care i s-a

refuzat în solicitare.

Prin hotărârea din 07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Comrat s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Scurtul. S-a

recunoscut ca ilegale acțiunile Primarului s. Bugeac privind refuzul de a efectua

recalcularea impozitelor reținute pentru imobilul cu destinație locativă și imobilul cu

destinație agricolă pentru perioada anilor 2012-2017. S-a obligat Primarul

s. Bugeac să întreprindă acțiuni, în legătură cu încălcările admise, în modul stabilit

să efectueze recalcularea impozitelor reținute pentru imobilul cu destinație locativă

cât și pentru imobilul cu destinație agricolă, pentru perioada anilor 2012-2017. S-a

încasat de la Primarul s. Bugeac prin intermediul bugetului local al satului Bugeac

UTA Gagăuzia în beneficiul Svetlanei Scurtul prejudiciul moral în mărime de 1 000

lei. În rest, acțiunea s-a respins ca nefondată.(f.d. 54, 60-65)

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a conchis că bunurile imobile deținute de

către Svetlana Scurtul cu drept de proprietate și anume casa de locuit și terenul

agricol nu au destinație comercială. Conform deciziilor emise de Consiliul sătesc

Bugeac pentru anii 2012-2017 au fost stabilite impozitele pentru terenurile

intravilane și pentru imobile cu destinația locativă în proprietate de 0,1% din baza

impozabilă a bunurilor imobiliare (1 leu pentru 100 m.p.). Însă, din conținutul

avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobile pentru anii 2013-2017, remise

Svetlanei Scurtul instanța de fond a reținut că la baza calculării impozitului pentru

bunurile imobile deținute de către Svetlana Scurtul a fost indicată cota impozitului

0,3 % și nu 0,1%, cum s-a hotărât prin deciziile Consiliului s. Bugeac. Instanța de

fond a conchis că odată ce s-a confirmat ilegalitatea acțiunilor Primarului s. Bugeac

față de Svetlana Scurtul, se constată parțial întemeiată și pretenția de compensare a

prejudiciului moral suportat de reclamantă în mărime de 1 000 lei.

Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a admis apelul

declarat de către Primarul s. Bugeac, s-a casat hotărârea din 07 mai 2018 a

Judecătoriei Comrat, sediul Comrat, în partea obligării Primarului s. Bugeac să

efectueze recalcularea impozitelor pentru imobilul cu destinație locativă cât și

pentru imobilul cu destinație agricolă, pentru anul 2012 și încasarea prejudiciului

moral în mărime de 1 000 lei, în această parte s-a emis o nouă hotărâre prin care

s-au respins: ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție cerința privind

recalculul impozitelor pentru anul 2012, ca fiind neîntemeiată cerința cu privire la

repararea prejudiciului moral. În rest, hotărârea instanței de fond s-a menținut. (f.d.

96, 97-103)

Instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă hotărârea privind obligarea

Primarului s. Bugeac de a efectua recalcularea impozitului pentru anii 2013-2017,

iar pretenția privind recalcularea impozitului pentru anul 2012 la cerința pârâtului

Primarul s. Bugeac corect a constatat-o ca fiind prescrisă, reclamantul cunoscând

despre acest calcul în anul 2012, când a recepționat avizul de plată a impozitului.

Totodată, instanța de apel a constatat neprobată pretenția privind suferințele

morale ale reclamantei, cuantificate de către instanța de fond într-o valoarea

bănească în sumă de 1 000 lei, corect respingând această pretenție.

La 22 noiembrie 2018 Svetlana Scurtul a declarat recurs împotriva deciziei

din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei, cu menținerea hotărâri din 07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat,

sediul Comrat. (f.d.122-123)

2

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanța de apel a

interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept

material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Instanța de apel, aplicând

termenul de prescripție, nu a încercat să stabilească și respectiv să clarifice

circumstanțele reale de omitere a termenului de prescripție, ori, avizul de plată a

impozitului pe bunurile imobile pentru anul 2012 a fost primit în anul 2017, înainte

de a fi depusă cererea de chemare în judecată, prin urmare despre încălcarea

dreptului său a aflat abia în anul 2017. Consideră că instanța de apel incorect a

respins și cerința cu privire la repararea prejudiciului moral, invocând că nu s-a

probat acest prejudiciu, însă nu a luat în considerație faptul că la înaintarea cerinței

de reparare a prejudiciului moral s-au indicat toate motivele rezonabile ce

demonstrează faptul că Primarul s. Bugeac prin acțiunile sale i-a cauzat suferințe

sufletești grave, ce au dus la cauzarea unui prejudiciu moral.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la

01 noiembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Comrat la 14 noiembrie 2018,

expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 14 noiembrie 2018. Svetlana

Scurtul a declarat recurs la 22 noiembrie 2018, în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Svetlana

Scurtul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Svetlana Scurtul a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța

de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

3

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Svetlana Scurtul asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Svetlana Scurtul, și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Svetlana Scurtul, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Svetlana Scurtul, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4