2ra-2087/19 — cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor

Dosarul nr. 2ra-2087/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul central (jud. V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Curdov, Ș. Starciuc)

ÎNCHEIERE

6 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria

sat. Bugeac r-nul Comrat

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei sat. Bugeac

r-nul Comrat împotriva Svetlanei Scurtul și Consiliului sat. Bugeac r-nul Comrat

cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a

extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor

împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respins apelul declarat de Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat și menținută

hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Comrat sediul central, prin care

acțiunea a fost respinsă

constată:

La 19 noiembrie 2015, Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Svetlanei Scurtul cu privire la recunoașterea

nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a extrasului din

Registrul de evidență a gospodăriilor.

În motivarea acțiunii a invocat că la 12 ianuarie 2012, în Primăria

sat. Bugeac r-nul Comrat a parvenit cererea Svetlanei Scurtul cu privire la anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 743 din 14 noiembrie

2000, eliberat la 19 septembrie 2006, ca fiind perfectat eronat în privința întregului

lot de teren pe care se află casa de locuit și terenului aferent acesteia, în situația în

care casa de locuit se află la balanța Primăriei, dar terenul îi aparține ei cu drept de

proprietate privată.

Ca urmare, la 10 februarie 2012, Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat a

eliberat răspuns, cu anexarea deciziei Consiliului sat. Bugeac r-nul Comrat

nr. 1/7.4 din 8 februarie 2012.

1

La 19 decembrie 2013, pârâta a înaintat o pretenție, prin care a solicitat în

termen de trei zile îndeplinirea cerințelor ei înaintate față de Primăria sat. Bugeac

r-nul Comrat privind executarea deciziei Consiliului date despre anularea titlului.

A relatat că prin hotărârea din 3 aprilie 2014 a Judecătoriei Comrat, a fost

încasat din contul Primăriei sat. Bugeac r-nul Comrat în beneficiul Svetlanei

Scurtul prejudiciul moral în mărime de 3 000 de lei cauzat prin neexaminarea

cererii depuse de ea.

La 4 septembrie 2015, pe ordinea de zi a adunării Consiliului sat. Bugeac

r-nul Comrat, din nou, a fost pusă în discuție cererea Svetlanei Scurtul din

12 ianuarie 2012 cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 743 din 14 noiembrie 2000, eliberat la 19 septembrie

2006.

Astfel, la aceeași dată, Consiliul sat. Bugeac r-nul Comrat a emis decizia

nr. 3/3, prin care a stabilit că în anul 2006, în timpul înregistrării în masă a

bunurilor imobile în sat. XXXXX, a fost admisă o eroare, ca urmare a fost anulată

decizia nr. 1/7.4 din 8 februarie 2012 privind anularea titlului pentru lotul de

pământ eliberat pe numele Svetlanei Scurtul și recunoscut dreptul de proprietate

privată asupra terenului litigios.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 29 lit. t) din Legea privind

administrația publică locală, art. 3, 5 din Legea contenciosului administrativ,

art. 90-91 Codul funciar, art. 5, 33, 118, 277-278 CPC.

A solicitat recunoașterea nulității titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral 9614113116 din 19 septembrie 2006 eliberat

pe numele Svetlanei Scurtul, a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor

populației nr. 13116 din 7 iulie 2006, recunoașterea după Primăria sat. Bugeac

r-nul Comrat dreptul la înregistrarea proprietății private asupra terenului cu

nr. cadastral XXXXX aferent casei de locuit din r-nul XXXXX sat. XXXXX

str. XXXXX.

La 20 octombrie 2016, Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat a depus cerere de

concretizare a pretențiilor împotriva Svetlanei Scurtul și Consiliului sat. Bugeac

r-nul Comrat, solicitând anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu nr. cadastral XXXXX din 19 septembrie 2006 eliberat pe numele

Svetlanei Scurtul și a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor

populației nr. 13116 din 7 iulie 2006.

Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat sediul central, a

fost a fost admis renunțul Primăriei sat. Bugeac r-nul Comrat la cerința privind

recunoașterea după Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat dreptul la înregistrarea

proprietății private asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX aferent casei de locuit

din r-nul XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX și încetat procesul în privința acestei

cerințe din acțiunea.

Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Comrat sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca fiind nefondată.

Prin decizia din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat și menținută hotărârea primei

instanțe.

2

Prima instanță și instanța de apel au conchis că terenul litigios situat în r-nul

XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX cu suprafața de 0,1403 ha i-a fost acordat

Svetlanei Scurtul la 19 septembrie 2006 în baza deciziei Consiliului locat Bugeac

r-nul Comrat nr. 3 din 18 martie 1992.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au relevat că Primăria sat. Bugeac

r-nul Comrat, solicitând recunoașterea nulității titlului de autentificarea a dreptului

deținătorului de teren în legătură cu faptul că a fost eliberat în lipsa deciziei

Consiliului local Bugeac r-nul Comrat, nu a confirmat această circumstanță prin

prezentarea probelor corespunzătoare.

Cu referire la netemeinicia pretenției din acțiune privind recunoașterea

nulității extrasului din Registrul de evidență al gospodăriilor, prima instanță și

instanța de apel au menționat că conținutul extrasului eliberat Svetlanei Scurtul

corespunde înscrierii în Registrul menționat și în baza căruia a fost eliberat, iar

Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat nu a prezentat probe precum că legalitatea

înscrierii în Registrul de evidență al gospodăriilor este contestată și anulată.

La 8 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Primăria sat. Bugeac

r-nul Comrat a declarat recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de

Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei pentru o nouă examinarea.

În motivarea recursului a invocat că examinarea cererii de apel a fost

stabilită pentru data de 27 iunie 2019, ședință la care instanța de apel a emis

decizia în lipsa reprezentantului Primăriei sat. Bugeac r-nul Comrat, avocatul Igor

Izvecov.

Ulterior, a fost stabilit că reprezentantul Primăriei sat. Bugeac r-nul Comrat,

avocatul Igor Izvecov XXXXX anume în ziua când a fost stabilită ședința pentru

examinarea cererii de apel, fiind în imposibilitate de a anunța despre acest fapt

Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat și instanța de apel și de a solicita amânarea

ședinței.

Instanța de apel, fără a oferi posibilitate reprezentantului Primăriei

sat. Bugeac r-nul Comrat în procesul cercetării judiciare în Curtea de Apel Comrat

de a indica asupra argumentelor pe care a intenționat să le aducă în prima instanță

în baza cererii de reinițiere a cercetării judiciare din 18 martie 2019, a emis decizia

și a indicat asupra unui rând de circumstanțe care nu au fost dovedite în procesul

cercetării judiciare.

A evidențiat că au intenționat în prima instanță să prezinte originalul

Registrului de evidență a gospodăriilor în care lipsește orice înregistrare în baza

căreia a fost înregistrat dreptul de proprietate al Svetlanei Scurtul, deoarece

extrasul din Registrul de evidență al gospodăriilor a fost falsificat.

A atenționat că Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat nu dispune de o decizie

prin care Svetlanei Scurtul i-ar fi fost eliberat titlul pentru lotul de pământ cu

nr. cadastral XXXXX din 19 septembrie 2006.

Astfel, potrivit răspunsului parvenit de la ÎS „Cadastru”, înregistrarea

dreptului de proprietate al Svetlanei Scurtul asupra terenului menționat a avut loc

în baza titlului din 19 septembrie 2006 și a extrasului din Registrul de evidență al

gospodăriilor, însă ridicând din arhivă Registrul de evidență al gospodăriilor au

constatat că pentru perioada 2002-2006 la adresa sat. XXXXX str. XXXXX nu

3

sunt înscrieri care certifică despre existența anumitei decizii în baza căreia ar fi fost

emis titlul pentru lotul de pământ.

Prin urmare, a remarcat că nici extrasul din Registrul de evidență al

gospodăriilor în baza căruia a fost înregistrat dreptul de proprietate al Svetlanei

Scurtul nu are consecințe juridice.

În concluzie, a obiectat că instanța de apel a încălcat dreptul de proprietate al

Primăriei sat. Bugeac r-nul Comrat, a lăsat fără atenție argumentele Primăriei

sat. Bugeac r-nul Comrat și cererea din 18 martie 2019 cu privire la reînceperea

cercetării judiciare în prima instanță.

La 14 octombrie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Svetlana Scurtul a

depus referință la recursul declarat de Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat, solicitând

respingerea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 8 august 2019 împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de

Apel Comrat în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria sat. Bugeac r-nul

Comrat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria sat. Bugeac

r-nul Comrat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

4

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Primăria sat. Bugeac r-nul Comrat urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria sat. Bugeac r-nul

Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5