2ra-1503/20 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren

dosarul nr. 2ra-1503/2020

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (V. Hudoba)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov)

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Panciuc Varvara și

Panciuc Nadejda, reprezentate de avocatul Jecov Nicolai,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Panciuc Varvara

și Panciuc Nadejda împotriva Consiliului satului Beșalma, primarului satului

Beșalma și Sarî Ana cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Panciuc Varvara și a fost menținută hotărârea din 27

ianuarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă

La 06 februarie 2018 Panciuc Varvara și Panciuc Nadejda au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului satului Beșalma, primarului satului

Beșalma și Sarî Ana cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii au invocat că la data de 28.02.2004 de către Consiliul s.

Beșalma a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

adiacent (grădină) amplasat în extravilanul s. Beșalma, înregistrat cu nr. cadastral

xxxxx pe numele Anei Sarî.

În baza acestui titlu la 24.04.2004 în Registrul de Stat al Bunurilor Imobile a

fost efectuată înscrierea privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra

terenului indicat pe numele Anei Sarî.

Reclamantele consideră că datele indicate în titlu nu corespund realității.

Titlul de autentificare fiind eliberat doar pe numele Anei Sarî, astfel ele ilegal au

fost excluse din categoria persoanelor ce au dreptul asupra acestui teren. În acest

sens au indicat că terenul adiacent sus-menționat a fost repartizat conform art. 82

din Codul funciar, conform cărora lotul de pământ de pe lângă casă se repartizează

conform componenței familiei.

Reieșind din datele privind evidența gospodăriilor pe adresa s. Beșalma, str.

Kirov 75, la situația anului 1993 componența familiei era formată din Sarî Ana,

sora acesteia Panciuc Varvara cu fiica ei Panciuc Nadejda.

Astfel, inițial, terenul adiacent a fost dat în folosință tuturor membrilor

familiei (Sarî Ana, Panciuc Varvara, Panciuc Nadejda) și în baza deciziei nr. 3/9 din

07.09.1993 a Consiliului s. Beșalma urma a fi dat în proprietate tuturor persoanelor

menționate.

Au solicitat reclamantele anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren adiacent (grădină) amplasata în extravilanul s. Beșalma,

înregistrat cu nr. cadastral xxxxx pe numele Anei Sarî și obligarea eliberării titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren și pe numele lor, precum și

achitarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă.

La 28 ianuarie 2020 Panciuc Varvara a declarat apel împotriva hotărârii din

27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de Panciuc Varvara și a fost menținută hotărârea din 27 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Curtea de Apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe în

favoarea respingerii acțiunii, indicând că întrucât decizia privind repartizarea

terenului în proprietate (decizia Primăriei s. Beșalma din 07.09.1993) care a stat la

baza emiterii titlului, nu a fost anulată, prin urmare nu poate fi anulat nici titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx, eliberat întru executarea

acestei decizii.

La 07 august 2020 Panciuc Varvara, reprezentată de avocatul Jecov Nicolai,

prin poștă, a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel

Comrat, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

La 21 septembrie 2020 Panciuc Varvara și Panciuc Nadejda, reprezentate de

avocatul Jecov Nicolai au declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a

Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursurilor au indicat că instanța de apel a dat o apreciere

eronată probelor administrate, iar concluziile instanței de apel vin în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea Supremă de Justiție a transmis în adresa intimaților copie recursului,

fiind recepționate la data de 24 septembrie și 25 septembrie 2020.

Prin referință intimata Sarî Ana a indicat că nu sunt temeiuri de anulare a

deciziei instanței de apel.

2

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Panciuc Varvara și Panciuc

Nadejda, reprezentate de avocatul Jecov Nicolai, în raport cu materialele pricinii

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Conform art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Panciuc Varvara, reprezentată

de avocatul Jecov Nicolai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

3

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Referitor la recursul declarat de Panciuc Nadejda, reprezentată de avocatul

Jecov Nicolai, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, în temeiul art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, ca fiind depus de o

persoană care nu este în drept să-l declare, în condițiile în care Panciuc Nadejda nu

a contestat cu apel hotărârea primei instanțe. Or, în temeiul art. 429 alin. (5) CPC,

nu pot fi atacate cu recurs hotărîrile în a căror privință persoanele indicate la art.430

nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Panciuc Varvara și Panciuc Nadejda,

reprezentate de avocatul Jecov Nicolai.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Panciuc Varvara și Panciuc Nadejda, reprezentate de

avocatul Jecov Nicolai, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4