2ra-2086/19 — anularea titlului, obligarea eliberarii certificatului extras

Dosarul nr.2ra-2086/2019

Prima instanță: Judecătoria Comrat (V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, Șt. Starciuc, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Capaclî, Tatiana

Capaclî, Vitalii Capaclî,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei

Capaclî, Tatiana Capaclî, Vitalii Capaclî împotriva Primarului s.Beșalma și

Consiliului s.Beșalma privind anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea eliberării actelor, obligarea eliberării unui nou

titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 10 martie 2017, Alexei Capaclî, Tatiana Capaclî, Vitalii Capaclî au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului s. Beșalma, intervenient

accesoriu Consiliul s.Beșalma privind anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea eliberării actelor, obligarea eliberării unui nou

titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 15 noiembrie 2002 Primarul

s.Beșalma a eliberat un certificat-extras din cartea de gospodărie la contul

personal nr.242 referitor la casa de locuit situată în s.Beșalma, str.Molodeojnaia,

10 și apartenența ei cu drept de proprietate lui XXXXX.

La 01 februarie 2003 Primăria s.Beșalma a eliberat pe numele XXXXX. titlu

de autentificare a dreptului de proprietate asupra lotului de lîngă casă cu numărul

cadastral XXXXX, situat în s.Beșalma, str.Molodeojnaia, 10.

La 09 septembrie 2015 Primarul s. Beșalma a eliberat un certificat-extras din

cartea de gospodărie la contul personal nr.5 referitor la casa de locuit situată în

s.Beșalma, str.Molodeojnaia, 10 și apartenența ei cu drept de proprietate lui

XXXXX

Astfel datele indicate în aceste certificate-extrase din cartea de gospodării și

titlul de autentificare a dreptului asupra casei de locuit și terenului de pe lîngă

1

casă precum că ar fi aparținut cu drept de proprietate doar lui Capaclî D.M. și

Capaclî P.C. nu corespund adevărului, iar ca rezultat aceste acte urmează a fi

anulate din motivele ce succed.

Conform datelor din cartea de gospodării la situația a.2002, în imobilul din

s.Beșalma, str.Molodeojnaia, 10, locuiau XXXXX – tata, XXXXX – mama,

XXXXX – feciorul, XXXXX – nora, XXXXX – nepotul. Dreptul de proprietate

referitor la casa de locuit și terenul de pe lângă casă a fost înregistrat în anul 2003

pe numele doar a lui XXXXX și XXXXX. Însă, în temeiul art. 39 alin. (3) și (4)

din Legea cadastrului bunurilor imobile, toate persoanele care erau membri de

familie, inclusiv și cei minori, XXXXX – tata, XXXXX – mama, XXXXX –

feciorul, XXXXX – nora, XXXXX – nepotul, în temeiul extrasului eliberat din

cartea de gospodărie urmau a fi înregistrați ca proprietari ai bunurilor imobile, la

caz proprietari ai casei de locuit și a lotului de pe lângă casă situate în s. Beșalma,

str.Molodeojnaia, 10.

În urma eliberării certificatelor-extras din cartea de gospodărie nr.937 din 15

noiembrie 2002 și nr.29 din 09 septembrie 2015 cu date incorecte, dânșii au fost

nemotivat excluși din numărul coproprietarilor și astfel au fost privați de dreptul

de proprietate asupra bunului ce le aparține în virtutea legii, iar pentru restabilirea

drepturilor încălcate și a intereselor legale este necesar de a recunoaște nule

certificatele-extrase nr. 937 eliberat la 15 noiembrie 2002 și nr. 29 eliberat la 09

septembrie 2015, cît și titlul de autentificare a dreptului pentru lotul de teren de

lângă casă.

Răspunsul dat de primarul s. Beșalma la cererea prealabilă nu corespunde

solicitărilor lor, și nu a fost soluționat litigiul amiabil, din care motiv s-a adresat

cu prezenta cerere în judecată.

Au solicitat reclamanții anularea certificatului-extras din cartea de

gospodării nr.937 din 15 noiembrie 2002 și certificatului-extras din cartea de

gospodării nr.29 din 09 septembrie 2015 eliberate de Primăria s.Beșalma;

anularea ca fiind ilegal certificatul (titlul) cu privire la dreptul de proprietate

asupra lotului de pe lîngă casă cu numărul cadastral XXXXX, situat în s.Beșalma,

str.Molodiojnaia, 10, eliberat pe numele lui Capaclî Dmitri; obligarea primarului

s. Beșalma a elibera un certificat-extras din cartea de gospodării la contul

personal nr.242 la situația din anul 2002; eliberarea unui nou titlu cu privire la

dreptul de proprietate asupra lotului de pe lângă casă situat în s.Beșalma,

str.Molodiojnaia, 10, pe numele tuturor membrilor familiei Capaclî; Capaclî

D.M., Capaclî P.C., Capaclî A.D., Capaclî T.I. și Capaclî V.A., încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, la cererea

reclamanților din 06 noiembrie 2017, a fost atras în proces în calitate de pîrît

Consiliul s.Beșalma (f.d. 55, 56).

Prin cererea din 10 iulie 2018 reclamanții și-au concretizat cerințele din

acțiune, solicitând anularea certificatului-extras din cartea de gospodărie nr.937

din 15 noiembrie 2002 și certificatului-extras din cartea de gospodărie nr.29 din

09 septembrie 2015 eliberate de Primăria s.Beșalma; anularea ca fiind ilegal

certificatul (titlul) cu privire la dreptul de proprietate asupra lotului de pe lîngă

casă cu numărul cadastral XXXXX, situat în s. Beșalma, str.Molodiojnaia, 10,

eliberat pe numele lui Capaclî Dmitri; obligarea primarului s. Beșalma a elibera

2

un certificat-extras din cartea de gospodării la contul personal nr.242 la situația

din anul 2002 indicând în el, toți membrii familiei Capaclî – Capaclî D.M.,

Capaclî P.C., Capaclî A.D., Capaclî T.I., Capaclî V.A., în vederea înregistrării

dreptului de proprietate referitor la bunurile imobile cu numerele cadastrale –

XXXXX.01, XXXXX.02 și XXXXX.03, situate pe str.Molodiojnaia, 10,

s.Beșalma pe numele tuturor membrilor familiei; obligarea Primarului s.Beșalma

și Consiliului s.Beșalma să elibereze un nou titlu cu privire la dreptul de

proprietate asupra lotului de pe lângă casă, număr cadastral XXXXX, situat în s.

Beșalma, str.Molodiojnaia, 10, pe numele tuturor membrilor familiei Capaclî –

Capaclî D.M., Capaclî P.C., Capaclî A.D., Capaclî T.I. și Capaclî V.A., încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

s-a respins integral acțiunea înaintată de Alexei Capaclî, Tatiana Capaclî, Vitalii

Capaclî, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca

neîntemeiată cererea de apel depusă de reprezentantul reclamanților, avocatul

Jecov N., cu menținerea hotărârii din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că din datele

din cartea de gospodării nu reiese că casa de locuit din s. Beșalma,

str.Molodeojnaia, 10 ar fi gospodărie colhoznică, ci doar este indicată informația

cine locuiește în casa nominalizată. Faptul locuirii reclamanților în imobil din

anul 2002 nu poate certifica că gospodăria era de tip colhoznică și că ei erau

membrii gospodării de colhoznic. Prin urmare, reclamanții nu au prezentat probe

ce ar confirma faptul că gospodăria era de tip colhoznică și ei au fost membrii

gospodăriei de colhoznic, din care motiv a fost respinsă cerința privind obligarea

eliberării certificatului-extras din cartea pe gospodării pe cont personal nr.242 la

situația din anul 2002 cu indicarea faptului, că imobilul acestei gospodării

aparține de asemenea și reclamanților.

Cerința privind anularea titlului de autentificare a dreptului de proprietate

referitor la terenul de pe lângă casă, cât și eliberarea unui nou titlu de autentificare

a dreptului de proprietate în care să fie indicați inclusiv și reclamanții, a fost

respinsă pe motiv că terenul de pe lângă casă a fost repartizat lui Capaclî Dmitri

în temeiul deciziei Consiliului s.Beșalma, nr.9 din 07 septembrie 1993.

Instanța de apel a menționat că certificatul privind dreptul de proprietate

asupra terenului aferent casei de locuit, repartizat de organele administrației

publice locale poate fi recunoscut nul, doar în cazul anulării deciziei, care a servit

drept temei pentru eliberarea acestui certificat. La caz, decizia Consiliului

s.Beșalma, nr.9 din 07 septembrie 1993 privind acordarea terenului de pe lângă

casă lui Capaclî Dmitri nu a fost contestată de nimeni, iar reclamanții nu au

solicitat anularea actului care a servit drept temei pentru eliberarea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren. Totodată reclamanții nu au

prezentat probe ce ar fi confirmat că terenul aferent casei de locuit le-a fost

repartizat lor.

Instanța de apel a concluzionat că lipsesc temeiuri pentru anularea titlului

asupra terenului aferent casei de locuit eliberat pe numele lui Capaclî Dmitrii, cu

3

eliberarea unui nou titlu asupra terenului aferent casei de locuit pe numele

Capaclî D.M., Capclî P.C., Capaclî A.D., Capaclî T.I. și Capaclî V.A.

La 19 iulie 2019 Alexei Capaclî, Tatiana Capaclî, Vitalii Capaclî, au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 10 iunie

2019 a Curții de Apel Comrat și hotărârii din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a

cerințelor din acțiune.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

urma a fi aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat

eronat legea. Astfel, instanța de apel doar a repetat argumentele primei instanțe

care sunt vădit neîntemeiate și contradictorii, precum că nu au fost prezentate

probe în confirmarea faptului că dânșii erau membri a gospodăriei colhoznice, și

că gospodăria lui Capaclî D. era colhoznică.

Proba că obiectele bunului imobil amplasate în s.Beșalma, str.Tineretului,

10, au aparținut membrilor fostei gospodăriei colhoznice, este singur faptul de

înregistrare primară a dreptului de proprietate asupra casei menționate, care a fost

efectuată anume în baza extrasului din registrul de evidență a gospodăriilor de

populație, eliberat de către autoritatea publică locală pentru înregistrarea primară

a dreptului de proprietate comună în devălmășie în privința bunurilor imobile,

care aparțineau membrilor fostei gospodării colhoznice, în ordinea prevăzută de

art. 39 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

Au menționat că temeiul de drept stabilit prin lege pentru înregistrarea

primară a dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile

nu stabilește cerințe referitor la confirmarea de către membrii gospodăriei a

statutului de membri a gospodăriei colhoznice.

Au indicat că instanța de apel a ignorat faptele că reclamanții, familia

Capaclî au locuit în componența fostei gospodării colhoznice, în casa indicată din

a.1991, ceea ce se confirmă prin înscrisurile din registrul de evidență a

gospodăriilor de populație.

Au specificat că reieșind din componența nominală a fostei gospodării

colhoznice la situația din a.1993, așa și la cea din a.2003, terenul de pe lângă

casă, care în conformitate cu prevederile art. 11 din Codul funciar trebuia să fie

atribuit în proprietatea comună în devălmășie tuturor membrilor familiei Capaclî,

ca sector de teren din intravilan pentru casă, anexe gospodărești și grădină

atribuite în conformitate cu legislația și pentru aceasta trebuia să fie înregistrat

dreptul de proprietate comună în devălmășie a tuturor cinci persoane membri a

fostei gospodării colhoznice.

Au invocat că este neveridic argumentul exprimat de către instanțele de

judecată privind netemeinicia cerințelor cu privire la anularea certificatului

(titlului) care confirmă dreptul de proprietate asupra terenului de pe lângă casă,

din motivul necontestării deciziei Consiliului s.Beșalma, nr.9 din 07.09.1993

pentru executarea cărei a fost eliberat certificatul indicat or, în certificatul care

confirmă dreptul de proprietate asupra terenului de pe lângă casă era indicată nu

decizia Consiliului s.Beșalma, dar decizia Primăriei, care în realitate nu atribuia

loturi de teren, dar avea un alt conținut care stabilea termenul de eliberare a

actelor temporare, care confirmă dreptul de proprietate asupra pământului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

4

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 10 iunie 2019 a Curții de

Apel Comrat a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 08 iulie 2019 (f.d. 149).

Prin urmare, recursul declarat de Alexei Capaclî, Tatiana Capaclî, Vitalii

Capaclî la 19 iulie 2019, au fost depuse în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Capaclî, Tatiana

Capaclî, Vitalii Capaclî, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

5

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Alexei Capaclî, Tatiana

Capaclî, Vitalii Capaclî, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează

a fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de

procedură civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de

art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că

obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate varia în funcție de natura

deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997,

parag.55; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile

legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce

s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs

Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

6

considera inadmisibil recursul declarat de Alexei Capaclî, Tatiana Capaclî, Vitalii

Capaclî.

În conformitate cu art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Capaclî, Tatiana

Capaclî și Vitalii Capaclî.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7