2ra-767/22 — anularea parțială a deciziei și repararea prejudiciului moral

2ra-767/22 — anularea parțială a deciziei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-767/22

2-16000286-01-2ra-26052022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. L. Caraianu, A. Mironov, S. Gubenco)

DECIZIE

24 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de Svetlana Scurtul, Consiliul sătesc Bugeac și

Primarul satului Bugeac, raionul Comrat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului satului Bugeac,

raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admis apelul declarat de Svetlana Scurtul, reprezentată de avocatul Nicolae Jecov și a

fost casată hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,

cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 19 ianuarie 2016, Svetlana Scurtul a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului satului Bugeac cu privire la anularea

pct. 2-4 din decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 04 septembrie 2015, Consiliul

sătesc Bugeac a adoptat decizia nr. 3/3 cu privire la recunoașterea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Svetlanei Scurtul, prin care

s-a recunoscut ca fiind nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care

confirmă dreptul său de proprietate asupra terenului aferent, situat în s. XXXXX, cu nr.

1

cadastral XXXXX și s-a recunoscut ca fiind nul extrasul nr. 13116 din registrul de

evidență a gospodăriilor populației al anului 2006, cu înregistrarea Primăriei s. Bugeac

ca fiind proprietarul terenului.

Reclamanta a menționat că decizia nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 este ilegală și

urmează a fi anulată în partea pct. 2-4, deoarece consiliul local nu este competent de a

adopta asemenea decizii.

A susținut că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra

terenului nr. cadastral XXXXX a fost eliberat de către Primarul s. Bugeac, încă în anul

2006 și pe parcursul a 9 ani de la eliberarea acestuia, administrația publică locală nu a

întreprins careva măsuri pentru anularea acestuia, considerându-l a fi legal, iar în

perioada de timp indicată nu au avut loc modificări, atât ce țin de eliberarea, cât și

efectele existenței acestuia. Astfel, consideră că termenul de prescripție pentru apărarea

dreptului pretins a fi încălcat, a expirat.

Reclamanta a precizat că la 29 octombrie 2015, a expediat în adresa Consiliului

sătesc Bugeac cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea pct. 2-4 din decizia

Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015. La 22 decembrie 2015 a

recepționat decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 5/9.5 din 11 decembrie 2015, prin care

cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamanta a subliniat că prin acțiunile autorității publice locale, i-au fost încălcate

drepturile patrimoniale, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral manifestat prin suferințe

morale considerabile.

A solicitat anularea pct. 2-4 din decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04

septembrie 2015, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La data de 19 noiembrie 2015, Primăria s. Bugeac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Svetlanei Scurtul cu privire la recunoașterea ca fiind nevalabil a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX din 19 septembrie 2006 și recunoașterea ca fiind nevalabil a extrasului nr.

13116 din registrul de evidență a gospodăriilor populației a anului 2006, eliberat pe

numele Svetlanei Scurtul, cu înregistrarea Primăriei s. Bugeac ca proprietar al terenului

cu nr. cadastral XXXXX.

Prin încheierea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Comrat cauzele civile au fost

conexate într-un singur proces.

Prin încheierea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Comrat cauzele au fost disjungate

în proceduri separate, iar acțiunea înaintată de către Primăria s. Bugeac a fost repartizată

la Judecătoria Comrat, conform competenței, în ordine generală.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, instanța de contencios

administrativ și-a declinat competența de la examinarea cererii de chemare în judecată

depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s.

Bugeac cu privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată, cauza fiind repartizată pentru examinare în instanța de

judecată, în procedură generală.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești

2

acțiunea a fost respinsă.

La data de 29 decembrie 2020 Svetlana Scurtul, reprezentată de avocatul Nicolae

Jecov, a depus apel nemotivat, iar la 15 februarie 2021 a depus apel motivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din

22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul

declarat de Svetlana Scurtul, reprezentată de avocatul Nicolae Jecov și a fost casată

hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea

unei hotărâri noi, prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulată decizia

Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la recunoașterea

nevalabilității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele

Svetlanei Scurtul, în partea pct. 2-4. Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral

a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La data de 04 aprilie 2022 Svetlana Scurtul, reprezentată de avocatul Nicolae Jecov,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii pretenției cu privire la repararea

prejudiciului moral și emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care pretenția să

fie admisă.

În motivarea recursului s-a indicat că, în conținutul cererii de chemare în judecată,

sunt expuse amănunțit temeiurile de fapt și de drept pentru solicitarea reparării

prejudiciului moral cauzat.

A menționat că mărimea prejudiciului se stabilește de către instanța de judecată,

independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

fizice sau psihice cauzate, de gradul de vinovăție a pârâtului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, luându-se în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Recurenta a comunicat că la înaintarea cerinței cu privire la repararea prejudiciului

moral, sub formă de compensare bănească, a adus suficiente justificări, care

demonstrează cauzarea acestuia și gravitatea suferințelor psihice. La fel, a expus și

circumstanțele care demonstrează intenția intimatului în cauzarea prejudiciului moral,

însă, instanța de apel nu a cercetat și nu a apreciat aceste argumente.

A susținut că Consiliul sătesc Bugeac, ca autoritate publică, a adoptat actul

administrativ ilegal, prin ce i-a încălcat drepturile sale personale nepatrimoniale,

cauzându-i suferințe psihice semnificative.

La 04 mai 2022, Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului au indicat că, ținând cont de faptul că cerințele Svetlanei

Scurtul se referă la categoria acțiunilor de contencios administrativ, cauza urma să fie

examinată de către un judecător specializat al instanței de judecată, după intrarea în

vigoare a Codului administrativ. Astfel, deși judecătorul specializat în examinarea

acțiunilor de contencios administrativ și-a declinat competența în favoarea judecătorului

3

din materie civilă, totuși, recurenții consideră că încheierea emisă în acest sens este

ilegală și contrară prevederilor Codului administrativ.

Au menționat că instanța de fond corect a constatat că intimata a contestat decizia

Consiliului sătesc Bugeac din 04 septembrie 2015, în partea pct. 2-4, care a fost emisă

în baza unei cereri prealabile depuse de către însăși Svetlana Scurtul, prin care a solicitat

anularea deciziei consiliului sătesc din 07 iulie 2006, din motiv că nu corespunde

realității și a fost emisă ilegal.

Recurenții au afirmat că la 08 februarie 2012, Primăria s. Bugeac a emis decizia nr.

1/7, prin care a fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 743

din 14 noiembrie 2000, cu suprafața de 0,1403, emis la 19 iunie 2006, ca fiind eronat,

decizia dată fiind anulată prin decizia nr. 3/3 din 04 septembrie 2015, cu emiterea unei

noi decizii.

Au precizat că decizia respectivă a fost recepționată de către Svetlana Scurtul, însă,

nu a fost contestată în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Comrat a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei contestate la 23 martie 2022 (f.d. 219, volumul

I), fiind recepționată de către recurenta Svetlana Scurtul la 26 martie 2022, iar, de către

Consiliul sătesc Bugeac și Primăria s. Bugeac la 25 martie 2022, fapt confirmat prin

avizele de recepție anexate ( f.d. 221-223, volumul I).

Totodată, se reține că prin dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență declarată prin

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, au fost stabilite măsuri specifice

în domeniul justiției, fiind suspendată de drept examinarea de către instanțele de

judecată a cauzelor civile, cu excepțiile prevăzute la pct. 5.1.1 din dispoziție. Termenele

de exercitare a căilor de atac în cauzele civile care se suspendă de drept, aflate în curs la

data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene,

de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției, începând cu data de 04 aprilie 2022, judecarea cauzelor civile fiind reluată din

oficiu.

Astfel, recursurile, declarate la 04 aprilie 2022 de către Svetlana Scurtul și la

04 mai 2022 de către Consiliul sătesc Bugeac și Primăriul s. Bugeac, sunt în termen.

Prin notificările din 26 mai 2022 și 27 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa participanților la proces copia recursurilor, înștiințându-i despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 13, 15-16, volumul II).

Prin referința depusă la 07 iulie 2022, Svetlana Scurtul a solicitat declararea ca fiind

inadmisibil a recursului depus de Consiliul sătesc Bugeac și Primarul s. Bugeac,.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 27 iulie 2022 a considerat recursurile admisibile și a dispus

4

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursurile se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursurile

declarate și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi

admise, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare în

prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a

normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit. d) și f). La solicitarea

participanților la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre rejudecare în prima

instanță o singură dată în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit. b).

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 19 ianuarie 2016,

Svetlana Scurtul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc

Bugeac și a Primarului satului Bugeac, solicitând anularea pct. 2-4 din decizia

Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 19 noiembrie 2015, Primăria s. Bugeac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Svetlanei Scurtul, solicitând recunoașterea ca fiind nevalabil a titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX din 19 septembrie 2006 și recunoașterea ca fiind nevalabil a extrasului nr.

13116 din registrul de evidență a gospodăriilor populației a anului 2006, eliberat pe

numele Svetlanei Scurtul, cu înregistrarea Primăriei s. Bugeac ca proprietar al terenului

nr. cadastral XXXXX.

Prin încheierea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Comrat cauzele civile au fost

conexate într-un singur proces (f.d. 18, volumul I).

Prin încheierea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Comrat cauzele au fost

disjungate în proceduri separate, iar cererea de chemare în judecată depusă de Primăria

s. Bugeac a fost transmisă pentru repartizare la Judecătoria Comrat, pentru examinarea

conform competenței, în ordine generală (f.d. 19-21, volumul I).

La 01 aprilie 2019 judecătorul Judecătoriei Comrat, sediul Central Valeri Hudoba,

și-a declinat competența de la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul împotriva Consiliului sătesc Bugeac

și a Primarului satului Bugeac, raionul Comrat cu privire la anularea deciziei, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată și a dispus transmiterea

cauzei unui judecător specializat în examinarea acțiunilor de contencios administrativ

(f.d. 45, volumul I).

5

Cauza a fost repartizată judecătorului specializat în examinarea acțiunilor de

contencios administrativ, Vasili Hrapacov, care prin încheierea din 27 mai 2019 a primit

în procedură acțiunea de contencios administrativ (f.d. 47, volumul I).

Ulterior, prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, judecătorul

competent pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ și-a declinat

competența de la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul

împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului s. Bugeac cu privire la anularea

deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cauza

fiind repartizată pentru examinare unui judecător competent pentru examinarea cauzelor

civile (f.d. 58-60, volumul I).

Prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești

acțiunea a fost respinsă.

Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 24 februarie 2022 a admis apelul declarat

de Svetlana Scurtul, reprezentată de avocatul Nicolae Jecov și a casat hotărârea primei

instanțe, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, cu anularea

deciziei Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 cu privire la

recunoașterea nevalabilității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe

numele Svetlanei Scurtul, în partea pct. 2-4, în rest, pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Astfel, prezenta acțiune a fost examinată de către judecători competenți pentru

examinarea cauzelor civile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, consideră că instanțele ierarhic inferioare au examinat

prezenta cauză cu încălcarea normelor de competență.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Materialele cauzei atestă că Svetlana Scurtul a înaintat prezenta acțiune la data de

19 ianuarie 2016, până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, respectiv, urmează

a fi examinată conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a Codului

6

administrativ și anume, ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000.

Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un

act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa

instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Potrivit art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

(în vigoare până la 01 aprilie 2019), actul administrativ reprezintă manifestarea juridică

unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități

publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii. Actului

administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri;

Prevederile art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019) stipulează că, obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin

care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț,

emise de:

a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi;

b) subdiviziunile autorităților publice;

c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b).

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 3/3 din 04 septembrie 2015 este

un act administrativ, întrucât reprezintă manifestarea juridică unilaterală de voință, cu

caracter individual, din partea unei autorități publice în vederea executării în concret a

legii și prin urmare, prezenta acțiune urma a fi examinată de către instanța de contencios

administrativ, cu aplicarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019) și ale Codului administrativ.

Conform art. 192 din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie

complete și/sau colegii specializate de judecători. În judecătorii acțiunile în contencios

administrativ se examinează de judecători specializați.

În conformitate cu art. 199 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, dacă s-a

constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența aceleiași instanțe

de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, își declină competența și

remite președintelui de instanță dosarul spre redistribuire aleatorie. Prevederile alin.(1)

și (2) se aplică corespunzător și în cazul în care judecătorului sau completului de

judecată competent pentru examinarea cauzelor civile i se repartizează o acțiune de

contencios administrativ.

7

Prin prisma normelor enunțate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele ierarhic

inferioare au examinat cauza cu încălcarea normelor de competență, or, cauza urma a fi

examinată de către judecători competenți pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanțele de judecată urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită hotărâri legale și întemeiate, respectând dreptul garantat al

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de Svetlana Scurtul, Consiliul sătesc Bugeac și

Primarul satului Bugeac, raionul Comrat.

Se casează integral decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scurtul

împotriva Consiliului sătesc Bugeac și a Primarului satului Bugeac, raionul Comrat cu

privire la anularea deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat, în alt complet

de judecată, competent pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

8