3r-60/23 — anularea actului administrativ

3r-60/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3r-60/23

2-23003231-01-3r-20032023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

D E C I Z I E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului mun. Chișinău, terți Primarul General al mun.Chișinău, Marian Ștefan,

Societatea cu Răspundere Limitată „Flormin-Com” și Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ defavorabil,

împotriva încheierii din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat privind suspendarea executării actului administrativ defavorabil,

c o n s t a t ă :

La 06 ianuarie 2023, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Consiliului mun. Chișinău, terți Primarul General al mun.Chișinău, Marian Ștefan,

SRL „Flormin-Com” și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale,

solicitând anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.21/19-1 din 20 decembrie

2022 „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru teritoriul adiacent

str. XXXXX”. Suplimentar, în acțiune, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a solicitat suspendarea executării deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.21/19-1

din 20 decembrie 2022, prin interzicerea eliberării autorizațiilor de construcții în

baza actului contestat (f.d.3-4).

Prin încheierea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au disjungat

într-un proces separat pretenția Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

privind anularea deciziei nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului

mun.Chișinău, în partea pct.1 din decizie, de pretenția în partea anulării pct.2 din

decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului mun.Chișinău. S-a reținut

1

pentru examinare, în procedura Curții de Apel Chișinău, pretenția în control

normativ cu privire la anularea pct.2 din decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a

Consiliului mun.Chișinău. A fost declinată competența completului specializat în

materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău de la examinarea

pretenției privind anularea pct.1 din decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a

Consiliului mun.Chișinău.

Prin încheierea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind

suspendarea executării deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.21/19-1 din 20

decembrie 2022, în partea ce se referă la acțiunea în control normativ al pct.2 din

decizie (f.d.99-100).

La 07 martie 2023, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a depus

recurs împotriva încheierii din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat privind suspendarea executării deciziei nr. 21/19-1 din 20

decembrie 2022, în partea ce se referă la acțiunea în control normativ al pct.2 din

decizie, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii din 02 februarie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei încheieri noi de admitere a cererii depusă

de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind suspendarea executării

deciziei nr. 21/19-1 din 20 decembrie 2022, în partea ce se referă la acțiunea în

control normativ al pct.2 din decizie.

În susținerea recursului Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a

invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o drept ilegală și

neîntemeiată, bazată pe o apreciere eronată și incompletă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei.

Recurentul consideră că, Curtea de Apel Chișinău a încălcat esențial și a

interpretat eronat normele de drept material și procedural la examinarea prezentei

cauze, în special la respingerea cererii Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat privind suspendarea executării pct.2 al deciziei nr.21/19-1 din 20 decembrie

2022 a Consiliului mun.Chișinău, fără a ține cont de faptul că, actul administrativ

contestat, în partea contestată a deciziei, prin care s-au operat modificări în

documentația de urbanism a Planului Urbanistic General al orașului Chișinău,

aprobat prin decizia nr.268/1-2 din 22 martie 2007 și a Regulamentului local de

urbanism aprobat prin decizia nr.22/40 din 25 decembrie 2008 conform

documentației de urbanism (obiect nr.XXXXX) „Planul Urbanistic Zonal pentru

teritoriul adiacent str. XXXXX, după cum urmează: - pentru terenul cu nr.cadastral

XXXXX cod de reglementare urbanistic R5/S; - pentru terenurile cu numerele

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX cod de reglementare

urbanistic R5”; - pentru terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX cod de

reglementare urbanistic R7/C2.

La caz, există pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în

cazul executării deciziei nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului

mun.Chișinău, prin eliberarea de către Primăria mun.Chișinău a autorizațiilor de

construire în baza actului administrativ contestat, cu edificarea imediată a unor

2

construcții în anumite zone al orașului Chișinău, cu anumite coduri de reglementare

urbanistice, în care, de regulă, nu ar trebui să fie edificate astfel de construcții.

De fapt, Curtea de Apel Chișinău urma să examineze cerința Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, inclusiv, și prin prisma art.18 din Codul

administrativ, care statuează că, interesul public vizează ordinea de drept,

democrația, garantarea drepturilor și a libertăților persoanelor, precum și obligațiile

acestora, satisfacerea necesităților sociale, realizarea competențelor autorităților

publice, funcționarea lor legală și în bune condiții.

Consideră recurentul că, în speță este afectat interesul public, întrucât decizia

nr.21/19-3 din 20 decembrie 2022 a Consiliului mun.Chișinău, în special la pct.2, a

fost emisă cu încălcarea legislației în vigoare ce reglementează principiile

urbanismului și amenajării teritoriului.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 02 februarie 2023

și notificată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin intermediul

poștei electronice, la data de 02 martie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

anexată la actele cauzei (f.d.108).

Astfel, recursul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din 07

martie 2023 a fost depus cu respectarea prevederilor art.242 din Codul

administrativ.

La 20 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Consiliului mun. Chișinău, Primarului

General al mun.Chișinău, Marian Ștefan și SRL „Flormin-Com” copia recursului

depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referințelor, fapt ce se confirmă prin scrisoarea și avizele

poștale anexate la actele cauzei, cu toate acestea intimații nu și-au valorificat acest

drept procedural și nu au depus referințe (f.d.120-123, 140).

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul de judecată a decis examinarea cererii de recurs în lipsa

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme

de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței de

judecată examinarea acesteia.

Studiind materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

3

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Din materialele cauzei rezultă că, la 06 ianuarie 2023, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva Consiliului mun. Chișinău, terți Primarul

General al mun.Chișinău, Marian Ștefan, SRL „Flormin-Com” și Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al, solicitând anularea deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 „Cu privire la aprobarea Planului

Urbanistic Zonal pentru teritoriul adiacent str. XXXXX”. Suplimentar, în acțiune,

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat suspendarea executării

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022, prin

interzicerea eliberării autorizațiilor de construcții în baza actului administrativ

contestat (f.d.3-4).

Prin încheierea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au disjungat

într-un proces separat pretenția Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

privind anularea deciziei nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului

mun.Chișinău, în partea pct.1 din decizie, de pretenția în partea anulării pct.2 din

decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului mun.Chișinău. S-a reținut

pentru examinare, în procedura Curții de Apel Chișinău pretenția în control

normativ cu privire la anularea pct.2 din decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a

Consiliului mun.Chișinău. A fost declinată competența completului specializat în

materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău de la examinarea

pretenției privind anularea pct.1 din decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a

Consiliului mun.Chișinău.

Prin încheierea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind

suspendarea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022,

în partea ce se referă la acțiunea în control normativ al pct.2 din decizie (f.d.99-

100).

Curtea de Apel Chișinău a motivat soluția de respingere prin faptul că obiect

de examinare al prezentei acțiuni, (reținută spre examinare de Curtea de Apel

Chișinău conform competenței materiale și teritoriale), constituie pct.2 din decizia

nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului mun.Chișinău, care în sine, prin

prisma art.12 din Codul administrativ, reprezintă un act administrativ normativ,

adică acțiunea înaintată de Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în

această parte, constituie o acțiune în control normativ.

Cu trimitere la prevederile art.172 și art.214 din Codul administrativ, Curtea de

Apel Chișinău a concluzionat că, suspendarea executării actelor administrative

normative este exceptată prin lege, or, instituția suspendării executării actului

administrativ se aplică doar în privința actelor administrative individuale, dar nu și a

celor normative.

Nefiind de acord cu soluția Curții de Apel Chișinău expusă în încheierea din 02

februarie 2023 nominalizată supra, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale a contestat-o cu recurs, solicitând anularea acesteia.

Efectuând controlul judiciar al încheierii contestate în raport cu argumentele

recurentului vis-a-vis de netemeinicia acesteia, completul de judecată al Curții

4

Supreme de Justiție apreciază ca fiind justă soluția Curții de Apel Chișinău, din

următoarele motive.

Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art.11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor

obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b)

acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de

orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care

actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sunt afectate de actul

administrativ individual, nu sunt destinatarii acestuia.

Reieșind din prevederile art.12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Ține de menționat că, actul administrativ individual, ca orice act juridic,

reprezintă o manifestare de voință făcută în scopul de a produce efecte juridice.

Astfel, actul administrativ individual reprezintă forma juridică principală a

activității autorităților administrației publice.

În ceea ce privește actul administrativ normativ acesta cuprinde reguli generale

de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării la un

număr nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu caracter normativ prezintă

trăsături asemănătoare oricărui alt act administrativ, având însă anumite

particularități.

Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință și

este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or,

caracterul obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de

legalitate ce funcționează în favoarea unui asemenea act.

Suplimentar, instanța de recurs indică că, actul administrativ normativ conține

reguli generale cu aplicabilitate repetată și produce efecte erga omnes (opozabilă

tuturor).

Respectiv, actul normativ conține reglementări de principiu, care se adresează

unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns

ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative normative, acestea își

păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual determinați.

Așadar, actele administrative normative conțin reglementări cu caracter

general, impersonal, care produc efecte erga omnes, asemenea legilor.

În același timp, art.206 din Codul administrativ reglementează felurile

acțiunilor în contencios administrativ.

Astfel, alin.(1) al art.206 din Codul administrativ statuează că, o acțiune în

5

contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice

să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la

acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea

în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Conform art.172 alin.(2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt: a)

existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a

unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ

individual defavorabil.

Astfel, legislatorul la art.172 alin.(2) din Codul administrativ cert și imperativ a

stabilit situațiile când poate fi suspendată executarea actului administrativ individual

contestat, și anume, existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind

legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existența unui pericol

iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a

actului administrativ individual defavorabil.

Prin urmare, la dispunerea suspendării unui act administrativ contestat urmează

să se stabilească dacă au fost întrunite condițiile prevăzute la art.172 alin.(2) din

Codul administrativ, nu doar indicate, dar și justificate prin probe concludente și

pertinente.

Totodată, potrivit art.214 alin.(1)-(4) din Codul administrativ, suspendarea

executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către

reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios

administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente

suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în

contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii

prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în

termenul stabilit la art.172 alin.(3). Instanța de judecată poate dispune suspendarea

executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2).

Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot

depune o declarație pe propria răspundere. Instanța de judecată decide cu privire la

suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere

susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces. Dacă consideră necesar,

instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința temeiniciei cererii de

suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică.

Se reține că, prin reglementările art.214 din Codul administrativ legislatorul a

stabilit drept măsură, în vederea asigurării acțiunii în contencios administrativ,

suspendarea executării actului administrativ individual contestat.

Așadar, suspendarea reprezintă operațiune de întrerupere temporară a efectelor

juridice produse de un act juridic. Suspendarea actelor administrative reprezintă o

garanție a asigurării legalității, ce intervine însă în cazuri de excepție, în situații

limită. Aceasta presupune fie întreruperea vremelnică a producerii de efecte juridice

(ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea temporară a producerii de

6

efecte juridice.

Instanța de recurs reține că, legiuitorul atât în Titlul VII, Capitolul I, la art.171-

172, cât și în Cartea a III-a, Capitolul II la art.214-215 din Codul administrativ a

prevăzut instituția suspendării executării actelor administrative contestate doar care

poartă un caracter individual, însă nu, și în privința actelor normative, având în

vedere că ultimele cuprind reglementări generale și impersonale care poartă caracter

obligatoriu în vederea aplicării la un număr nedeterminat de subiecți de drept și

care, odată anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă încetează a mai

produce efecte juridice erga omnes, adică față de toți subiecții de drept, suspendarea

executării acelor acte normative poate fi dispusă exclusiv prin același procedeu prin

care actul administrativ cu caracter normativ a luat ființă, nefiind posibilă

suspendarea acestuia printr-o eventuală încheiere judecătorească pronunțată într-o

cauză concretă și cu efecte inter partes.

De altfel, instanța de judecată competentă nu este obligată în mod automat și

necondiționat să dispună suspendarea actului administrativ, fiind absolut obligatoriu

pentru obținerea protecției jurisdicționale să se facă dovada îndeplinirii condițiilor

prevăzute de normele de drept intern.

La caz, obiectul de examinare al prezentei acțiuni este pct.2 din decizia

nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a Consiliului mun.Chișinău, prin care au fost

operate modificări în documentația de urbanism a planului Urbanistic General al

orașului Chișinău, aprobat prin decizia nr.268/1-2 din 22 martie 2007 și a

Regulamentului local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului mun.Chișinău

nr.22/40 din 25 decembrie 2008 conform documentației de urbanism (obiect

nr.3334) „Planul Urbanistic Zonal pentru teritoriul adiacent str. XXXXX, după cum

urmează: - pentru terenul cu nr.cadastral XXXXX cod de reglementare urbanistic

R5/S; - pentru terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX cod de reglementare urbanistic R5”; - pentru terenurile cu

numerele cadastrale XXXXX, XXXXX cod de reglementare urbanistic R7/C2.

Prin urmare, având în vedere că, din sensul prevederilor normelor ce

reglementează suspendarea executării actelor administrative cert rezultă că,

instituția suspendării executării actului administrativ se aplică doar în privința

actelor administrative individuale, suspendarea executării actelor administrative

normative este exceptată prin lege.

În conjunctura situației descrise, permite completului de judecată al Curții

Supreme de Justiție să aprecieze critic susținerile invocate de Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în cererea de recurs precum că, în speță, este

afectat interesul public, întrucât decizia nr.21/19-1 din 20 decembrie 2022 a

Consiliului mun.Chișinău, în special la pct.2, a fost emisă cu încălcarea legislației în

vigoare ce reglementează principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Or,

chiar din noțiunea de „interes public” sau interes al societății, ce vizează întreaga

comunitate, presupune garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile

publice a drepturilor, libertăților și a intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute

de Constituție, rezultă că efectele juridice ale actul administrativ normativ contestat

sunt opozabile unui cerc nedeterminat de subiecți.

În contextul enunțat, completul de judecată ala Curții Supreme de Justiție

7

consideră că Curtea de Apel Chișinău a emis legal încheierea din 02 februarie 2023,

prin care a fost declarată inadmisibilă cererea Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat privind suspendarea executării actului administrativ normativ

defavorabil, iar recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale,

este neîntemeiat și urmează a fi respins.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale al Republicii Moldova.

Se menține încheierea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

mun. Chișinău, terți Primarul General al mun.Chișinău, Marian Ștefan, Societatea

cu Răspundere Limitată „Flormin-Com” și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

8