3r-40/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea in parte a actului administrativ normativ
- Temei legal
- temeiurile suspendarii executarii actului administrativ normativ
3r-40/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3r-40/23
2-23007824-01-3r-20022023
Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, I.Dutca, D.Băbălău)
D E C I Z I E
29 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea de control normativ depusă
de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
municipal Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, SRL ,,Camelon-
Cons” și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea
actului administrativ cu caracter normativ,
împotriva încheierii din 2 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
cererea cu privire la suspendarea în parte a actului administrativ cu caracter
normativ a fost respinsă ca inadmisibilă,
c o n s t a t ă:
La data de 17 ianuarie 2023, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a depus prin prisma art. 191 alin. (2) din Codul administrativ la Curtea de Apel
Chișinău, acțiune de control normativ împotriva Consiliului municipal Chișinău,
Primarului General al municipiului Chișinău, SRL ,,Camelon-Cons” și
Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea deciziei nr.
21/19-2 din 20 decembrie 2022 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la
aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru teritoriul din perimetrul străzilor Timiș
– Nucarilor – Bujorilor din municipiul Chișinău”, prin care a fost aprobat Planul
Urbanistic Zonal pentru teritoriul din perimetrul străzilor Timiș – Nucarilor –
Bujorilor din municipiul Chișinău și a fost decisă operarea modificărilor în
Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău
nr.22/40 din 25 decembrie 2008, conform Regulamentului local aferent Planului
Urbanistic Zonal.
La fel, prin acțiunea înaintată, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a formulat și cerere privind suspendarea executării deciziei Consiliului
municipal Chișinău nr. 21/19-2 din 20 decembrie 2022 prin interzicerea eliberării
autorizațiilor de construcții în baza actului contestat.
1
Prin încheierea din 2 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost separat,
într-un proces aparte, pretenția în partea anulării pct. 1 din decizia Consiliului
municipal Chișinău nr. 21/19-2 din 20 decembrie 2022 de pretenția în partea
anulării pct. 2 din decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 21/19-2 din 20
decembrie. A fost reținută pentru examinare în procedura Curții de Apel Chișinău
pretenția în control normativ cu privire la anularea pct.2 din decizia Consiliului
municipal Chișinău nr. 21/19-2 din 20 decembrie 2022. A fost declinată
competența Completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău de la examinarea pretenției privind anularea pct.1 din decizia
Consiliului municipal Chișinău nr. 21/19-2 din 20 decembrie 2022.
Prin încheierea din 2 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cererea cu
privire la suspendarea în parte a actului administrativ cu caracter normativ a fost
respinsă ca inadmisibilă.
La data de 16 februarie 2023, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale, a depus recurs împotriva încheierii din 2 februarie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, prin care cererea cu privire la suspendarea în parte a actului
administrativ cu caracter normativ a fost respinsă ca inadmisibilă, solicitând
admiterea recursului, anularea încheierii recurate, cu emiterea unei noi decizii, de
admitere a cererii privind suspendarea în parte a actului administrativ cu caracter
normativ.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept material, or, instanța de fond urma să țină cont de normele de
drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind
accesul liber la justiție.
Recurenta cu referire la motivele de drept și de fapt expuse în cererea privind
suspendarea executării deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 21/19-2 din 20
decembrie 2022 prin interzicerea eliberării autorizațiilor de construcții în baza
actului contestat, suplimentar a mai specificat că prima instanță fără temei legal a
considerat că instituția suspendării nu este aplicabilă actelor normative.
În opinia recurentei, la caz, solicitarea de aplicare a măsurii de asigurare
aferente acțiunilor de contencios administrativ în control normativ se încadrează în
prevederile Codului administrative în coroborare cu Legea 436/2006 privind
administrația publică locală, respectiv instanța era obligată să o examineze, or,
soluția emisă nu a fost încadrată în nicio prevedere legală care ar conține excepția
de aplicare a instituției suspendării actului administrativ normativ.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul depus de Ministerul Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale în data de 16 februarie 2023 (f.d.40) este în termen, având în
vedere că încheierea contestată a fost emisă la 2 februarie 2023 (f.d.118).
2
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța
competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință
de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.
În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentului Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au fost expuse cu
suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 2 februarie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Din conținutul recursului depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale, reiese că recurentul nu este de acord cu încheierea din 2 februarie 2023
a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea cu privire la suspendarea în parte a
actului administrativ cu caracter normativ a fost respinsă ca inadmisibilă (f.d.130-
131), iar din conținutul încheierii recurate rezultă că decizia nr. 21/19-2 din 20
decembrie 2022 a Consiliului municipal Chișinău, în partea ce se referă la pct.2 al
acesteia fiind un act normativ, suspendarea executării acesteia este exceptată prin
lege (f.d.118-122).
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 2 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu
normele de drept procedural.
În conformitate cu prevederile art. 214 alin. (1) - (2) din Codul administrativ,
suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată
de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios
administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente
suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii
în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii
prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în
termenul stabilit la art.172 alin.(3). Instanța de judecată poate dispune suspendarea
executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.
(2).
La acest capitol, se va remarca că suspendarea executării actului administrativ
creează un remediu efectiv pentru asigurarea respectării principiului legalității –
principiu care guvernează întreaga activitate a autorității publice.
Este incontestabil faptul că în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul
administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă
măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte
3
juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept
public.
Colegiul menționează că, pentru admisibilitatea cererii de suspendare este
necesar ca, pe lângă caracterul individual, actul să fie defavorabil, adică să impună
destinatarilor obligații, sancțiuni, sarcini sau să afecteze drepturile/interesele
legitime ale persoanelor ori să respingă, în tot sau în parte, acordarea avantajului
solicitat.
Suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil reprezintă
o măsură urgentă și provizorie, care, în esență, are finalitatea de a asigura o
protecție efectivă a drepturilor vătămate prin acte administrative individuale emise
de către autoritățile publice.
Totodată, art. 12 din Codul administrativ, definește actul administrativ
normativ ca fiind actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o
autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune
controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un
număr nedeterminat de situații identice.
Prin urmare, din sensul art. 12 din Codul administrativ, rezultă că legiuitorul a
stabilit că instituția suspendării executării actului administrativ se aplică doar în
privința actelor administrative individuale, dar nu și în privința actelor normative,
având în vedere că ultimele cuprind reglementări generale și impersonale care
poartă caracter obligatoriu în vederea aplicării la un număr nedeterminat de
subiecte de drept și care, odată anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă,
încetează a mai produce efecte juridice erga omnes, față de toate subiectele de
drept, suspendarea executării acelor acte normative poate fi dispusă exclusiv prin
același procedeu prin care actul administrativ cu caracter normativ a luat ființă,
nefiind posibilă suspendarea acestuia printr-o eventuală încheiere judecătorească
pronunțată într-o cauză concretă și cu efecte inter partes.
Un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul
instanța de judecată competentă nu este obligată în mod automat și necondiționat
să dispună suspendarea executării actului administrativ, fiind absolut obligatoriu
pentru obținerea protecției jurisdicționale să se facă dovada îndeplinirii condițiilor
prevăzute de normele de drept intern.
Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept citate,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține ca întemeiată concluzia fondului precum că suspendarea executării
actelor administrative normative este exceptată prin lege, deoarece după cum s-a
invocate supra din sensul prevederilor normelor care reglementează suspendarea
executării actelor administrative contestate rezultă cert că instituția suspendării
executării actului administrativ se aplică doar în privința actelor administrative
individuale, dar nu a celor normative.
Prin urmare, prima instanță just a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii
reclamantei cu privire la suspendarea pct. 2 din decizia nr. 21/19-4 din 20
decembrie 2022 a Consiliului municipal Chișinău „Cu privire la aprobarea Planului
Urbanistic Zonal pentru teritoriul din perimetrul străzilor Timiș - Nucarilor -
Bujorilor, sect. Centru, mun. Chișinău ”, prin care a fost decisă operarea
4
modificărilor în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului
mun. Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008, conform Regulamentului local
aferent Planului Urbanistic Zonal.
În contextul celor expuse, urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat
argumentul recurentului precum că instanța de fond fără temei legal a considerat că
instituția suspendării nu este aplicabilă actelor normative.
Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține încheierea instanței de fond.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide :
Se respinge recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale.
Se menține încheierea din 2 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ, la acțiunea de control normativ depusă de
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal
Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, SRL ,,Camelon-Cons” și
Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea actului
administrativ cu caracter normativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5